31 matches
-
Timotei (Bilan Ștefan), stareț, Radu Moldovan, medic, Vladimir Tomoiagă, profesor, Mărioara Timu, încondeietor de ouă, Savu Rusu, fost plutaș, Țăran Paraschiva, pensionar, Țăran Leontina, pensionar. Informația despre ansambluri: Costinel Leonte, Marcel Dupu, Valentin Rău, Țehanciuc Mihai, Dumitru Candrea, Alina Tiniuc, Șoiman Petru, Dorina Țăran, Lupescu Petru Pantelimon, Iulian Ciotu, coordonatorii ansamblurilor. Rețete culinare: Coca Maria, Dafina, Istrate Viorica, Iacob Ileana, Mihailciuc Olguța, Pioșan Ioana, Rusu Gabriela, Șcheul Adina, Șcheul Laura, Țăran Cecilia Laurenția, Țăran Elisabeta, Țurcanu Ion, Ursescu Ancuța, Ursescu Alexandru
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
ansamblurilor. Rețete culinare: Coca Maria, Dafina, Istrate Viorica, Iacob Ileana, Mihailciuc Olguța, Pioșan Ioana, Rusu Gabriela, Șcheul Adina, Șcheul Laura, Țăran Cecilia Laurenția, Țăran Elisabeta, Țurcanu Ion, Ursescu Ancuța, Ursescu Alexandru. Traducerea cântecelor din limba ucraineană a fost făcută de: Șoiman Petru, Daneliuc Nicoleta. Elena Trifan Referință Bibliografică: FESTIVALUL NAȚIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEȘTI, JUD. SUCEAVA / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1179, Anul IV, 24 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
revolta omului nevoiaș față de asupritori (răscoale, creșterea dărilor, greutățile vieții), zilele petrecute-n haiducie de eroii îndrădiți precum Iancu Jianu, Pintea și martirii neamului cum au fost Mihai Viteazul, Tudor Vladimirescu, Horea, Cloșca și Crișan, Avram Iancu, Gruia lui Novac Șoimanul ș.m.a. au constituit un bun bagaj de cunoștințe pentru viitoarea interpretă de muzică populară. M-am aplecat spre aceste bijuterii dragi inimii mele și, cu muncă multă, talent, ajutor de la bunul Dumnezeu... care m-a înzestrat cu darul de-a
PARTEA A I-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_i_a_in_cetatea_can_marin_voican_ghioroiu_1375253312.html [Corola-blog/BlogPost/361208_a_362537]
-
pe român aduse. Domnu-ndată, când îl vede, El din gură așa-i zise: - Măi romăne, să n-ai teamă, Spune-mi mie cum te cheamă? - Teamă n-am că sunt român Teamă n-am că-mi ești stăpân. Eu sunt Șoiman cel voinic Aveam o ghioagă nestrujită, Cu piroane țintuită; Și pe loc când mă-nvârteam Câte șapte, opt turteam. Dar în foc la Războieni Mi-a căzut ghioaga din mână Sub o sabie păgână Și n-o căzut numai ea
Movila lui Burcel(variant?) [Corola-other/Imaginative/83506_a_84831]
-
ducea: - Măi române să n-ai teamă Spune nouă cum te cheamă! - Teamă n-am că sunt român! Teamă n-am că-mi ești stăpân! Tu ești Ștefan, Domn cel Mare Care-n lume samăn n-are, Și eu sunt Șoiman Burcel Puișor de voinicel! - Să trăiești, dacă n-ai teamă! Dă-ne nouă bună samă Cum de te-ai păcătuit Să te apuci de plugărit, Tocma-n zi de sărbătoare Tocma-n timp de închinare? - Doamne, pun mâna pe piept
Movila lui Burcel [Corola-other/Imaginative/83505_a_84830]
-
și bunica au plecat să aducă un car de lemne de la Vâlceaua Badii, m-am urcat pe un scăunel și am deschis dulăpiorul unde erau o mulțime de scrisori, un caiet, câteva creioane chimice și o cărticică „Gruia lui Novac Șoimanul" din care-mi citeau uneori... - Doamne, câte scrisori! Când le-o fi scris? Am deschis un plic și... cum nu prea citeam cursiv, am început să îngân fiecare cuvânt pe care buna mea mamă i-l adresa lui tata: „Ilie
TAINA SCRISULUI (45) – SCRISOAREA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_taina_marin_voican_ghioroiu_1364546859.html [Corola-blog/BlogPost/345473_a_346802]
-
țel. 661238 5537 ROBU TEREZA (n. 1965) Sabaoani, Str. Scânteia nr. 49 țel. 722252 5334 SAUCIUC LUCIA (n. 1950) Piatra-Neamt, P-ta M. Kogălniceanu nr. 81 țel. 213615 5554 SIMION ARTEMIZA (n. 1959) Român, Str. Valter Maracineanu nr. 7 5559 ȘOIMAN ELENĂ (n. 1949) Român, Str. Dobrogeanu Gherea, bloc 2/8 țel. 731959 5560 SPANACHE ELENĂ (n. 1949) Piatră Neamț, B-dul Dacia nr. 22 5573 STOLNICEANU MARIA (n. 1946) Piatră Neamț, AleeaPlaiului, bl. 18/9 țel. 626266 5578 TĂNASĂ LUMINIȚA (n.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211858_a_213187]
-
V. Ion Petre D. Ion Pop E. Lucian Vilicius Popa N. Veronica Portasa I. Vasile Puraci S. Samfiu Radu Ț. Vasile Rădulescu R. Ioan Român I. Ioan Român V. Valentin Valeriu Rusu Gh. Gheorghiță Ruvineantu M. Remus Sarnachi S. Costel Șoiman N. Angela Stanciu M. Jean Stemate I. Mihăiță Stuparu P. Florin Vasiliu C. Virgiliu Cristian Vlad I. Nicolae Zimbru G. Grigore Anexă 2 Abalasei I. Ioan Abrihan M. Ioan Abrudan P. Dorian Adam A. Florea Adascalitii I. Constantin Adorjan I.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/112947_a_114276]
-
află numele său adevărat, Aihal, ea rămâne în coliba lui, îngrijindu-i animalele. În acea perioadă se împrietenește cu o vrăjitoare locală, Moss, și cu o țărăncuță pe nume Heather. Existența ei liniștită este întreruptă de sosirea lui Ged (sau Șoimanul) pe spatele dragonului Kalessin. Ged - fost Arhimag - și-a pierdut puterile magice după încercarea de a închide gaura dintre lumile viilor și morților deschisă de vrăjitorul malefic Cob. Noul rege Lebannen trimite după el emisari care să îl aducă înapoi
Tehanu () [Corola-website/Science/323143_a_324472]
-
a omului, a tatălui. „Soarele Moldovei" este văzut din mai multe unghiuri: fetele de la curtea domneasca îl numesc „Măritul", „Slăvitul" și „Sfântul"; clucerul Moghilă îl caracterizează prin cuvintele „Leul Moldovei", iar boierii, copleșiți de măreția și autoritatea lui, îi spun „ Șoimanul" și „ Vulturul bătrân" Ion Luca Caragiale spunea că "„Apus de soare e o dramă în patru mari tablouri, a căror perfectă unitate se-ncheagă împrejurul tipului cardinal - Ștefan cel Mare. În ele sunt adunate și coordonate, gradat și armonic, toate
Apus de soare () [Corola-website/Science/335840_a_337169]
-
A revenit asupra amintirilor din copilărie, scrise la Gyula, de data aceasta sub influența lui Creangă. A încearcat să traducă după o versiune germană, romanul "Război și pace" de Tolstoi. În traducerea lui, revista "Țara noastră" a publicat poemul "Moartea șoimanului" de M. Gorki. Din Prislop i-a trimis o scrisoare lui Mihail Dragomirescu, propunându-i, spre publicare, o povestire. A scris nuvela "Mâna" (prima variantă a nuvelei "Ocrotitorul"), sub influența lecturilor din Anton Pavlovici Cehov. În 19 octombrie 1910 a
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
acestei poziții geografice, el servea drept popas de etapă pentru ostași, curieri poștali, negustori, ocnași. Aici se aflau câteva prăvălii, hanuri, cârciume și dughene. Populația se îndeletnicea cu agricultura, pescuitul, creșterea animalelor, comerțul. În documentele recensământului întâlnim nume mândre de șoimani - Toader Spătaru, Vasile Cucu, Ioniță Balmuș, Timofti Visca, Gheorghiță Gabura, Ștefan Lesanu, Toader Burcă, Constantin Vodă s.a. În podgoriile dincolo de râul Ciuluc plugul scoate și astăzi la suprafață cioburi de oale, oseminte și cărbuni putreziți. Sub rădăcinile copacilor zace așezarea
Sărătenii Vechi, Telenești () [Corola-website/Science/305219_a_306548]
-
numele adevărat", Ged. (Numele adevărat al cuiva este dezvălui doar celor în care acea persoană poate avea încredere, pentru că poate fi folosit pentru a controla acea persoană. De obicei, un om este numit după "numele știut"; al lui Ged este Șoimanul.) Tânărul nedisciplinat devine din ce în ce mai nerăbdător sub tutelajul blând și răbdător al Maestrului său. Ogion îl pune în cele din urmă să aleagă: stă cu el sau merge la renumita "Școală de vrăjitori" de pe insula Roke. Deși ajunsese să-l iubească
Un vrăjitor din Terramare () [Corola-website/Science/309743_a_311072]
-
aleagă: stă cu el sau merge la renumita "Școală de vrăjitori" de pe insula Roke. Deși ajunsese să-l iubească pe bătrân, tânărul este atras irezistibil de o viață a acțiunii mai mult decât de o viață a armoniei. La școală, Șoimanul învață tainele vrăjitoriei cu o ușurință uimitoare, dar mândria și aroganța sa cresc mai repede decât priceperea și, în orgoliul lui, încearcă să cheme un spirit dintre morți - o vrajă periculoasă care scapă de sub control. În mod necugetat, el cheamă
Un vrăjitor din Terramare () [Corola-website/Science/309743_a_311072]
-
scapă de sub control. În mod necugetat, el cheamă un spirit al întunericului care îl atacă și-l rănește. Creatura este alungată de Arhimag, conducătorul școlii, dar pentru aceasta Arhimagul își consumă toată puterea și moare la puțin timp după aceea. Șoimanul este chinuit de remușcări din cauza morții Arhimagului, dar, după o însănătoșire înceată și dureroasă, absolvă Școala de vrăjitori. Vrăjitorii din Roke sunt foarte căutați de prinți și de negustorii bogați, dar noul Arhimag îl trimite pe Șoiman, cu consimțământul său
Un vrăjitor din Terramare () [Corola-website/Science/309743_a_311072]
-
timp după aceea. Șoimanul este chinuit de remușcări din cauza morții Arhimagului, dar, după o însănătoșire înceată și dureroasă, absolvă Școala de vrăjitori. Vrăjitorii din Roke sunt foarte căutați de prinți și de negustorii bogați, dar noul Arhimag îl trimite pe Șoiman, cu consimțământul său, să slujească ca vrăjitor unui grup de insule sărace, pentru a proteja locuitorii de un dragon puternic. Așteptând temător întâlnirea cu spiritul pe care l-a eliberat, își dă seama că nu se poate proteja deodată atât
Un vrăjitor din Terramare () [Corola-website/Science/309743_a_311072]
-
a fi cel al dragonului pe care îl provoacă la luptă. Riscanta lui presupunere se dovedește corectă și, prin cunoașterea numelui adevărat al dragonului, îl forțează pe acesta să jure că nu se va mai întoarce la insulele pe care Șoimanul le proteja. Învingând dragonul, este eliberat de responsabilitatea față de sătenii pe care îi proteja și decide să găsească o cale să distrugă umbra pe care o eliberase în lume. Șoimanul încearcă întâi să se întoarcă la Roke și să caute
Un vrăjitor din Terramare () [Corola-website/Science/309743_a_311072]
-
că nu se va mai întoarce la insulele pe care Șoimanul le proteja. Învingând dragonul, este eliberat de responsabilitatea față de sătenii pe care îi proteja și decide să găsească o cale să distrugă umbra pe care o eliberase în lume. Șoimanul încearcă întâi să se întoarcă la Roke și să caute în cărți un răspuns la cum putea fi distrusă umbra, dar un vânt magic ține departe de Roke corăbiile care încearcă să-l ducă acolo. Văzând că nu găsește adăpost
Un vrăjitor din Terramare () [Corola-website/Science/309743_a_311072]
-
îl dezvăluie decât celor în care au foarte mare încredere. Un nume "obișnuit", care nu deține proprietăți magice, este suficient pentru viața de zi cu zi. De exemplu, vrăjitorul al cărui nume adevărat este Ged, este cunoscut sub numele obișnuit Șoimanul. Un element de bază al magiei este imposibilitatea oamenilor de a minți în limba veche, așa încât magia funcționează forțând universul să se conformeze cuvintelor rostite de magician. De eexemplu, a spune în limba veche "Sunt un vultur" înseamnă că vorbitorul
Terramare () [Corola-website/Science/321633_a_322962]
-
formațiune naturală pitorească, cunoscută pentru legenda despre un țăran înzestrat cu pământ de către domnitorul Ștefan cel Mare și Sfânt (1457-1504). Legenda spune că prin anul 1498 domnitorul însoțit de alaiul său s-a întâlnit cu un țăran fără o mână (șoimanul Burcel care luptase alături de domnitor la Războieni) care ara de zor o movilă de pământ, în zi de duminică. Țăranul a fost întrebat de domnitor de ce muncește în zi de duminică, la care el a răspuns că nu are pământ
Mănăstirea Sfinții Împărați Constantin și Elena de pe Movila lui Burcel () [Corola-website/Science/312803_a_314132]
-
înainte de luptă - procedeu des folosit de Homer pentru caracterizarea personajelor, cuvintele lui Ahile sunt mânioase și jignitoare, în timp ce Hector vorbește calm și măsurat. Poetul își caracterizează eroii și din câte un epitet frecvent legat de numele personajului respectiv, de exemplu "șoimanul Ahile". Personajele sunt prezentate în mișcare, dinamismul fiind amplificat de imagini auditive referitoare la zgomotul bătăliei sau la zornăitul înfricoșător al armelor unui erou, ca în cazul lui Diomede. La prezentarea sugestivă a unei situații contribuie și comparația, care la
Iliada () [Corola-website/Science/300831_a_302160]
-
104, 109 Brătianu, Ion I. C., 139, 146 Brezeanu, Stelian, 68, 71, 136 Brogini, M., 258 Broșteanu, Ernst, general, 148 Bruja, Alina Ștefania, 163 Bruter, Annie, 41 Bucan, Simona, 94 Bucur, Maria, 187, 188 Buhler, Pierre, 245 Buonaccorsi, Filippo, 55 Burcel, Șoiman, 45, 46, 47, 73, 75, 91 Burebista, rege dac, 94, 194 Burguière, André, 107, 111, 112 Burke, Peter, 17 Burlan, Irina, 48 Burlec, Liviu, 47, 48, 71, 98, 135, 225 Buruiană, Ovidiu, 120 Bușe, Constantin, 85 Buțureanu, Gr., 165 C
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și ele dăuna familiarizării cu trecutul, riscând să îl transforme într-o imitație mai sărăcăcioasă a prezentului. Autorul a omis acest lucru, povestind că sanitarii nu mai aveau "feșe" la Tapae (Ibidem, partea I, p. 12) sau că, deși "invalid", Șoiman Burcel ar fost de mare folos țării (Ibidem, p. 58). 226 Copiii de azi au și mai puțină înțelegere pentru limbajul arhaizant decât cei de altă dată. În 2005, Alex. Ștefănescu nota: "mă sună fiul unor prieteni, N., elev de
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
nebiruit, umbla prin țară să vadă cum trăiesc oamenii. Pe un deal a întâlnit un om: ara, cu un plug tras de un singur bou. Mirat, vodă s-a apropiat de dânsul și l-a întrebat: Cum te cheamă, omule? Șoiman, măria ta, Șoiman al lui Burcel. De ce ari în zi de sărbătoare, când toată lumea se odihnește ori se veselește, cu cântece, la horă? Sunt om sărac, măria ta, și invalid. Da?... se miră iar voievodul, văzând că, în adevăr, Șoiman
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
țară să vadă cum trăiesc oamenii. Pe un deal a întâlnit un om: ara, cu un plug tras de un singur bou. Mirat, vodă s-a apropiat de dânsul și l-a întrebat: Cum te cheamă, omule? Șoiman, măria ta, Șoiman al lui Burcel. De ce ari în zi de sărbătoare, când toată lumea se odihnește ori se veselește, cu cântece, la horă? Sunt om sărac, măria ta, și invalid. Da?... se miră iar voievodul, văzând că, în adevăr, Șoiman nu avea mâna
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]