396 matches
-
toți dorm în somn otrăvit, zorii nu se văd încă, poate mi-ar trebui un zîmbet de seducător pentru ce va urma, pentru că nu știu ce va urma, poate mi-ar folosi calificarea unui traducător de chipuri și figuri, blîndețea unui calm șlefuitor și simt cu disperare oarecum jucată, despuiat de virtuți de doi bani, că sînt lipsit de curaj fizic -mă cred artist beau alcool mort și scriu în așteptarea unei religii micuțe, perfect în viciul meu de a însufleți obiecte, chiar
Poezie by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6119_a_7444]
-
19 noiembrie l Ca o recunoaștere a meritelor antrenoarei lotului olimpic de gimnastică feminină a României, Mariana Bitang, oficialitățile orașului Râmnicu Sărat au decis ca începând din luna decembrie una dintre sălile de sport din localitate să poarte numele excelentei șlefuitoare de campioane. Pase scurte l Dubla campionă olimpică la înot, Diana Mocanu, a revenit în lumea natației românești, la mai puțin de două luni de la retragerea din activitatea competițională - a îmbrățișat cariera de referent debutant în cadrul secției de natație a
Agenda2004-47-04-Sport () [Corola-journal/Journalistic/283080_a_284409]
-
cuvinte-spini, a fost colocviul miilor de cuvinte-țintă, cuiele de Φ8, de Φ12, de Φ24, de Φ38, pentru cruce, brațe și picioare, da, abia acum am înțeles pe Cel atât de Singur sângerând, a fost țintuit pe crugul timpului cu ascuțișul șlefuitor al cuvintelor. EL CARE ERA ÎNSUȘI CUVÂNTUL. În oglindă o tolera pe Mama ca pe un animal închis dintr-o grădină zoologică oarecare. Îmbrăcată în rochie de mireasă, devenea soția fiecărui bărbat după un ceremonial frugal pentru că voiam să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
implică mereu. Dar dincolo de rivalitățile de moment, trebuie să-i recunoaștem acestui scriitor preocuparea asiduă pentru perfecțiunea formală, pentru sensul profund acordat ideii de artă, ceea ce i-a atras admirația lui Baudelaire și l-a situat în rândul căutătorilor și șlefuitorilor a ceea ce Frații Goncourt vor numi „l’écriture artiste”. Să nu uitam totuși că formalismul, pe care Théophile Gautier îl punea în slujba ideii de frumos, va înflori și mai târziu, în secolul XX, dar în critica literară. Numai că
Théophile Gautier și cutia Pandorei by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/5310_a_6635]
-
de avarie a normalității mîntuite. Recurge astfel la minirealisme care-i disciplinează declinanta umoare: „Laptele dimineții scaldă picioarele tale”, „Un depozit de chibrituri se aprinde sub pernă”. Caută un refugiu în finitul modelării, în chietudinea artizanală experimentînd „blîndețea unui calm șlefuitor de pietre și femei”. Se simte, în temeiul unui impuls mizantropic, „perfect în viciul (...) de a însufleți obiecte”. Solitudinea îi ascute simțurile. În perspectiva cosmică, adoptată ca un semnal al lejerității spiritului neconstrîns de convenții, se disting elemente familiare, mărunțișuri
Din stirpea damnaților by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5798_a_7123]
-
cauciuc 6 operator mase plastice 8 ospătar 10 paznic 4 pregătitor încălțăminte 2 pregătitor cabluri electrice 30 pregătitor utilaje tehnologice 40 referent contractări achiziții 4 reporter 1 secretară 1 sudor 5 șef depozit 1 șef șantier 3 șef secție 1 șlefuitor geam 1 șofer autocamion 6 șef formație confecții 2 tapițer 4 tehnician veterinar 3 tranșator carne 10 vânzător 2 vulcanizator 2 zidar 24 zugrav 3
Agenda2005-17-05-bursa muncii () [Corola-journal/Journalistic/283598_a_284927]
-
dominante în acele momente, generate și de starea corpului fizic în fapt (am înțeles că pe Discovery au fost date informații legate de subiectul: umbrele sunt colorate.) Ioan: - Din ce-am văzut în filmul cu Bătrânul - așa-i voi spune șlefuitorului de suprafețe, ceea ce îmi place este firescul Bătrânului în cazna lui brută care, după ce-a trecut, rămâne inefabil definitiv. Dacă stau bine și mă gândesc, domeniul te alege pe tine. Toate vin ca niște rezonanțe cu ceea ce avem deja
INIŢIERE ÎN INEFABIL, CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE JOCURI NEJUCATE (FRAGMENT) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384328_a_385657]
-
acestui cord scufundat printre moleculele pișcătoare ale soluției de fixare. Asemenea unui diamant brut, cordul părea să aștepte un meșter care să readucă la lumină zeci de fațete, sute de profunzimi și să nască tot atâtea emoții în sufletul privitorului. Șlefuitorul era un medic și diseca cu mâinile și cu mintea. Era un chirurg ale cărui mâini văd, relevă și expun. Cu fiecare incizie, se descătușează imagini anatomice noi care înfioară prin profunzimea detaliului și care printr-un feed-back pozitiv amplifică
La Sala Dalles din Bucureşti, medicină, artă plastică şi poezie [Corola-blog/BlogPost/93010_a_94302]
-
muzicii folclorice românești, sunt temeiuri pentru a spera că viitorul marii scene însemnate de pașii, pecetele și contururile idolilor îi va absorbi numele și îl va ridica între pietrele de preț ale colierului muzicii noastre la care au lucrat secolele, șlefuitorii și interpreții! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Zorii muzicii folclorice dobrogene: Marius Brutaru / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1252, Anul IV, 05 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aurel V. Zgheran
MARIUS BRUTARU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360955_a_362284]
-
să. Camelia Radulian scrie poezii de o profundă simțire românească, pline de lirism ,metafore și muzicalitate, prețioase cântece despre dorul de acasă, despre oameni, părinți, prieteni,viața, natura,iubire, tristețe și bucurie. Deși scrierile ei sunt foarte apreciate, poeta este șlefuitoare de diamante, publică rar, nu a editat decât volumul de versuri ´´Rug de octombrie ´´, foarte bine primit de către iubitorii de poezie. Spre bucuria admiratorilor săi , românca din Dubai este prezentă în România pentru a-și lansa noul volum de versuri
CAMELIA RADULIAN,´´FEMEIA -POEM´´, VA INVITA LA LANSAREA VOLUMULUI DE VERSURI ´´ OGLINZI´´ de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363233_a_364562]
-
să-mi aducă o oarecare siguranță în viață și un venit considerabil. Ambiția care mă caracterizează, m-a impulsionat să nu ascult de îndrumarea lor. Cine sunt profesorii, meritat a fi numiți în ce te privește, ceea ce sunt pentru diamant șlefuitorii? Însuflețită de vocația mea, în clasa a IX-a de liceu, m-am înscris la cursurile școlii populare de artă din Tulcea, avându-l ca profesor pe Ion Dore. I-am admirat pasiunea pentru teatru și m-a ajutat mult
MONALISA BASARAB. UN OM FOARTE BUN ŞI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367928_a_369257]
-
de ilustru, dacă nu e manageriat corespunzător nu-și va etala niciodată caratele talentului său, ci doar un luciu palid. Despre aceasta este vorba în ce îl privește pe Viorel Nedelcu, managerul ce înseamnă pentru spectacol ceea ce înseamnă pentru sticlă șlefuitorul de sticlă, iar pentru diamant bijutierul. Firește, nu participă la pregătirea de specialitate a artiștilor dar determină fundamental succesul spectacolului, are o asumare personală și proporțională în coloristica, sonoritatea, promovarea și în primul și în primul rând selecționarea distribuției, spectacol
VIOREL NEDELCU. ARTISTUL ARTIŞTILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368671_a_370000]
-
și făcea parte, alături de mama artistei, din Corul Sindicatelor, de la Reșița. A urmat clasele primare, între 1956-1963, la Reșița, și tot aici liceul, între 1963-1967. Cultivarea vocală și-a început-o unde mulți interpreți români au făcut-o, ca la șlefuitorul de diamante, la Școala de Muzică, între 1956-1963, iar între 1963-1967, la Școala Populară de Artă, în paralel cu liceul. Tot în această perioadă urmează și cursurile Școlii Sportive (Stela Enache a mai fost pasionată, pe lângă muzică, de sport, limba
STELA ENACHE. VOCEA, CA O LIRĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363678_a_365007]
-
cu prețul sacrificiului de sine! Colosalul și nobilul aport la cultura românească, al Marioarei Murărescu, a făcut să se înzestreze etnomuzicologia noastră cu o neprețuită muzică folclorică contribuind nelimitat și incomparabil la promovarea multor interpreți, ca și la luminarea precum șlefuitorul sticlei, a cântecelor populare depuse în zăcământ la rădăcinile folclorului românesc. Pe interpreta Maria Șalaru o unește de regretata realizatoare tv, o trăire în comuniune sufletească, a emoțiilor spectacolului. Artista îi datorează încurajările și consolările la răstimpurile nefericite prin care
MARIA ŞALARU, MAI SINGURĂ ŞI TRISTĂ, FĂRĂ MARIOARA MURĂRESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363741_a_365070]
-
cântece care cuprinde două CD-uri a câte cinsprezece cântece, făptuite în colaborare cu Maria Stoianov, compozitoare din Basarabia și compozitorul Marius Cristian Popa, luminate și colorate splendid de Fuego și de maestrul Jolt Kerestely, precum și de alți colaboratori, așa cum șlefuitorul făptuiește puritatea și strălucirea sticlei. Spectacolul muzical este sprijinit de Asociația Culturală „Alternative Culturale” împreună cu Agenția de Impresariat Artistic „Ioan Munteanu”. Este acompaniat de „Fuego Band”. „E scena lumii, o comedie”, spune cântărețul iubirii, Fuego, „iar lumea scenei, un decor
FUEGO, LACRIMĂ DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349051_a_350380]
-
lumea s-ar risipi, dacă s-ar împărți la cât mai mulți, lumea s-ar aduna. Dar noblețea nu se dă, noblețea se are sau nu se are! E drept, educația aduce briza de parfum, dar nu plantează floarea, după cum șlefuitorul sticlei creează acuratețea, dar nu zămislește lumina. Una dintre cele mai fine personalități care au lucrat vreodată sau lucrează în televiziune, întocmai așa, nobilă, este Cristina Țopescu! Nu sunt mulți acei care nu o cunosc, și poate nu sunt mulți
CRISTINA ŢOPESCU. TRECUT, SPERANŢĂ, STATORNICIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365619_a_366948]
-
în tinerețe. Am plecat din Africa cu corabia pe mare. În mijlocul mării m-am îmbolnăvit de ochi. Neputând să mă vindec am căpătat albeața și am orbit. Apoi l-a întrebat pe celalalt: - Tu cum ai orbit? - Eram din meserie șlefuitor de sticlă, a răspuns acesta. Din pricina focului mi s-au topit ochii și am orbit. Cei doi l-au întrebat pe al treilea. - Dar tu cum ai orbit? - Vă voi spune adevărul, a răspuns el. Când eram tânăr, mi-era
LIVADA DUHOVNICEASCA (25) de ION UNTARU în ediţia nr. 1015 din 11 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352417_a_353746]
-
-n deșert // risipire //... deșertăciune //... și atâta noapte” ( clipele). Tristețea existențială este ca o mantie din frunze uscate - mantie purtată pe umerii biciuiți de „vântul care șterge urme”.... Și chiar dacă „durerea din răni necicatrizate” persistă... poetul cere divinității încă o viață. Șlefuitor al cuvântului scris, acesta ne face părtaș al sensibilității sale poetice, acurateței expresiei, metaforelor care frapează prin multitudinea formelor sugestive. „mai dă-mi o viață doamne // și încă-o moarte // să pot trăi întregul unui gând // să pot visa a
CRONICĂ REALIZATĂ ( DE VALENTINA BECART) VOLUMULUI “RĂNITĂ, UMBRA MEA”, AUTOR, GEORGE IONIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356300_a_357629]
-
micului ecran, teatrului radiofonic! Prin finalitatea actului artistic, toate acestea se înrudesc; toate sunt contopite în pasiune, iubire și dăruire; toate sunt o intersecție între om și harul anexat vieții, neroditor în lipsa celorlalte însușiri, după cum luciul diamantului rezultă din munca șlefuitorului, nu din substanța lui brută. Este vorba despre actrița Valeria Seciu și este vorba despre o viață pur familiară decursă în fenomenalitatea îngemănării cu destinul singurătății; este vorba despre efigia teatrului și cinema-ului românesc pe care o poartă în
VALERIA SECIU. O MITOLOGIE INTIMĂ, DEPARTE DE SINGURĂTATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362721_a_364050]
-
2015 Toate Articolele Autorului Cu obârșie basarabeană, născută la Chișinău, pe 19 septembrie 1927, copil vesel, cu ochi rotunzi ca bilele și lucitoare ca jarul, glăsuitoare de cânt moldovenesc pur, de la natura și vatra lui, dar finisat precum cristalul de șlefuitorul sticlei, artista inegalată între hotarele românești, în toate timpurile și de nimeni, Angela Moldovan aduce dovadă că vibrația melosului nu e o înzestrare de sine stătătoare a vocii. Ea este zidită în ființa umană, spre a contura armonia sunetului necontenit
ANGELA MOLDOVAN. O ÎNTÂLNIRE CURMATĂ, AŞTEPTÂND...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353232_a_354561]
-
azi, fără maestru, dar continuând un succes, un har, o experiență, perseverență, seriozitate, iubire de splendorile muzicii corale, muncă... Înglobând un repertoriu ce oglindește muzica Renașterii europene, creația buizantină, muzica românească și universală, „Madrigalul”maestrului Marin Constantin a fost culegător, șlefuitor și purtător mai departe în timp și pe continentele lumii, a splendorilor muzicii aproape unui mileniu, așezând muzica la efigia celei de-a doua jumătăți a secolului trecut și începutul veacului și mileniului acestora, în care genul muzical coral nu
MARIN CONSTANTIN. MUZICA, ÎNCĂ UN SPIRIT PERFECT ŞI MĂIASTRU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1524 din 04 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353210_a_354539]
-
Reginei Maria a României a fost și va dăinui atât de luminos încât nu-i poate fi dăltuită forma și nu i se poate descătușa izvorul strălucirii, decât într-o piatră mai rară decât oricare dintre acelea trecute prin mâna șlefuitorului de diamante. Regina Maria a fost uimitoare în toată înfățișarea și purtarea sa, distinsă, elegantă, sensibilă, frumoasă și deopotrivă eroică, luptătoare, răzbătătoare, purtând în sine și translând prin generații o sublimitate rară, un sumum al frumuseții reginelor Europei, înrudite și
REGINA MARIA. REGINA INIMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360434_a_361763]
-
6122.1.1 RO/02/0811/580 150. Apicultor 6123.1.1 RO/02/0811/581 151. Sericicultor 6123.1.2 RO/02/0811/582 152. Piscicultor 6151.1.1 RO/02/0831/583 153. Paznic de vânătoare 6154.2.1 RO/03/0821/584 154. Miner 7111.2.1 RO/03/0724/585 155. Miner în subteran pentru construcții 7111.2.2 RO/03/0724/586 156. Artificier de mină 7112.2.1 RO/03/0724/587 157. Tăietor, șlefuitor, lustruitor piatră, marmură 7113.2.1 RO/03/0732/588 158. Speolog utilitar 7119.3.11 RO/03/0732/589 159. Montator sisteme opace de termoizolare pentru clădiri 7124.2.5 RO/03/0732/590 160. Montator sisteme tâmplărie termoizolantă 7124.2.6 RO/03/0732/591 161. Constructor linii tramvai 7129.1.4 RO/02/0732/592 162. Alpinist utilitar 7129.2.10 RO/03/0732/593 163. Agent
ORDIN nr. 3.977/1.200/2025 () [Corola-llms4eu/Law/298990]
-
crește de acum încolo, va fi, categoric, imposibil să scadă”. Iată sentimentul care-i scaldă personajului fiecare părticică a sufletului: bucuria de a fi „părtașă” la acest eveniment, de a se fi întâlnit pe o treaptă superioară, în spirit, cu șlefuitorul de cuvinte magice, pentru care a scris o „ediție critică”. Limbajul prozatoarei, fire aleasă și cultivată, seduce prin naturalețe și fină aluzie, știind să găseacă și să sădească cuvântul potrivit în locul cel mai prielnic. Aceasta își pune nădejdea în cuvântul
VALENTINA BECART, PESTE FIECARE PIATRĂ – TRUPUL MEU DE APĂ – MEREU ŞI MEREU... de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342764_a_344093]
-
încep a se cristaliza în împliniri remarcabile. A studiat la Școala Populară de Artă, clasa Mia Barbu, canto. După ce că destinul i-a așezat originea aproape hotar lipit de hotar cu titanicul Constantin Brâncuși, iată că glasul Polinei Manoilă merge la șlefuitoarea de glasuri, Mia Barbu, pe care patrimoniul cultural gorjean o are înscrisă între numele emeriților lui profesori. „Am învățat de la profesoara Mia Barbu cum să dau glasului nuanțare și frazare, fără a-i altera însă stilul gorjenesc”, mărturisește cântăreața Polina
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]