16 matches
-
coca caldă, Și cum scotea pâine Țucu, ei să stea și să o vadă. Vingărzan, Hebean, Petre Bogățan și cu Bulac, Cel dintâi, cu mintea ageră, un pui de dac, S-au gândit ei puțintel, că bine ar merge un șoșoi, Lângă pâinea din cuptor, cu mujdei de usturoi. Citește mai mult La Țucu la brutărie, toată lumea știe,De două ori pe săptămână ardea cuptorul,Făcea pâine multă, de duceam cu căruciorulși era lege, seara să te anunți cu câte vrei
DAN IOAN GROZA by http://confluente.ro/articole/dan_ioan_groza/canal [Corola-blog/BlogPost/378294_a_379623]
-
coca caldă,Și cum scotea pâine Țucu, ei să stea și să o vadă.Vingărzan, Hebean, Petre Bogățan și cu Bulac,Cel dintâi, cu mintea ageră, un pui de dac,S-au gândit ei puțintel, că bine ar merge un șoșoi,Lângă pâinea din cuptor, cu mujdei de usturoi.... XXII. LUCA POȘTAȘUL DE LA VINȚU DE JOS, de Dan Ioan Groza, publicat în Ediția nr. 2001 din 23 iunie 2016. Pe la noi pe stradă șede, În “Bolboacă” mai precis Și nu se
DAN IOAN GROZA by http://confluente.ro/articole/dan_ioan_groza/canal [Corola-blog/BlogPost/378294_a_379623]
-
coca caldă, Și cum scotea pâine Țucu, ei să stea și să o vadă. Vingărzan, Hebean, Petre Bogățan și cu Bulac, Cel dintâi, cu mintea ageră, un pui de dac, S-au gândit ei puțintel, că bine ar merge un șoșoi, Lângă pâinea din cuptor, cu mujdei de usturoi. Ușor s-au înmulțit feciorii, câte unu mai pe rând, Cu găina și purcelu, mai râzând și mai plângând. Într-o seară “Sile Motosile” zice că aduce o găină, Așteptăm și așteptăm
LA ŢUCU LA BRUTĂRIE de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 by http://confluente.ro/dan_ioan_groza_1466841318.html [Corola-blog/BlogPost/375724_a_377053]
-
purice“. Numele lăcustei e legat tot de a sări: rus. sarančá, bg. skakaleț (cf. rus. skak- „a sări“), fr. sauterelle, grasshopper etc. Magh. sáska „lăcusta“ pare legat de sas „soare“ în wintu (nat. amer.) asis „soare“ în nandi (Kenya), de șoșoi „iepure“ în țig. (cf. și alte denumiri indiene). Chiar numele lăcustei era locusta = lăcusta în latină și poate fi în relație cu lak „soare“ în atakapa (sudul Texasului) și cu verbul laeken „a sări“ în germanice (Francis Edward Jackson Valpy
THE ORIGIN OF LANGUAGE.TO JUMP de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1442298667.html [Corola-blog/BlogPost/365621_a_366950]
-
Sima V. Ioachim 414. Simon Grigore Vasile 415. Sitaru I. Aurica 416. Sîrbu Ilarion Mihai 417. Sîrbu M. Valerian 418. Slujitoru Vasile Ion 419. Smarandoiu I. Nicolae 420. Smoleanu N. Alexandru 421. Snopol Vasile Anatolie 422. Socol Fr. Ioan 423. Șoșoi Constantin Nicolae 424. Spineanu I. Virgil 425. Spiridon V. Ștefan 426. Stancovschi Anton Alexandru 427. Stanciu N. Gheorghe 428. State M. Vasile 429. Stanculeasa Nila Ion 430. Stănescu M. Constantin 431. Stănculescu Dumitru Radu 432. Sterpu D. Ioan 433. Stoian
EUR-Lex () [Corola-website/Law/110800_a_112129]
-
părții carosabile l = 4ml"; - la poziția nr. 109, coloana 3 "Denumirea bunului" va avea următorul cuprins: "Drum vicinal DV 20 Piscuri", iar coloana 4 "Elemente de identificare" va avea următorul cuprins: "Origine și Destinație: Km 0+000 (DC 48 - printre Șoșoi Constantin și Piscureanu Viorel) - 0+90 (la pădure); Lungimea drumului L = 400 ml; Lățimea părții carosabile l = 6 ml"; - la poziția nr. 110, coloana 3 "Denumirea bunului" va avea următorul cuprins: "Drum vicinal DV 21 Piscuri", iar coloana 4 "Elemente
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219002_a_220331]
-
al Doilea Război Mondial, 1941-1945 Asociația Națională a Veteranilor de Război Județul Argeș: 1. Dinu Șt. Ilie Județul Bihor: 2. Marchiș P. Ioan Județul Brăila: 3. Berceanu S. Dumitru Județul Constanța: 4. Arsene I. Iosif 5. Ciobanu Gh. Florin 6. Șoșoi Gr. Alecsandru Județul Dâmbovița: 7. Tănase Elisabeta Mihai Județul Harghita: 8. Murzea I. Ilie Județul Suceava: 9. Lehaci G. Dimitrie 10. Săicu Gh. Vasile 11. Todirean P. Vasilie Județul Vaslui: 12. Vălu Gh. Dumitru Uniunea Veteranilor de Război și a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222954_a_224283]
-
un bulgăre de pământ și a aruncat în Balogh și l-a nimerit în ochi, de a căzut ăla jos și a făcut o criză de epilepsie. Scotea spume pe gură, se zbătea. Domnule, am vrut să-l omor pe Șoșoi. Aveam seceră și m-am dus la el, l-am luat de reverul tunicii și l-am ridicat. Eu nu înjur, dar atunci nu m-am mai putut abține: "Tu-ți dumnezeii mă-tii de țigan împuțit, te omor! De ce
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Ciudan Tiberiu-Liviu, 70 ani l Resiga Aurel, 68 ani l Farcaș Eva-Margareta, 89 ani l Savu Iulia-Maria, 4 zile l Cerean Simeon, 57 ani l Micșa Alexandra, 40 ani l Moldovan Floarea, 83 ani l Covaci Ileana, 79 ani l Șoșoi Desanca, 72 ani l Szilasy Roza, 62 ani lGhilezan Anna, 84 ani l Laszlo Gheorghe, 62 ani l Tiriteu Raveica, 81 ani l Cimpoca Ioan, 75 ani l Munteanu Constantin, 60 ani l Poșa Ioan, 37 ani l Laba Catinca
Agenda2004-27-04-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/282612_a_283941]
-
cazuri separate, tot ce spun eu e părerea „din cărți“ a unui viețaș convins. În realitate, în spatele sinuciderii pot fi o reacție de moment - nu o întreagă filosofie -, o poveste lungă care culminează cu un gest irevocabil. Îmi amintesc de Șoșoi, un vecin de-al meu cu care jucam șah în copilărie. Trecuse și suferise multe (inclusiv câțiva ani grei de pușcărie). După Revoluție, când s-au împărțit pământurile, s-a certat cu soră-sa de la o bucată de vie. De
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
că nu le-a trebuit și cratiță, fiindcă din acestea aveau un stoc întreg la ele. Un puradel de vreo șapte ani, se tot învârtea prin jurul meu și atunci ca să-l încerc i-am zis năpârstocului: „Am niște carne de „șoșoi” (adică de iepure) friptă, vrei să mănânci”. Prăpăditul acela, numai de-o șchioapă, s-a oțărât imediat la mine: „Să-ți fie dă capul tău, dă bafta ta, dă norocul tău șoșoiul, mamăăă, vrea să-mi dea carne dă șoșoi
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
șoșoi” (adică de iepure) friptă, vrei să mănânci”. Prăpăditul acela, numai de-o șchioapă, s-a oțărât imediat la mine: „Să-ți fie dă capul tău, dă bafta ta, dă norocul tău șoșoiul, mamăăă, vrea să-mi dea carne dă șoșoi să mănânc”. O țigancă din grup, s-a repezit imediat spre mine, ca o arătare cu fustele fâlfâind și a luat imediat puradelul în brațe atrăgându-mi atenția ca să nu-i dau carne de „șoșoi” copilului, că are apoi ghinion
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
să-mi dea carne dă șoșoi să mănânc”. O țigancă din grup, s-a repezit imediat spre mine, ca o arătare cu fustele fâlfâind și a luat imediat puradelul în brațe atrăgându-mi atenția ca să nu-i dau carne de „șoșoi” copilului, că are apoi ghinion și poate chiar să moară. Am întrebat-o atunci care este legenda cu „șoșoiul”, fiindcă eu deși știam că țiganii nu agreează iepurele, nu știam de ce. Atunci m-a lămurit țiganca cea mai bătrână țigancă
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
Europa, înfășurați în tricolorul românesc. Aceștia ne-au dus faima noastră peste mări și țări, de nici o națiune civilizată nu mai vrea să audă de români. Oare de ce Antonescu în loc de santinele pe malul Nistrului nu a pus panouri cu „șoșoi”, că poate nu mai veneau înapoi în țară, ci se întorceau la Bug. Chestia cu „șoșoiul” i-ar trebui suflată la ureche chiar și lui Sarkozy, sau să punem noi de pază „șoșoi” la frontiera vestică? Cine știe cum ar fi mai
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
malul Nistrului nu a pus panouri cu „șoșoi”, că poate nu mai veneau înapoi în țară, ci se întorceau la Bug. Chestia cu „șoșoiul” i-ar trebui suflată la ureche chiar și lui Sarkozy, sau să punem noi de pază „șoșoi” la frontiera vestică? Cine știe cum ar fi mai bine, dar cert este că nația asta parazită, este și probabil va rămâne pentru multă vreme, cel mai mare blestem asupra adevăratului popor român... Învăț zborul pe mătură! Uraaa, fraților, cumnaților și necumnaților
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
în direcția verbală, și numele țiganilor formează un genial catalog grotesc de sonuri: Aordel, Corcodel, Cucavel, Guladel, Parpangel, Parnavel, Șuvel, Bambul, Bobul, Bumbul, Ghițul, Gogul, Ciuntul, Dondul, Huțul, Sfârcul, Bălăban, Găvan, Giolban, Gogoman, Goleman, Călăban, Zăgan, Cârlig, Covrig, Ciormoi, Dîrboi, Șoșoi, Colbei, Cornei, Hărgău, Janalău, Butea, Cercea, Șperlea, Țintea, Dodea, Gîrlea, Baroreu, Boroșmîndru, Buluț, Ciurilă, Papuc, Papară, Tandaler, Burlă, Căcîga. Lexicul de idei reprezintă și el o adevărată orchestră burlescă, întemeiată mai ales pe onomatopee. Cacîga aruncă o bebee, Gogul tocorosește
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]