33 matches
-
cap la cap cu Măria mea și tot ticluiesc spusele tale de amețit fără leac, adăugă de luare aminte Panacoadă, hiert că „bătrânu” Niță Șerb, verișoru' primar al nevesti-si era tot fedeleș la vorbă. - Bodogăneala pe uliciorică de care pomenii șoala are o legătură, sigur. Rămâne să descurcați locul ne-nțelesului... Cu înțeles însă din parte-le puseră semnu-mpăcării pe ziua respectivă, ținându-se bățoși în încrâncenarea care promitea de fiecare dată, că va da în altceva. Însă se stingea, ca și cum
NIŢĂ ALU DÂRĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nita_alu_dara.html [Corola-blog/BlogPost/359542_a_360871]
-
pe cât de mică pe-atât de nepotrivită luptei de dezrădăcinare, a căzut victimă nevinovată, o luam de la capăt cu controlul, greblând, pieptânând și țesălând smocuri și fire și pe măsură ce se lăsau zorii zilei, atunci m-o fi văzut și auzit șoala Maria moșmodind. Nivelare, netezime, netedă-netedă de dreaptă, întinsă ca-n palmă și fără gulgoaie, fără sfârcuri de grunj împungând aerul de deasupra, da, ăsta era cuvântul pus în practică și care fusese pricină de vorbă și rămășag. Pe cel din
NIŢĂ ALU DÂRĂ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nita_alu_dara_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/351217_a_352546]
-
deșarte! În fostul nostru dormitor a apărut un pătuc cu zăbrele, și un scrin pentru scutece, si un ... Tot mai puține șanse să redevină dormitor „comun” În sfârșit a apărut pruncul, a trecut botezul cu toate cele, a trecut .... tot, șoala, facultatea etc. De la Mioara primeam din când în când câte un pupic de soră mai mare. Atât tot; „puți a tutun” era pretextul invocat. Justificat pe perioada alăptării. Dar după? Exasperat m-am lăsat de fumat. Așa din senin. De la
FRIGIDITATE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1473417001.html [Corola-blog/BlogPost/375949_a_377278]
-
înaltă până la cer, era cea din Suseni, ferită datorită direcției vântului din fața tăvălugului de făcări și fum înecăcios și străveziu. Foachea lui Panacoadă, vecina noastră și verișoara mamei, îndeobște prăpăstioasă și mare meliță abia putu să îngâne două vorbe: „ Fă, șoală, dacă scăpăm acum mă întorc la Domnu, o să fiu o precistă bună de pus la rană, numai de vindecat pentru toți după ulicioară, ba și cu ceilalți, smerită și bunăcuvincioasă, cum zice părintele Spirică, când îmi spune să mai dau
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 by http://confluente.ro/Inceputurile_lecturii_cartea_dintre_lespezi_.html [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
Mehedinți. Proiect expozițional, în Porțile de Fier, Revista de Istorie și cultură, ăn VIII, 1(14)2004, P 62-63; Titu Dinuț, Șișești, ( repere monografice), Editura M.J.M.,Craiova, 2003, p. 257-266; Ion Părtenie, Atelierul de ceramică al Școlii generale Șișești , în Șoala Mehedințiului, vol. ÎI,1977 p. 37 20. Măneanu Varvară Magdalena, Aspecte etnografice privind evoluția meșteșugurilor în comunitatea de tip tradițional și a producției de tip preindustrial din mediul urban 4. Prelucrarea lutului, ceramică, materiale de construcție, manuscris, nr.2525-20.12
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 by http://confluente.ro/Aspecte_istorico_etnografice_p_varvara_magdalena_maneanu_1372766456.html [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
lichidat Biserica unită cu Roma, garanția emancipării naționale și sociale, ci frații lor, moldo-valahii. Ei au ucis episcopii, preoți uniți și intelectualii filooccidentali, au reorientat 2.000 de biserici cu baioneta spre Moscova, azi refuză retrocedarea lor, plagiază și degradează Șoala Ardelenă la nivelul jos, fără Dumnezeu, atee, iluministă. Perfidie bizantină sau prostie balcanică? Sau și una și alta? 5) Antimaghiarismul, antisemitismul și antigermanismul din discursul moldo-valah sunt expresia unui antioccidentalism atavic, oriental și ușor explicabil prin izolarea milenară greco-fanariotă de după
UN NOU RĂZBOI RECE ? de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 by http://confluente.ro/viorel_roman_1490338873.html [Corola-blog/BlogPost/375677_a_377006]
-
de istorie. Am reusit ca-n ăștia câțiva ani de domnie să ne dăm seama cam cât te duce capusorul și la ce, dar cu siguranță am aflat că nu va pricepeți la istorie, semn că istoria se învață în șoala și nu pe mare. Acesta este adevărul ! Ne-ați făcut în schimb din nou de rușine pe mine și pe toți ceilalți români care, fără a fi monarhiști, respectăm demnitatea simplă a Regelui Mihai și rolul istoric pe care Majestatea
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
Seica Mare, a bisericii Ev. C. A., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară Ev. C. A., comuna Seica Mică, a bisericii Ev. C. A., 2 localuri, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară Ev. C. A., comuna Șoala, a bisericii Ev. C. A., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară Ev. C. A., comuna Ungra, a bisericii E. C. A., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară Ev. C. A., comuna Valchid, a bisericii Ev. A., cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125385_a_126714]
-
1968 : JUDEȚUL SIBIU 1. - Satul Sasaus trece de Ia comună Arpasu de Jos la comună Chirpar, ambele din județul Sibiu. 2. - Satul Arpasu de Sus trece de la comună Cirtisoara la comună Arpasu de Jos, ambele din județul Sibiu. 3. - Satul Șoala trece de la comună Valea Viilor la comună Axente Sever, ambele din județul Sibiu. 4. - Satul Vecerd trece de la comună Altina la comună Birghis, ambele din județul Sibiu. 5. - Satul Glimboaca trece de la comună Porumbacu de Jos la comună Avrig, ambele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125616_a_126945]
-
Națională de Artă Teatrală și Cinematografică ''I.L.Caragiale'', ce oferă un cadru profesionist de pregătire teoretică și practică celor care vor să dobândească noțiuni elementare și practici avansate în domenii în care, astăzi, se investește extrem de puțin în învățământul românesc. Șoala de Duminică își propune să implementeze un model educațional bazat pe câteva noțiuni de bază: accesul la cultură și la noțiuni fundamentale din domeniile de referință teatru și film, promovarea unor cursuri concepute interactiv, diseminarea informațiilor de specialitate și formarea
UNATC Alternativ, cursuri pentru toată lumea. Detaliile aici by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101318_a_102610]
-
Sibiu, România, fiica lui Liebhart Johann și Regina, cu domiciliul actual în Germania, 85053 Ingolstadt, Manchingerstr. 30, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Cristian, str. XII nr. 45, județul Sibiu. 386. Gunesch Friedrich, născut la 27 martie 1928 în localitatea Șoala, județul Sibiu, România, fiul lui Georg și Catarina, cu domiciliul actual în Germania, 71729 Erdmannhausen, Bahnhofstr. 67, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Sinaia, Str. 23 August nr. 6, județul Prahova. 387. Schmidt Doris Roswitha, născută la 24 iunie 1966
EUR-Lex () [Corola-website/Law/119349_a_120678]
-
31073 Grunenplan, Markeldisserweg 15, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, Aleea Veveriței nr. 1, bl. D39, sc. A, ap. 5, județul Timiș. 87. Reinhardt Nicolaie, fiul lui Durca Ioan și Fimia, născut la 6 decembrie 1953 în localitatea Șoala, județul Sibiu, România, cu domiciliul actual în Germania, 74544 Michelbach an der Bilz, Agnes Guntherstr. 6, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Axente Sever, Str. Principală nr. 76, județul Sibiu. 88. Rotariu Simona-Gabriela, fiica lui Feher Mihai și Irincă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158774_a_160103]
-
județul Timiș, România, fiul lui Janos Iosif și Juliana, cu domiciliul actual în Germania, 85072 Eichstatt, Westenstr. 108, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, Str. Chișodei nr. 119, județul Timiș. 258. Wagner Michael, născut la 17 decembrie 1952 în localitatea Șoala, județul Sibiu, România, fiul lui Mihail și Johanna, cu domiciliul actual în Germania, 85640 Potzbrunn, Neubibergerstr. 68, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Axente Sever nr. 650, județul Sibiu. 259. Lawatowitsch Monica, născută la 13 august 1971 în localitatea Uivar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/118610_a_119939]
-
Școala are în vedere eventualitatea unor înscrieri întârziate și dispune de planuri pentru aceste situații, astfel încât să evite segregarea? 9. Școala a stabilit proceduri disciplinare clare pentru a răspunde la orice comportament discriminatoriu din partea angajaților sau a elevilor săi? 10. Șoala are o politică clară împotriva intoleranței și discriminării îndreptate împotriva elevilor? 11. Elevii cunosc această politică și sunt implicați în procesul anual de analiză și revizuire a acesteia? 12. Informațiile sunt colectate din numeroase surse (de exemplu, de la părinți, mediatori
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191647_a_192976]
-
Sibiu. 393. Draser Carmen-Marcela, născută la 11 noiembrie 1968 în localitatea Copsa Mică, județul Sibiu, România, fiica lui Gavril Mihai și Tatiana, cu domiciliul actual în Germania, 91788 Pappenheim, Klosterstr. 1, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Axente Sever, str. Șoala nr. 40, județul Sibiu. 394. Belegante Lăură, născută la 27 iulie 1968 în localitatea Bocșa, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Rusu Petre și Elisaveta-Valentina, cu domiciliul actual în Germania, 72218 Wildberg-Effringen, Lindenstr. 5, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Reșița
EUR-Lex () [Corola-website/Law/122077_a_123406]
-
5. 318. Schmidt Adam, născut la 3 septembrie 1951 în localitatea Sântana, județul Arad, România, fiul lui Schmidt Adam și Magdalena, cu domiciliul actual în Germania, Kirchheim Teck, Badwiesen 5. 319. Ramzer Anna, născută la 30 iulie 1933 în localitatea Șoala, județul Sibiu, România, fiica lui Drotleff Georg și Anna Maria, cu domiciliul actual în Germania, Duisburg, Angerhauserstr. 35. 320. Ramser Werner Hans, născut la 22 martie 1958 în localitatea Petiș, județul Sibiu, România, fiul lui Ramser Ioan și Anna, cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/113349_a_114678]
-
nr. 4 Orașul AGNITA Localități componente: Agnita, Coveș, Ruja Orașul COPȘA MICĂ Localitate componentă: Copșa Mică Orașul DUMBRĂVENI Localități componente: Dumbrăveni, Ernea, Șaroș Pe Tărnave Comuna Alțina Sate: Alțina, Benești, Ghijasa de Sus Comuna Axente Sever Sate: Axente Sever, Agârbiciu, Șoala Comuna Bârghiș Sate: Bârghiș, Apos, Ighișu Vechi, Pelișor, Vecerd, Zlagna Comuna Biertan Sate: Biertan, Copșa Mare, Richiș Comuna Brădeni Sate: Brădeni, Retiș, Țeline Comuna Bruiu Sate: Bruiu, Gherdeal, Șomartin Comuna Chirpăr Sate: Chirpăr, Săsăuș, Veseud, Vărd Comuna Hoghilag Sate: Hoghilag
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
stil neogotic. Pictura a fost refăcută în anii 2004-2008. În 1932, Tasso Marchini i-a ajutat pe frații Eugen și Eremia Profeta să realizeze pictura bisericii din Mănăstireni, Cluj, a cărei construcție fusese terminată în 1927. În 1934 a absolvit șoala de Arte Frumoase, mutată între timp la Timișoara, și a participat la expoziția absolvenților. În vara anului 1935 a călătorit la Balcic cu Letiția Muntean și Traian Bilțiu-Dăncuș. În același an, s-a internat în sanatoriul din Arco di Trento
Tasso Marchini () [Corola-website/Science/324494_a_325823]
-
de 12 015 km. Tot în cadrul acestui club s-a organizat la data de 28 octombrie 1931 saltul de la 6000 m al Smarandei Brăescu, record mondial feminin de altitudine. Aeroclubul Albastru a organizat producerea unor planoare și a înființat o șoală de zbor fără motor la Sibiu. Înființată la Cernăuți în 1929, "Asociația Bucovineană" dispunea inițial de un planor de tip Zögling, înmatriculat YR-ACO (1). În 1932 a mai primit un planor pentru faza I, fabricat la IAR Brașov. Cu aceste
Asociația Română pentru Propaganda Aviației () [Corola-website/Science/329676_a_331005]
-
Vicențiu, în 1996, și pe urmă trei postulanți, în 1999. În Octombrie 1998 Frații din Pildești au inaugurat noua lor casă : Casa "La Salle" unde s-au mutat cu un grup de candidați, iar în Septembrie 2001 își deschidea porțile Șoala Profesională "La Salle", construită cu un ajutor substanțial din partea Ministerului Spaniol de Externe și care urma să fie inaugurată oficial la data de 18 mai 2002. În luna octombrie 1991, la cererea episcopului greco-catolic, Vasile Hossu, se deschide la Oradea
Frații Școlilor Creștine () [Corola-website/Science/310012_a_311341]
-
a îndeplinit funcția de comandant al Marinei Militare Române (1963-1973). s-a născut la data de 23 aprilie 1914 în orașul Târgu Ocna (județul Bacău). După absolvirea Liceului Militar Ferdinand I din Chișinău, a urmat un an de studii la Șoala Politehnică București. Renunță la studiile de inginerie din motive financiare și se înscrie în anul 1935 la Școala de Ofițeri de Marină din Constanța, devenind ofițer de marină în 1937. Fiind atras de inginerie, efectuează în anul 1940 cursuri pregătitoare
Grigore Marteș () [Corola-website/Science/307464_a_308793]
-
ci pe valorificarea Întregului potențial individual, pe stimularea calității de om, misiune ce revine În primul rând școlii. Modelatori de suflete, profesioniști ancorați În cerințele educației moderne, cadrele didactice trebuie să-și asume mai multe roluri: de educator, părinte de șoală, prieten, duhovnic. Efortul este considerabil; e nevoie de multă dragoste, dăruire, răbdare și unele sacrificii, dar liantul creat Între cadrul didactic și elevi, satisfacția după fiecare patru ani de muncă cu clasa, constituie sursa de energie necesară continuării aceste nobile
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
au marcat istoria umanității: Renașterea și secolul clasic (secolului XVII). Perioada prevestește al treilea timp al emancipării, Iluminismul. Bibliografie Jakob, Burckhardt, Cultura Renașterii în Italia, vol. I-II, Editura pentru Literatură, București, 1969 Cornea, Andrei, De la Școala din Atena la Șoala de la Păltiniș, Editura Humanitas, București, 2004 Delumeau, Jean, Civilizația Renașterii, Vol. I și II, Editura Meridiane, București, 1995 Girardet, Raoul, Mituri și mitologii politice, Editura Institutul European, Iași, 1997 Oțetea, Andrei, Renașterea și Reforma, Editura Științifică, București, 1968 Randell, Keith
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
ocupa încontinuare, constituie un caz pe care îl considerăm tipic pentru inovațiile adoptate prin decizie colectivă 2. Am analizat procesul de formare și difuzare a acestor asociații în aria de convergență a orașului Copșa Mica (în satele Axente Sever, Agârbiciu, Șoala, Șeica Mare, Șeica Mică). Cadrul de față nu permite prezentarea amănunțită a observațiilor făcute cu acest prilej; vom insista doar asupra aspectelor semnificative pentru problemele dezbătute în acest volum. „Societățile” pentru aducțiunea apei potabile, cum le spun localnicii, reprezintă un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
din zonă; la început a avut 15 membri, ulterior 56. Pentru a crea o imagine asupra ratei de adoptare a inovației, prezentăm în tabelul 2 dinamica socială a difuzării societăților de aducțiune a apei potabile în satele Axente Sever, Agârbiciu, Șoala, Șeica Mare și Șeica Mică. Tabelul 2. Dinamica socială a aducțiunilor de apă potabilă în cinci sate sibiene, 1966-1975tc "Tabelul 2. Dinamica socială a aducțiunilor de apă potabilă în cinci sate sibiene, 1966‑1975" Data începerii lucrărilor, mai ales, trebuie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]