50 matches
-
Drumu’ ista, la care își deschidea porțile hanu’ (acum, doar ușile) cu aproape trei veacuri în urmă (făra 7 ani, numai), e drumul voievozilor descălecători - Dragoș și Bogdan. Și asta nu-i puțin, că-s de-atunci aproape șase veacuri. Șleahul ista, de-i zice Drumu’ Băii, a fost călcat de potcoavele multor cai, care amu-s dinte ori ochi de lup. Făgașul lui a fost adâncit de chervanele cu coviltir ale negustorilor armeni, încărcate cu mărfuri nemțăști, aduse tocmai de pe la
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Hanu_ancutei_locul_unde_inca_se_mai_gheorghe_parlea_1352045116.html [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
actual în Republica Moldova, raionul Anenii Noi, satul Mereni. (3.992/2004) 156. Scutari Ludmila, fiica lui Vasile și Parascovia, născută la data de 10 februarie 1953 în localitatea Căpriana, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Sîngera, str. Șleahul Puhoiului nr. 5, ap. 5. (14.135/2003) 157. Secrieru Ghenadie, fiul lui Ștefan și Tatiana, născut la data de 21 martie 1977 în localitatea Ialoveni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Ialoveni, satul Mileștii Mici. (3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216455_a_217784]
-
fiica lui Bodișteanu Simion (născut în anul 1926 în localitatea Fundul Galbenei, raionul Hîncești) și Vera, născută la data de 22 mai 1954 în localitatea Fundul Galbenei, județul Lăpușna, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Sîngera, str. Șleahul Puhoiului nr. 5, ap. 32. (3.307/2005) 13. Belalî Dumitru, fiul lui Marin (născut la 15.10.1933 în localitatea Limanskoe) și Eudochia, născut la data de 3 iulie 1956 în localitatea Limanskoe, raionul Reni, Odesa, Ucraina, cetățean moldovean
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212594_a_213923]
-
Valea Crucii nr. 22, ap. 54. (3.556/2008) 97. Guliev Roman, fiul lui Tahir și Elena, născut la data de 25 septembrie 1982 în localitatea Durlești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, municipiul Chișinău, orașul Sîngera, str. Șleahul Puhoiului nr. 5, ap. 2. (5.403/2004) 98. Guțu Dorin, fiul lui Ion și Natalia, născut la data de 7 mai 1981 în localitatea Bălți, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Bălți, str. Nicolae Iorga nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216314_a_217643]
-
gârlă), Iezărul (baltă), Mlădițele Mari (baltă), Mlădițele Mici (baltă), Motranul (baltă), Prut (râu), Surda (baltă) Râpi: Râpa Bulucului, Râpa de la Chilatu Repere: De vale, În deal, La conacul lui Manolescu, La curte, La șușă (La șosea), La șușmé (La cișmea), Șleahul Mănții, Șleahul Pelineiului Alte microtoponime: Fântâna de câmp, Hățașul (drumul ce marca vechea limită a satului până în 1921), Movila lui Gologan (tumul vechi), Movila Săpată (tumul vechi), Pachetul cu Chir (teren înțelenit între patru drumuri), Stejarul, Tișcana (digul de separare
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
baltă), Mlădițele Mari (baltă), Mlădițele Mici (baltă), Motranul (baltă), Prut (râu), Surda (baltă) Râpi: Râpa Bulucului, Râpa de la Chilatu Repere: De vale, În deal, La conacul lui Manolescu, La curte, La șușă (La șosea), La șușmé (La cișmea), Șleahul Mănții, Șleahul Pelineiului Alte microtoponime: Fântâna de câmp, Hățașul (drumul ce marca vechea limită a satului până în 1921), Movila lui Gologan (tumul vechi), Movila Săpată (tumul vechi), Pachetul cu Chir (teren înțelenit între patru drumuri), Stejarul, Tișcana (digul de separare a Bălții
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
Iași), Muntenimea fiind încă bine protejată de pădurea de pe Copou. Mahalaua "Muntenimea de Jos" era locuită de sărăcime, muncitori de pământ, slugi boierești, cârpaci ce țeseau cu tejghele pe uliți, precupeți. "Muntenimea de Mijloc" era tăiată de două axe principale: "Șleahul Botoșanilor" (actuala stradă Lascăr Catargiu) și "Ulița Podul Verde", „pavată” cu bușteni de stejar (actualul Bulevard Carol I - numit de localnici Bulevardul Copou). În jurul anului 1680, în apropiere de Biserica Banu, meșteșugarii și negustorii mahalalei "Muntenimea de Sus" au construit
Muntenimea Iașilor () [Corola-website/Science/333551_a_334880]
-
doar de 12, 28, 28 și 41 lăcașe. În 1772 la Sărăteni făceau slujba patru preoți. Satul este așezat în centrul Basarabiei, la confluența a patru râuri - Răut, Dobrușa, Ciulucul Mare și Ciulucul Mic, de unde pornea o ramificare de cinci șleahuri - spre Târgu Orhei, schitul Dobrușa, cetatea Soroca, orașul Bălți și iarmarocul de la Telenești. Datorită acestei poziții geografice, el servea drept popas de etapă pentru ostași, curieri poștali, negustori, ocnași. Aici se aflau câteva prăvălii, hanuri, cârciume și dughene. Populația se
Sărătenii Vechi, Telenești () [Corola-website/Science/305219_a_306548]
-
zilele noastre). Autorul raportului solicita construirea unui pod din piatră în locul vechiului pod de lemn, din cauza lipsei de material lemnos din zonă, precum și reducerea lungimii podului cu circa 80 stânjeni (180 m). În acel raport se menționa că ""podul din Șleahul Focșanilor de peste apa Bârladului (...) ar fi ajuns în cea mai proastă și slăbănoagă putrezimea cherestelei (...) și în privirea lipsei de cherestea de stejar (...) mai lesne și mai ieftin ar costiri înfățișarea lui de peatră numai peste matca apii, iar în
Podul Doamnei () [Corola-website/Science/323961_a_325290]
-
de comună în Raionul Cimișlia, Republica Moldova. Astăzi comună Lipoveni are peste 2000 ha de pământ, atestate pe el a trei sate —Schinosica, Munteni și Lipoveni. Spre nord se află pădurea pe distanță dintre Lipoveni și Molești. Deasemenea sunt urmele vechiului șleah ce lega Chilia cu Liovul apoi cu Polonia. Șleahul de 20 m lățime a rămas împădurit cu arbuști și numai cărările oamenilor și urmele căruțelor amintesc că pe aici cândva era un drum mare. Așezarea a apărut în antichitate. În
Lipoveni, Cimișlia () [Corola-website/Science/305808_a_307137]
-
are peste 2000 ha de pământ, atestate pe el a trei sate —Schinosica, Munteni și Lipoveni. Spre nord se află pădurea pe distanță dintre Lipoveni și Molești. Deasemenea sunt urmele vechiului șleah ce lega Chilia cu Liovul apoi cu Polonia. Șleahul de 20 m lățime a rămas împădurit cu arbuști și numai cărările oamenilor și urmele căruțelor amintesc că pe aici cândva era un drum mare. Așezarea a apărut în antichitate. În necropola de la marginea satului au fost găsite obiecte de
Lipoveni, Cimișlia () [Corola-website/Science/305808_a_307137]
-
Armenească, Vasile Alecsandri, Bulgară, Ismail ș.a. Sectorul Centru a fost înființat la începutul secolului al XIX-lea pe locul unor terenuri agricole și de pășunat. Documentele atestă aici unele vechi puncte de reper: Galbena - în regiunea actualei Universități de Stat, Șleahul Renilor (numit și Drumul Hânceștilor), Șleahul Tighinei sau al Căușenilor - orientate spre localitățile cu aceste denumiri. Ca unitate administrativ-teritorială în componența orașului Chișinău, sectorul Centru a fost constituit în 1941 și denumit inițial raionul Lenin. Conform Ucazului Prezidiului Sovietului Suprem
Centru (sector din Chișinău) () [Corola-website/Science/304715_a_306044]
-
Sectorul Centru a fost înființat la începutul secolului al XIX-lea pe locul unor terenuri agricole și de pășunat. Documentele atestă aici unele vechi puncte de reper: Galbena - în regiunea actualei Universități de Stat, Șleahul Renilor (numit și Drumul Hânceștilor), Șleahul Tighinei sau al Căușenilor - orientate spre localitățile cu aceste denumiri. Ca unitate administrativ-teritorială în componența orașului Chișinău, sectorul Centru a fost constituit în 1941 și denumit inițial raionul Lenin. Conform Ucazului Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldovenești din 1944 „Despre
Centru (sector din Chișinău) () [Corola-website/Science/304715_a_306044]
-
toponimele existente la acea vreme: Fața Călmățuiului, Zăpodia. Moșia Oii, Valea Socilor. Fîntîna Mare. Capui Mladenului, Ruptura, Cuibul Breahnii, Mlădineștii, Dumbrava, Trifenii (căruia i se zice acum Pașcan); Moșia Chetroșeni (a mănăstirii Bărboiu), Prăvalu, movila Petricăî, Moșia Mîrzeștilor, Piscul Nant, Șleahul cel Mare. Unele dintre aceste nume topice s-au păstrat în vorbirea localnicilor pînă în zilele noastre (Valea Socilor, Mladinul, Ruptura etc.), altele, însă, au dispărut sau au fost înlocuite cu denumiri noi. Ca proprietate mănăstirească moșia Boghicenilor e înregistrată
Boghiceni, Hîncești () [Corola-website/Science/304348_a_305677]
-
iară o milă e ceva peste cinci verste, și am ajuns departe la un fluviu numit Bug, unde stă orașul Braslav, și am stătut acolo o săptămână. De aci am purces prin câmpul tătăresc, mergând cincizeci de mile prin acel șleah tătăresc numit drum spre Dunăre; iară lângă locul Mitirevi-kămini am dat peste fluviul numit Nistru. Aici fu trecătoare și graniță moldovenească; din cealaltă parte a Nistrului se plătește pentru trecătoare moldovenilor, iar din ceastă parte marelui duce litvan Vitold, adecă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
urmând un drum vechi de pământ, tăinuit de copaci bătrâni ce își înfrățesc crengile deasupra, tăind de-a curmezișul făgetul pe la Podu de Lut, vei ies, după o poștă de cale, de partea cealaltă a codrilor, pe valea Șiretului, la șleahul mare al Sucevei. Jos, pește copacii Zagaviei, se ghicește Târgu Răreșoaiei,Hîrlăul, care se înalță astăzi peste vremuri de legendă și ziduri de cetate, ... drumul mare, spre Iași, isi înfrățește calea cu apă Bahluiului, șerpuind când pe un mal, când
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
malul Someșului, iar de la Cluj, drumul deveni neîncăpător pentru mulțimea pestriță a călătorilor. - O fi zicând Domnia Sa contesa că-i drumul sigur, dar tare mi-e teamă că Europa asta o fi cam tulbure - spusese moș Onofrei când intraseră pe șleahul plin de târgoveți și de neguțători al Albei Iulia, străbătut uneori la galop de câte un grup de oșteni cu blazoane nobiliare ungurești. Unii priveau lung trăsura cu Însemnele Moldovei, dar vederea doamnei și a copilului dinăuntru liniștea orice tresărire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
italiană amestecată cu germană. Însoțit de bunul meu amic Walter Kraus, specialist În parfumuri... Kraus, mai scund și mai rotofei, făcu și el o reverență, adăugând: - Încântați să ne aflăm În compania unei doamne dintr-o familie atât de respectată... Șleahul Începea să intre În munți, și după o conversație fără subiect cu contesa, cei doi rămăseseră puțin În urma trăsurii, discutând aprins. Se apropia seara, iar drumeții Începeau să tragă la hanuri. Se opriră cu toții la un han ce semăna cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
același lucru cu copitele cailor. În scurt timp, căruța se urni, foarte Încet, spre ieșirea din urdie. Câțiva câini lătrară somnoroși. Ieșirea dură mai bine de un ceas, cu opriri dese. Treptat, ail-urile deveniră mai rare. În fața lor se Întindea șleahul prăfuit care urca spre marele drum al Kievului. Străjile care Înconjurau Întreaga urdie a hanului Îi opriră cu mirare. Cine pleca la drum, Înainte chiar de ivirea zorilor? - Trebuie să ajungem caravana de soli cu daruri din partea marelui han pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
-s, dar spătarul a plecat Înaintea zorilor, cu o mie de călăreți. Se-nvârtejiră spre malul Siretului. - Spre malul Siretului? se miră Oană. Ce să caute pe malul Siretului, dacă Măria Sa se află pe malul Bahluiului sau, mai jos, spre șleahul Vrancei? - Nu știu, căpitane. Spătarul nu-mi dă mie socoteală pentru plecări și veniri. Eu Îndeplinesc porunca și deschid porțile. - Așa-i. Cum erau Îmbrăcați călăreții spătarului Albu și ce vorbe Îți mai amintești din cele ce ți-o fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
asta. Să mai așteptăm. - Ceva nu e bine? Dar când a fost bine totul, căpitane? Când am plecat noi fără primejdie dinăuntru sau dinafară? Spuneai că oamenii tăi au descoperit trădătorul. Că el se va afla la conacul Brăneștilor, lângă șleahul Galaților, aproape de malul Dunării. Că un drum al alaiului domnesc pentru scaunele de judecată de la Dunăre e un prilej bun pentru prinderea lui. Și acum, când totul e pus la cale, vrei să amânăm plecarea? Căpitanul Oană tăcu. Știa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
spuse, la fel de Încet, Lacrămă. Cei cincizeci se Încolonară și ieșiră pe poartă. Spahiii care Înconjuraseră conacul făcură și ei un culoar de trecere. Apărătorii trecură printre ei Într-o liniște apăsătoare, iar ajunși la loc larg porniră la galop spre șleahul Galaților. - Conacul nu se mai vede... spuse Simion. Eu mai departe nu merg! - Ordinul căpitanului a fost limpede! spuse Lacrămă. Măria sa poate fi În primejdie! Iar acolo, la Brănești, sunt vreo două mii de războinici! Nu le puteam ține piept În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
repede... te duci la Murgești. Îi spui tatălui meu că e vorba de viața lui Cosmin. Iei toată herghelia. - Iau toată... - Ce nu Înțelegi? Nu vorbesc românește? - Ba da, domniță... - Iei toată herghelia, cu Încă patru slujitori, și cobori pe șleahul Galaților. Ne Întâlnim de azi În patru zile la Cetatea Albă. Cu haine și merinde de drum. Și bani. Spune-i tatălui meu că am nevoie de bani pentru o călătorie. - O călătorie... - Dincolo de Dunăre. Atât să-i spui. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
putea fi deosebită de ceilalți căpitani, căpitanul Petru Ilaș, comisul Groza, comisul Ilea Huru, spătarul Albu și spătarul Mihail. În jurul lor veghea o gardă de o sută de Apărători, În vreme ce alții se aflau la adăpostul pădurii, așteptând ordinele. Departe, pe șleahul Tecucilor, se vedea deja avangarda turcească avansând cu prudență. Păreau a fi peste cincizeci de mii de achingii și spahii. În urma lor soseau primele regimente de ieniceri, Înaintând rar, În ritmul tobelor. Din câte spuneau iscoadele, armata sultanului se Întindea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Înțeleagă, Alexandru. Asta voiai să spui, nu? - Oarecum... - Observ că nu ești doar un pictor de viitor, ci și un lingvist eminent. - Eminent, nu. Poate... iminent. Cum e și atacul spahiilor asupra micii cavalerii moldovene. Pe dealul care cobora spre șleahul Sucevei, detașamentul călăreților moldoveni atacase coloana spahiilor și, Înainte ca aceștia să organizeze apărarea, se retrăseseră. Fără să stea pe gânduri, turcii porniră În urmărire. După un galop de aproape o mie de pași, voievodul dădu semnal arcașilor. Dușmanii intraseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]