35 matches
-
netă , % Clorura de sodiu, % Aciditate totală, în acid acetic, % max. Staniu, mg/ kg max. Plumb 38 FIȘA DE LUCRU NR.5.3. Proprietăți organoleptice la zacusca tabelul 5.6. Aspectul recipientelor borcane -la exterior -la interior Aspectul conținutului Culoare legumele șoșului Miros și gust Consistentă Părți necomestibile Corpuri străine Proprietăți fizice și chimice tabelul 5.7. Caracteristici Condiții de admisibilitate Conținutul total de legume, raportat la masa netă , % Clorura de sodiu, % Aciditate totală, în acid acetic, % max. Staniu, mg/ kg max.
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
g, corespunzătoare la 1ml NaOH 0,1n; V - cantitatea de NaOH 0,1 , folosit la titrare, ml; V1 - volumul balonului cotat, ml; V2 - cantitatea soluției luate pentru titrare, ml; m - masă probei luate pentu analiza, g. Determinarea acidității totale a șoșului Modul de lucru Într-un balon cotat de 250 ml se introduc 1,5...2,5 g sos, se aduce cu apă la semn, se agită puternic și se lasă în repaus timp de 30 minute, agitând din când în
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
arătat în filmul italian Elvis și Marilyn, în care Elvis este bulgar, iar Marilyn Monroe e româncă (interpreta Edyta Obszowka are multe replici în română!); un road movie în care drumul din România spre un bar din Italia ce folosește șoșii pentru spectacole, trece prin butoiul de pulbere numit Iugoslavia... S-a întors la Salonic după doi ani, Peter Greenaway, cu o retrospectivă cinematografică, de arte plastice și cu Prop-Opera: 100 de obiecte pentru a reprezenta lumea, un fel de lume
De la Valladolid la Salonic by Magdalena Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/18122_a_19447]
-
personalități din lumea muzicii și a cinematografiei, designeri, precum și un public exclusivist! Pentru că ne dorim o seară cu totul specială, vor fi prezente alături de noi persoane publice precum Delia Matache, Mihai Bendeac, Andreea Popescu, Marian Vasilescu, Geta Voinea dar și șoșii ale starurilor de la Hollywood - Brad Pitt& Angelina Jolie care, si de această dată, vor anima atmosferă, vor oferi autografe și vor face fotografii cu invitații. Cum o seară de Oscar nu poate exista fără premii, acestea vor fi acordate din partea
Finnish Cocktail amp; Club celebrates [Corola-blog/BlogPost/98791_a_100083]
-
beție Trunksucht mustăcios - mustăcioșie mândru - mândrie ghebos - gheboșie mănos - mănoșie sfătos - sfătoșie întunecat - întunecime finster-niss mare - mărime tare - tărie boier - boierime țăran - țărănime Bauernschaft părui - păruială cârpi - eală spoi - spoială pălmui - pălmuială jupui - jupuială ului - uluială momi - momeală mulcomi - mulcomeală șoși - șoșeală - șoșele socoti - socoteală murui - muruială [3] 2257 după dupac pumn - [a] dupăci a da pumni după cap furtunatec (furtună) flușturatec, golan Armer Teufel, golănime [Armer Teufel] - thum zevzec fără creieri 104 {EminescuOpXV 105} [4] 2307 câne - cînește sufixul -esc
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
netă , % Clorura de sodiu, % Aciditate totală, în acid acetic, % max. Staniu, mg/ kg max. Plumb 38 FIȘA DE LUCRU NR.5.3. Proprietăți organoleptice la zacusca tabelul 5.6. Aspectul recipientelor borcane -la exterior -la interior Aspectul conținutului Culoare legumele șoșului Miros și gust Consistentă Părți necomestibile Corpuri străine Proprietăți fizice și chimice tabelul 5.7. Caracteristici Condiții de admisibilitate Conținutul total de legume, raportat la masa netă , % Clorura de sodiu, % Aciditate totală, în acid acetic, % max. Staniu, mg/ kg max.
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
g, corespunzătoare la 1ml NaOH 0,1n; V - cantitatea de NaOH 0,1 , folosit la titrare, ml; V1 - volumul balonului cotat, ml; V2 - cantitatea soluției luate pentru titrare, ml; m - masă probei luate pentu analiza, g. Determinarea acidității totale a șoșului Modul de lucru Într-un balon cotat de 250 ml se introduc 1,5...2,5 g sos, se aduce cu apă la semn, se agită puternic și se lasă în repaus timp de 30 minute, agitând din când în
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
pur-sang) "(cal) pursânge" < [cheval de] pur sang "idem"; rom. sofită "lampă electrică cu incandescență în formă de tub" < germ. Soffitten[lampe] "idem" (Soffitte "plafon ornat cu compartimente și rozete"); magh. dial. szuflet "copil adoptiv" < rom. [copil de] suflet "idem"; rom. șoș "stâlp, bârnă, grindă" < magh. sas[fa] "idem" (sas "vultur", fa "lemn"); rom. șpighel "tip de fontă folosită la fabricarea oțelurilor dure" < germ. Spiegel[eisen] "idem" (Spiegel "oglindă", Eisen "fier"); rom. șteamp "mașină de lucru pentru sfărâmarea minereurilor" < germ. Stampf[mühle
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
este uneori neutralizată în cazul împrumuturilor prin condensare, de vreme ce vorbitorii limbii receptoare nu au decât rareori criterii de identificare a apartenenței elementului reținut la o parte de vorbire sau alta. Pentru românii care au preluat cuvintele falț, iatac, saleu, sirec, șoș, ștaif sau șvaizer prin condensarea unor sintagme străine este indiferent dacă germ. Falz, tc. yatak, fr. salé, tc. seyrek, magh. sas, germ. Steif și schweizer sunt adjective sau substantive; ceea ce contează este exclusiv funcția de determinant (modificator) pe care o
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
căruță, trăsură"); rom. huscă "sare obținută prin fierberea apei" < ucr. huska [soly] "idem" (literal: "depunere de sare"; huska "drojdie, sediment, depunere", sol "sare"); rom. vodă "domnitor, voievod, principe" < sl. [voje]voda (voj "război", voda "care conduce, conducător"). * Română < maghiară: rom. șoș "stâlp, bârnă, grindă" < magh. sas[fa] "idem" (sas "vultur", fa "lemn"); rom. vindereu "numele a două specii de șoimi mici" < magh. vándor[sólyom] "șoim călător" (vándor "călător, drumeț, nomad", sólyom "șoim"). * Română din turcă: rom. balâc "pește marin cu corpul
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
rom. cârmâz s.n. < tc. [maden] kırmız; fr. goal s.m. < engl. goal[-keeper]; fr. living s.m. < engl. living[-room]; rom. poliș s.m. [cf. cârnat s.m.] < engl. Polish [sausage]; rom. shop s.n. < engl. [turist] shop; rom. sirec s.n. < tc. seyrek [ağ]; rom. șoș s.m. [cf. stâlp s.m.] < magh. sas[fa]). Împrumutul adoptă rareori un tip flexionar de alt gen decât cel așteptat: arom. căpak'e s.f. < tc. [göz] kapağ[ı], [pencere] kapağ[ı]. La fel se comportă și împrumuturile unei limbi care nu
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
sibir, 133 simfonic, 102 sirec, 138, 139, 189, 197, 207 sofită, 129, 187, 199 soft, 138, 174 stamboală, 133, 189, 191, 199 stambol, 133, 189, 199 stâng, 119 stângă, 119 stejar, 131-132 șantan, 186, 198 șelană, 154, 187, 199, 207 șoș, 130, 139, 188, 197 șpighel, 130, 187 șpiral, 154, 187, 198, 207 ștaier, 133, 187 ștaif, 107, 138, 139, 187, 198 șteamp, 130, 187 șvaițer, 139, 160, 198 tanagra, 133 Tăriceanu, 125 temperatură, 30, 86, 118, 135, 174, 200 tensiune
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
7 sau 11. Modul de condiționare nu influențează clasificarea acestor produse, care sunt adesea prezentate în cutii sau în alte recipiente închise ermetic. Toate aceste produse, întregi, bucăți sau sfărâmate, pot fi conservate în stare naturală, sau chiar preparate cu ajutorul șoșului de tomate sau cu ajutorul altor ingrediente, pentru a fi consumate imediat. De asemenea, pot fi omogenizate sau amestecate între ele (salate). Poziția cuprinde, printre altele: 1) Măslinele, făcute comestibile printr-un tratament special cu o soluție diluata sodica sau printr-
ANEXA nr. 20 din 5 ianuarie 2000 PREPARATE DIN LEGUME, DIN FRUCTE SAU DIN ALTE PĂRŢI DE PLANTE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166481_a_167810]
-
Rusenii de Sus 0,3 Podu Turcului Podu Turcului 11,2 Căbești 5,2 Fichitești 6,9 Giurgioana 5,6 Hansa 3,4 Plopu 6,8 Răcușana 2,3 Sârbi 17,1 Poduri Cernu 9,1 �� Prohozești 5,0 Valea Șoșii 7,0 Rusăiești 5,0 Prăjești Prăjești 12,4 Racova Racova 13,1 Gură Văii 6,3 Hălmăcioaia 7,5 Ilieși 10,0 Răcăciuni Răcăciuni 2,8 Fundu Răcăciuni 5,3 Gh. Doja 0,2 Gâșteni 1,0 Sărată Sărată
HOTĂRÂRE nr. 1.512 din 29 noiembrie 2005 pentru declararea ca zone calamitate a localităţilor afectate de inundaţiile din perioada aprilie-septembrie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
Prajoaia Cel Mare �� Dragomir 2 Vrânceni Preluci Dragugesti Zlătari Răcăciuni Dumbrava-Rachitoasa Racauti Făget Radeana Făgetul De Sus Satu Nou-Pargaresti Fantanele-Motoseni Scariga Filipeni Seaca Florești Slobozia-Urechesti Frumoasă Ștefan Vodă Frumuselu Straja �� Fruntesti Tamasi Fulgeris Tuta Fundătura Valea Lui Ion Fundoaia Valea Șoșii Fundu Tutovei Viisoara-Tg.Trotusi Fundu Văii Fwrdu Răcăciuni Gaiceana Gârla Anei Gasteni Gherdana Ghilavesti Ghimes Giurgeni Glavanesti Godinestii De Sus Gorghesti Hăineală Halmacioaia Horgesti Huruiesti Hutu Itcani Izv. Berheciului Izvoru Berheciului Lehancea Lichitiseni Lipova Ludasi Lunca-Palanca Magazia Malosu Mărăști Marvila
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Vermești Orașul DĂRMĂNEȘTI Localitate componentă: Dârmănești Sate ce aparțin orașului: Dărmăneasca, Lapoș, Păgubeni, Plopu, Sălătruc Comuna Berzunți Sate: Berzunți, Buda, Dragomir Comuna Măgirești Sate: Măgirești, Prăjești, Șesuri, Stănești, Valea Arinilor Comuna Poduri Sate: Poduri, Bucșești, Cernu, Cornet, Negreni, Prohozești, Valea Șoșii Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 8 Comuna Agăș Sate: Agăș, Beleghet, Cotumba, Coșnea, Diaconești, Goioasa, Preluci, Sulța Comuna Ardeoani Sate: Ardeoani, Leontinești Comuna Asău Sate: Asău, Apa Asău, Ciobănuș, Lunca Asău, Păltiniș, Straja Comuna Balcani Sate: Balcani, Frumoasa
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Poduri (în germană "Podúr") este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Bucșești, Cernu, Cornet, Negreni, Poduri (reședința), Prohozești și Valea Șoșii. Comuna se află în partae central-vestică a județului, pe malul drept al Tazlăului Sărat acolo unde primește apele afluenților săi Brănești, Valea Șoșii, lângă orașul Moinești; estul comunei se află în bazinul hidrografic al Cernului, un alt afluent al Tazlăului
Comuna Poduri, Bacău () [Corola-website/Science/300693_a_302022]
-
în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Bucșești, Cernu, Cornet, Negreni, Poduri (reședința), Prohozești și Valea Șoșii. Comuna se află în partae central-vestică a județului, pe malul drept al Tazlăului Sărat acolo unde primește apele afluenților săi Brănești, Valea Șoșii, lângă orașul Moinești; estul comunei se află în bazinul hidrografic al Cernului, un alt afluent al Tazlăului. Este străbătută de șoseaua județeană DJ117, care o leagă spre vest de Moinești (unde se termină în DN2G) și spre sud de Berzunți
Comuna Poduri, Bacău () [Corola-website/Science/300693_a_302022]
-
Valea Șoșii este un sat în comuna Poduri din județul Bacău, Moldova, România. Numele satului vine de la Pârâul Șoșa, care la rândul său vine din termenul maghiar sós ""șoș"", adică sărat (de-a lungul pârâului Șoșa sunt mai multe slatini, unele dintre
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
Valea Șoșii este un sat în comuna Poduri din județul Bacău, Moldova, România. Numele satului vine de la Pârâul Șoșa, care la rândul său vine din termenul maghiar sós ""șoș"", adică sărat (de-a lungul pârâului Șoșa sunt mai multe slatini, unele dintre ele utilizate în prezent). Localitatea Valea Șoșii este situată în partea central-vestică a județului Bacău și este străbătută de pârâul Șoșa. În secolul al XIX-lea satul
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
din județul Bacău, Moldova, România. Numele satului vine de la Pârâul Șoșa, care la rândul său vine din termenul maghiar sós ""șoș"", adică sărat (de-a lungul pârâului Șoșa sunt mai multe slatini, unele dintre ele utilizate în prezent). Localitatea Valea Șoșii este situată în partea central-vestică a județului Bacău și este străbătută de pârâul Șoșa. În secolul al XIX-lea satul apare cu următoarele denumiri: "Șoșanii, Valea Șoașei" (1892), Valea Șoșii (1913, 1917, 1926), sat, com Lucăcești (Decret 1929), sat com.
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
multe slatini, unele dintre ele utilizate în prezent). Localitatea Valea Șoșii este situată în partea central-vestică a județului Bacău și este străbătută de pârâul Șoșa. În secolul al XIX-lea satul apare cu următoarele denumiri: "Șoșanii, Valea Șoașei" (1892), Valea Șoșii (1913, 1917, 1926), sat, com Lucăcești (Decret 1929), sat com. Bucșești (MO 1930), sat com. Podurile (1931, Dec.1932, Împ. Adm: 1943; 1950; 1952; 1956; 1965, Legea 1968); În partea de est a satului, pe pârâul Șoșa, în locul numit ""Hârtoape
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
1810, 1815, 1817, 1818, 1836, 1840, satul nu mai era; include trupul de moșie Cotul lui Frunză (1837) și trupul de moșie Ciceiul (?) (1837, 1870); înglobat în satul Podurile (1846, 1856), unde nu mai apare moșie. Pe teritoriul satului Valea Șoșii au fost descoperite și cercetate arheologic așezări preistorice din eneolitic, din cultura Cucuteni (mil. V a.Chr.), amplasate în punctele: ""Dealul Păltiniș"", „"La Slatină"” - ""Grădina Iscu"" (așezare Cucuteni A, descoperită de dr. Ion Mareș de la Muzeul Bucovinei din Suceava)) și
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
se judecă pentru pământurile amintite, respectiv cele schimbate de Vasile Mariș și sora sa Anița (fiii lui Dumitru Mariș), cu Ioan Mariș și Luca Mariș, cercetarea fiind făcută de către ispravnicul de ținut Iordachi Mariș. Măzănăeștii este numele moșiei de lângă Valea Șoșii, Luca Mariș fiind locuitor din Valea Șoșii . Recensământul populației Moldovei, din anii 1772-1773 și din 1774, efectuat de către armata rusă condusă de generalul Rumianțev, care ocupase Moldova, consemnează satul ""Podurile-Răzășești"", toată suma caselor fiind de 101, cu trei popi (Preotul
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
schimbate de Vasile Mariș și sora sa Anița (fiii lui Dumitru Mariș), cu Ioan Mariș și Luca Mariș, cercetarea fiind făcută de către ispravnicul de ținut Iordachi Mariș. Măzănăeștii este numele moșiei de lângă Valea Șoșii, Luca Mariș fiind locuitor din Valea Șoșii . Recensământul populației Moldovei, din anii 1772-1773 și din 1774, efectuat de către armata rusă condusă de generalul Rumianțev, care ocupase Moldova, consemnează satul ""Podurile-Răzășești"", toată suma caselor fiind de 101, cu trei popi (Preotul Gligoraș, Popa Sandul, Popa Ifrim), 10 diaconi
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]