44 matches
-
față pe dealurile de la marginea orașului. Fugea și el cu masca pe față, lîngă ei, și îi comanda numai prin semne, ca să nu poată spune careva că trișează dacă își scoate masca pentru a le da ordine. Cînd a terminat șmotrul cu ei, îi curgea sînge din nas. Alergase aproape de două ori mai mult decît ceilalți, cînd înaintea lor, cînd dîndu-le ocol și cînd alergînd să ridice de jos pe cîte unul care căzuse de oboseală. A doua zi i-a
Duelul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7985_a_9310]
-
acuma! Aproape că era să divorțez din cauza ei. M-a prins nevastă-mea cu ea pe stradă. S-a lăsat cu un scandal... Trebuia să vezi! De groază. N-a mai vorbit cu mine o săptămână, m-a pus la șmotru. O lună bătută pe muchie. Și am avut pro gram de venit acasă mai ceva decât fi-miu. Pe Marina n-am mai sunat-o, deși... Înțelegi tu, n-am mai pomenit o femeie ca asta... Și, crede-mă, am
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
mai ține domnia ta la îngrășat, iară celor care-or crâcni dă-le drumul în lumea lor; la așa împărăție nu de oșteni mulți, ci de oșteni vrednici are măria sa trebuință. PÂRJOL: Numaidecât mă-ntorc la ziduri și-i pun la șmotru, să mă țină minte. LIANA: Și după șmotru, învață-i să se scalde, să nu mai lase-n urma lor dâră, cum lasă jivinele urât mirositoare. Oșteanul cată să fie sprinten, dichisit și plăcut celor din jur, că de asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
-or crâcni dă-le drumul în lumea lor; la așa împărăție nu de oșteni mulți, ci de oșteni vrednici are măria sa trebuință. PÂRJOL: Numaidecât mă-ntorc la ziduri și-i pun la șmotru, să mă țină minte. LIANA: Și după șmotru, învață-i să se scalde, să nu mai lase-n urma lor dâră, cum lasă jivinele urât mirositoare. Oșteanul cată să fie sprinten, dichisit și plăcut celor din jur, că de asta-i fala țării. PÂRJOL (își aranjează din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
pentru cei din alte sate. Pildă la ce? La pus gâtul în jug, ca vita? La stat „sluș” în fața politrucului sau a oricărui neisprăvit cocoțat sus?... Da! Asta zic și eu treabă! Grijania mamei lor! Să nu-i pui la șmotru până scot limba de-un cot? Ce tot bodogănești acolo și înjuri, Costache? - l-a întrebat Petrache, care stătea lângă el pe capra căruței. Mergeau în țarină, la plivit grâul de buruieni. Păi cum să nu-i înjuri? Pe semne
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
îl țineți în picioare?", se întoarse cu ochii mijiți spre Fany: "Dacă-mi umple cabinetul de sânge, pe tine te pun să cureți tot. Auzi, măi, făptură minunată? O picătură dacă văd, îți iei mopu' și găleata și treci la șmotru. Carte multă nu să cere...". Asistentă îl privi amuțită și brusc ochii i se umeziră. O luă la refec și pe Delia: "Văd că ai fost ocupată până peste cap. Poate nu-i aparatu' încărcat!...". "Este, domnu' doctor!", se repede
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Dumitru, că de când s-o întors în cărăușie - adică acum câteva ceasuri - o scoborât milităria din pod. Și nu de alta, dar nu-i de nasul lui așa ceva. El ar fi în stare să mă puie și pe mine la șmotru, dar numai că nu am eu față pentru așa o trebușoară - a răspuns Pâcu. Moș Dumitru n-a mai ocolit adevărul: Apoi băieții pot fără noi, dar noi nu prea putem fără ei! Acum priceput-ai, Costache? Am priceput eu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
clasei politice, erau cu toții scoși cu forța din mizeria zilnică, spălați, pieptănați, parfumați și îmbrăcați. Să ne rugăm lui Dumnezeu să mai dea un război mondial, începuseră să circule glume, ca să mai scăpăm și noi de condiția asta mizerabilă, de șmotru, de gudureală, de pîinea rîncedă. La al Doilea Război Mondial nici nu vrea să se gîndească, parcă le luase cineva tuturor mințile, regele umbla după fuste, mareșalul Antonescu se săturase de machetele în miniatură și de soldățeii de plumb, și
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
clasei politice, erau cu toții scoși cu forța din mizeria zilnică, spălați, pieptănați, parfumați și îmbrăcați. Să ne rugăm lui Dumnezeu să mai dea un război mondial, începuseră să circule glume, ca să mai scăpăm și noi de condiția asta mizerabilă, de șmotru, de gudureală, de pîinea rîncedă. La al Doilea Război Mondial nici nu vrea să se gîndească, parcă le luase cineva tuturor mințile, regele umbla după fuste, mareșalul Antonescu se săturase de machetele în miniatură și de soldățeii de plumb, și
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
împiedica să se scălîmbăie în spatele lui și să-i imite mersul. Nimeni nu îndrăznea să le spună să se astîmpere. Iar pentru maimuțăreala pe stradă Pomenea nu cunoștea decît o singură pedeapsă: un baston pe spinare și cîteva ore de șmotru la secție. Dar primise ordin de la Constanța să nu se lege de copilării din astea. Trebuia să stea cu ochii în patru pe dușmanii tînărului stat legionar, nu să-și piardă vremea cu prostii. Judecătorul era primul pe lista celor
Croitoreasa de lux by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7944_a_9269]
-
T. Tandin (Limbajul infractorilor, 1993) îl definește ca „îmbrăcăminte, haine bune" și citează expresiile a fi pus la clift sau a avea clift („a fi îmbrăcat bine, cu haine noi, elegant"). În dialogul din prefața cărții, apare expresia clift de șmotru, pe care o regăsim la Nina Croitoru Bobârniche (Dicționar de argou al limbii române, 2003), cu explicația „persoană neinițiată, care pricepe greu"; aceeași autoare adaugă sensului vechi al cuvântului clift (în ipostază pozitivă: „haine frumoase"), unul metaforic (și mai curând
Încliftat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6530_a_7855]
-
iei foc între picioarele lor... Aia, bă, nepoata aia a lu’ Barcan Grozavu de la noi... A regulat-o unu’ când avea doar 10 sau 11 ani... Da, bă, mi-a povestit el, ce dracu’... La el în casă, că făcea șmotru pe acolo... Hai, tu, că țigăncile nu se regulează cu de-ai noștri, nu te prosti!... Băi, dacă spun, știu eu precis... A, nu! A fost fată mare, așa a zis omu’. S-a jurat, ce dracu!... Băi, beat sau
CAP.I / 6 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361269_a_362598]
-
cazanul cu smoală în care cineva, știm noi cine(!), tot amesteca cu polonicul ingredientele care de atâta clocot mai dădea și pe dinafară. Sunt picătura de bulboană strivită de gheata ochilor tăi cetitorule și împrăștiată pe caldarâmul șlefuit de atâta șmotru al plebei de pe Via Apia Vitae de la palatal lui Caesar, pe care am străbătut-o cu înfrigurare, în aceeași arhitectura de pe vremea tot la fel de celebrului său fiu nelegitim, ingrat și nerecunoscător dibuit c-a participat la conjurație ... Găseam ca neavenite
DE MÂNĂ, CU LENIN DECAPITAT LA MANDALAY BAY ÎN VEGAS (VII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366833_a_368162]
-
curățenie pe sectoare ca toți ceilalți ! - De acord, tovarășu’ fruntaș ! Pe care sector vrei să trec ? Fruntașul, așteptându-se la un refuz, a fost luat prin surprindere. Albert nu i-a dat răgaz să se dezmeticească. A pus mâna pe șmotrul celui care făcea curățenie la WC-uri și a frecat cu nădejde. - Poftim ! Este destul de curat ? Vrei să frec și cu cărămida ? O fac și pe asta ! Neprimind niciun răspuns a trecut la curățenia din spălătorie dând o mână de
XVI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365362_a_366691]
-
degetul arătător. Pe locul unde a apăsat mozaicul se vede curat, pe de lături apa a prins contur. Apa nu este câtuși de puțin curată și nici nu are cum să fie altfel. Ar fi trebuit ca Albert să dea șmotrul, după fiecare oprație, la curățătoria chimică. Știe asta, doar a șmotruit, în armată, dacă nu mii atunci sute de metri pătrați de mozaic. - Vezi că nu este curat ? Mai spală odată ! Albert caută, ca de fiecare dată când se află
XXIX ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365387_a_366716]
-
nu mă învață să fac nimic. O spune parcă cu reproș față de mama lui după care continuă : Nu am de unde să știu cum se spală mozaicul, trebuie mai întâi să învăț ! Nea Marin pică în plasă. - Te învăț eu .......... Spală șmotrul în apa murdară din găleată, îl stoarce cât poate de bine după care freacă cu sârg mozaicul deja spălat și se ridică fudul, întrebând : - Îți place cum arată acum ? - Numai puțin !.... Abia învățase tocmai de la el cum se face controlul
XXIX ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365387_a_366716]
-
conița Sulfina, că-I simt în nări și acum parfumurile pe care și le dădea din belșug pe tot corpul, drogherie adevărată... iar pe mine din “slugoi” nu mă scotea. E-he!... pentru că-mi fătă iapa gradul de sergent, înghții șmotru, nu glumă: madam era alergică la praf, muște, albine și țânțari, iar Mărinică era dator să le omoare ca “prințesa Pupăza” să nu care cumva să dea nas în nas cu ele. Păi nu era să se ducă peste râul
PARTEA A V-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359274_a_360603]
-
conița Sulfina, că-I simt în nări și acum parfumurile pe care și le dădea din belșug pe tot corpul, drogherie adevărată... iar pe mine din “slugoi” nu mă scotea. E-he!... pentru că-mi fătă iapa gradul de sergent, înghții șmotru, nu glumă: madam era alergică la praf, muște, albine și țânțari, iar Mărinică era dator să le omoare ca “prințesa Pupăza” să nu care cumva să dea nas în nas cu ele. Păi nu era să se ducă peste râul
PARTEA A III-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359341_a_360670]
-
primite. Aud acolo în spate un domn cu experiență care mă corectează: personalul de curățenie și mentenanță își desfășoară activitatea conform planificării, sub supravegherea și îndrumarea șefului de departament. Dragă domnule, e exact așa cum v-am spus: brumă de personal, șmotru, indicații primite. Hotel mic spre mijlociu, după posibilități. Între noi fie vorba, am început recrutarea personalului încă din februarie, dar nu știm, n-avem, nu suntem din localitate, întrebați pe altcineva. Să găsești o cameristă cu experiență și curs de
aventura deschiderii unui hotel la malul Mării Negre () [Corola-blog/BlogPost/339035_a_340364]
-
luni pe an pe litoralul românesc. Și încă o mână sus cel care găsește meseriași atunci când are nevoie de ei, adică atunci când toți au nevoie de ei: instalatori, electricieni, tâmplari, constructori. Foto: Bogdan Chesaru/Inquam Photos Tot la fel de între noi, șmotru e termenul cel mai potrivit. Orice clădire neutilizată 6 luni pe an, toate reci și umede, va avea probleme. De la nelipsitul mucegai, la țevi sparte pentru că, ce să vezi, apa se dilată la temperaturi mici, pompe defecte, rugină, pânze de
aventura deschiderii unui hotel la malul Mării Negre () [Corola-blog/BlogPost/339035_a_340364]
-
vine să-mi las chinul Și să plec în lumea largă. Spațiul șenghen ne așteaptă Să ne-nghită ca pe-o apă Tu române te deșteaptă Știi că UE-a fost o ,,țeapă” Ăi mai mari te-au pus la șmotru La spălat pe jos cu cârpa N-ai mai vrut haiduc în codru Te-ai dus în străinătăți ,,cu scârba” Și ca Eminescu sfântul Zic că nu-i bătut în cuie, Europa asta totuși Azi o vedem si nu e
ŞI IUBIREA-I O PANTERĂ de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341772_a_343101]
-
Ieși care să mă caute pe mine la ora asta! -Ai, n-ai, domnule Eminescu, doamna așa mi-a spus: că-i din Ieși și că s-o așteptați diseară pe la opt! Dar asta înseamnă ca să m-apuc eu de șmotru că aici e totul dat peste cap, păcatele mele, că ați întins cărțile astea cu furca, parcă e dugheană sau galantar, sau dracu mai știe ce... - Știi ce? Dacă mai vine să-i spui că băiatul nu-i acasă! - Nu
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
Eminescu), dăinuie obraznic într-un oraș al statuilor nobile. Un singur gest radical a fost făcut: înlăturarea de pe arhitrava Universității a mastodonților proletcultismului local. Hărnicia de pe fațada Casei tineretului, cu lustruirea altoreliefurilor peceriste, nu se poate sustrage semnificației: în mic, șmotrul ăsta îl reflectă pe cel general, agresiva restaurație a național-comunismului autohton. Dacă reprezentațiile revuiste ale lui Iliescu au și grotescul, cumva nevinovat, al veșnicului activist în pragul marii plecări, celelalte acte, ale celor pe care chiar el i-a clonat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nou luat la întrebări pentru că uitase să precizeze un nume în autodenunț; și-a recunoscut vina, dar nu a scăpat de bătăi, fiind trecut din nou prin tot procesul, timp de câteva zile și nopți fiind torturat doar el: bătăi, șmotru, fandări, sărituri ca broasca, statul într-un picior, mâncatul din troacă pe burtă cu mâinile la spate etc. Pe 8 iunie 1950 a fost transferat din Pitești la Gherla, unde știa că va trebui să acționeze de partea agresorilor. A
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
acestei aplicații, a fost o forfotă grozavă, iar ordinele curgeau ca grindina. „Ați luat cutare lucru? Oamenii sunt la locurile lor? Muniția de manevră este cât scrie la regulament?” Și câte altele... Răspunsurile veneau imediat, că altfel... Să te ții șmotru. Până la urmă, a venit și înserarea... La ordinul comandantului, am pornit. Caii de la tunul unde eu eram ajutor de comandant s-au opintit și au urnit „balaurul” din loc. Am pornit ca o liotă de lăieți cu corturile... Fiecare comandant
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]