19 matches
-
ai? Na! Acum ia și tu, din trei pe-a mai lungă!...” Și ne certarăm până dimineață. Îi spusei, că de data asta nu mă mai gonește ea, că plec eu. Să pusă în ușă, urla și făcea ca toate șoimanele. Să jura pă mă-sa, că e moartă și pă viața copiilor, pă care i-o face, că nu mai face. Eu, nimic! Plec și gata! Am tras dormeza până în curte. Aici, alt balamuc! Să urcă nebuna pă dormeză, că
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1443848144.html [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]
-
nebunele Alea Frumoase/ saltă-n iarbă de matase;/ cui pe câmp îl întâlnesc/ mințile-i rătăcesc sucesc.../ pe cearcăn pe sub stele/ după zborul cel de iele.../ el cu zile-n veci pierdute - /răi și iad un vino du-te...” (Ielele Șoimanele). În tot acest univers liric definit de densitate semantica și aglomerare lexicala, se inserează certitudinea trecerii prin metafore subtile și frumos arcuite pe bolta fragilității umane:„O, iată unul prin altul/ cu sete ne soarbe înaltul/ prin gâtul lebedei clepsidre
„PERIPLUL UNUI POET” (RECENZIE) de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/raul_constantinescu_1424807920.html [Corola-blog/BlogPost/376029_a_377358]
-
el deo satură. Păi tovaroșu comandant Marcel ăsta e calu ei.Ie posibil așa ceva? Deci vedeți că ie nesănătoasă la cap.Înt-ro sară când sa îmbătat iar dân nou, a dat cu pietre pă casa mea și făcea ca toate șoimanele pân curte pă la ea cotcodăcea ca găina și guicea ca purceaua în călduri adică că eu sunt prost ca găina și nevastamea e scroafă.Nu ia-m zis nimic nici de data aia.Dacă a văzut că na-m
LECRAMAȚIE de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1444584230.html [Corola-blog/BlogPost/343255_a_344584]
-
din urmă n-am mai putut să dorm, Se-aude-un tropot surd, din ce în ce mai tare Din cele zări ascunse-n adânc fără hotare... Se-mparte-n două lumea: între pământul-om Și-o mare de lumină la ceas când nu e soare... Șoimanele, călare, răzbat în cânt diform; E noaptea-n care umblă în zborul uniform, Sfințind în galben ierburi, de leac făptuitoare. Și simt prin aer iele în jocurile lunii, Cum dănțuiesc besmetic în iarba din poiene Și poleiesc cu vraja din
SONETUL NOPŢILOR DE SÂNZÂIENE de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 by http://confluente.ro/Violeta_deminescu_1403615058.html [Corola-blog/BlogPost/374244_a_375573]
-
din urmă n-am mai putut să dorm, Se-aude-un tropot surd, din ce în ce mai tare Din cele zări ascunse-n adânc fără hotare... Se-mparte-n două lumea: între pământul-om Și-o mare de lumină la ceas când nu e soare... Șoimanele, călare, răzbat în cânt diform; E noaptea-n care umblă în zborul uniform, Sfințind în galben ierburi, de leac făptuitoare. Și simt prin aer iele în jocurile lunii, Cum dănțuiesc besmetic în iarba din poiene Și poleiesc cu vraja din
SONETUL NOPŢILOR DE SÂNZÂIENE de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 by http://confluente.ro/Sonetul_noptilor_de_sanzaiene_violeta_deminescu_1340530132.html [Corola-blog/BlogPost/357654_a_358983]
-
aici desemna sacrificarea rituală a unui animal. Legat de boală, obiceiul era în mod tradițional individual. Era chemată o femeie cu reputația de a fi competentă în materie, numită „căzătoare”, care cădea în transă și în această stare „vorbea cu șoimanele” (ființe demonice feminine), după care îi comunica bolnavului o dată în care trebuia să efectueze jertfa, repetând-o de atunci înainte în fiecare an, și modul de desfășurare a ritualului. Dintr-o cercetare de teren din Serbia reiese că acest obicei
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
lumi noi, necunoscute sau puțin abordate până atunci. Vocația sa pare să fi fost aceea de a deschide pârtii noi, de a se avânta în terenuri nedesțelenite pentru a smulge necunoscututlui atâtea taine... OVIDIU BÂRLEA SCRIERI: Ielele, Dânsele, Vântoasele, Frumoasele, Șoimanele, Măiestrele, Milostivele, Zânele, București, 1886; Încercare asupra semasiologiei limbii române, pref. B. P. Hasdeu, București, 1887; ed. îngr. și introd. Livia Vasiluță, Timișoara, 1999; Ioan Eliad Rădulescu ca gramatic și filolog, București, 1892; O istorie a literaturii române în limba
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
scoasă să se lapede. După ce trece mortul la groapă, e bine să se aducă apă. Se crede că la miezul nopții, înspre Crăciun, apa se preface în vin, iar dobitoacele vorbesc. Apa adusă în casă după apusul soarelui e rea. Șoimanele joacă noaptea la izvoare și fîntîni. De vrei s-o bei, toarnă de trei ori din ea în foc. (Gh.F.C.) Știma* apei este o femeie albă și rece. Ea îi cheamă la ea pe înecați. (Gh.F.C.) Cînd bei apă din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
care locuiau în apropierea copacilor erau deosebit de rele și ursuze” în folclorul bulgar, și astfel se va dezvălui și Sâla Samodiva, a cărei curte se află în pădure. Petru Caraman înscrie Samovilele bulgărești familiei mari a Aneraidelor neogrecești, a Rusaliilor, Șoimanelor, Vâlvelor românești, prin primejdia pe care acestea o prezintă pentru oameni, fapt confirmat și de credința ucraineană că vilele sunt personificări ale bolilor și fete ale lui Irod, întocmai ca ielele românești. Reprezentarea malefică de factură feminină este, așadar, una
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
numai pentru ziua asta, de sărbătoare, când el se odihnește. De aceea, măria ta, îmi ar ogorașul acum, în zi de sărbătoare. Ștefan vodă a ascultat povestea lui Șoiman și cum era om drept și iubitor de popor, a grăit: Șoimane, ia punga aceasta și cumpără-ți plug cu șase boi, iar dealul acesta ți-l dăruiesc ție tot, ca să-l ai de plugărie. Mulțumesc, măria ta, s-a închinat Șoiman în fața lui vodă, punând genunchiul la pământ; ești bun și
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
ghioaga n-o mai pot mânui, cu virtute. Când a rostit cuvântul război, voievodul Ștefan și-a amintit că-l cunoștea pe Șoiman din bătălia de la Vaslui. L-a îmbrățișat și i-a zis: De folos țării tot poți fi, Șoimane. Pentru că eu ți-am dat în stăpânire acest deal, ca în vârfu-i să te-așezi ca stejar să priveghezi, și dușmanii de-i vedea, c-au intrat în țara mea, tu să strigi cât îi putea: „Sai, Ștefane, la hotară
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
Este a doua secvență de capodoperă: "Toți morții din mormânturi,/ Cu ghearele-ncleștate,/ Că frunzele uscate/ Ce zbor când sufla vânturi,/ Spre Mihnea alerga;// Iar vârcolacii serii,/ Ce chiar din luna pișca,/ Când frunzele se mișcă/ În timpul primăverii/ Țipând, acum zbura// Șoimanele ce urlă/ Că vijelii turbate,/ Coloase deșirate/ Cu forma că o turla,/ Din munți în vai calcă." Poetul recurge, după morții în mișcare din tradiția universală, la chipuri de teroare din imaginarul satelor românești: vârcolacii și șoimanele gigantice. Ajungem la
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
Țipând, acum zbura// Șoimanele ce urlă/ Că vijelii turbate,/ Coloase deșirate/ Cu forma că o turla,/ Din munți în vai calcă." Poetul recurge, după morții în mișcare din tradiția universală, la chipuri de teroare din imaginarul satelor românești: vârcolacii și șoimanele gigantice. Ajungem la blestemul babei - alt discurs în versuri - al carui singur merit e acela de a deschide o temă literară, la noi. Nimic "hohotitor" sau "cavernos", vrăjitoarea se arătă dezamăgitoare tocmai în- tr-un sector unde "meseria" ei ar fi
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
cu sublimități. A treia este muza omului „buclucaș”, cum l-a numit Iorga, muză „mult pestriță și fîșneață”, născocitoare de expresii pitorești, sarcastică, dezlănțuită asupra obiectului: „Îngălato, Dezmățato, Uscățivo, Costelivo, Exclusivo”, căzînd, uneori, În savoarea vulgarității: „Se cățălesc ielele; Ielele, șoimanele, FÎțîie crăcanele, Fleici azvîrle țîțele, Miorlăie ca mîțele, Danță hora boalelor În mocirla balelor... Zmeii Își bat coadele Și-și scutură noadele...” Hrăpirea antrenează, la acest nivel, o imaginație materială mai puternică, Îndepărtînd din poem imaginea sublimului. Elementele din lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Aphrodita• Pasiphae • Peisinoe și Parthenope • Charites / Grațiile: Aglaia, Euphrosyne, Thalia Zeități romane / 56 Anna Furrina / Anna Perenna • Flora • Acca Larentia • Venus • Cotytto Zeități americane precolumbiene / 59 Ixchel • Tlazolcotl • Aclla Cuna / Fecioarele soarelui Zeități traco-getice / 59 Cotytto • Bendis • Ielele / Drăgaicele / Sânzienele / Șoimanele • Știma Apei • Samca Zeități japoneze / 62 Ama no Uzume • Amaterasu • Inari Zeități scandinave / 63 Frigg și alaiul ei: Fulla, Gnaa, Hlynn, Sjöfn, Var, Löfn, • Syn • Freya • Natt Curtezane în Biblie, în perioada apostolică și patristică / 65 Curtezane în Vechiul Testament / 65
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ce personifică luna, existența feminină zilnică, pădurile și magia. Ca patroană a farmecelor și a magiei, este ocrotitoarea femeilor, reprezintă dragostea și magia. Este reprezentată ca o femeie cu sâni mari și întruchipează feminitatea, dragostea și maternitatea. Ielele / Drăgaicele / Sânzienele / Șoimanele. Asemănătoare nimfelor (divinități ale pădurilor, apelor și munților), sirenelor (divinități reprezentate ca femei cu corpuri de pești), eriniilor (divinități răzbunătoare), Ielele, cunoscute și sub numele de Drăgaice, de Sânziene și de Șoimane, în realitate, plante, în folclorul românesc reprezintă sărbătoarea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
întruchipează feminitatea, dragostea și maternitatea. Ielele / Drăgaicele / Sânzienele / Șoimanele. Asemănătoare nimfelor (divinități ale pădurilor, apelor și munților), sirenelor (divinități reprezentate ca femei cu corpuri de pești), eriniilor (divinități răzbunătoare), Ielele, cunoscute și sub numele de Drăgaice, de Sânziene și de Șoimane, în realitate, plante, în folclorul românesc reprezintă sărbătoarea care celebrează coacerea holdelor și are loc pe 24 iunie. Ele sunt zâne a căror frumusețe doar îngerii o întrec, sunt seducătoare, zburdalnice, zănatice, cu puteri magice. Reprezentate ca fiind tinere femei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
despletite, uneori goale, alteori în veșminte de zale ori în voaluri transparente și cu clopoței la picioare. Ele se aseamănă cu Si'La, diavolițe din folclorul arab, cu demonii sexuali feminini din mitologia indiană. Ielele sau Drăgaicele sau Sânzienele sau Șoimanele sunt zâne vesele, puse pe șotii, dornice să deruteze pe cei care vor să le vadă. Dacă, spre exemplu, găsesc un tânăr care doarme afară noaptea, îl înconjoară, cântă și dansează în jurul lui. Dacă tânărul se trezește, Ielele îi iau
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
9. În ultima variantă, trei dintre ele desfigurează pe cei ce le privesc, următoarele trei fac vrăji de dragoste și de urât, ultimele trei ursesc copiii. Au și o conducătoare, Irodia, mama vrăjitoarelor și de aceea Ielele, Drăgaicele, Sânzienele sau Șoimanele se mai numesc și Irodițe. Știma Apei. Nimfele și sirenele au drept corespondentă, în folclorul mitic românesc, și pe Știma Apelor. Este reprezentată ca o femeie frumoasă, cu corpul de pește. Fiecare râu, lac sau iaz are câte o Știma
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]