80 matches
-
văd", zise el. -,. Cum? N-ai tot acel cimbru și trifoi? " - "Așa este, dar nu-s tot acele dobitoace. Când ai ști cu cine sânt silit să-mi petrec zilele! Vai mie! Nu mai sânt acum vitele din vremea mea. Șoldanii de azi ii vezi gingași și dezmierdați, căutând numai flori. Vor să se hrănească cu viorele și cu lăcrămioare în loc de frunză de curechi și de cartofe cu care noi ne mulțămeam. Acum vezi șoldani republicani, căței politici, măgari procopsiți care
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sânt acum vitele din vremea mea. Șoldanii de azi ii vezi gingași și dezmierdați, căutând numai flori. Vor să se hrănească cu viorele și cu lăcrămioare în loc de frunză de curechi și de cartofe cu care noi ne mulțămeam. Acum vezi șoldani republicani, căței politici, măgari procopsiți care vorbesc numai franțuzește sau o românească din care eu nu-nțeleg o buche. Dacă ies din covrul meu și mă duc la vrun vecin să-mi petrec vremea, îl găsesc puind lumea la cale
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de el pe ascuns - dracii de copii de prin vecini Îl rugau să le spună cum deosebea un iepuroi de-o iepuroaică, iar el, Încredințat că pronunță cuvinte științifice, le răspundea că cel mai bine era să-i caute pe șoldani Între cracii din spate și să vadă dacă au testicoaie. Astfel, era convins că avea o purtare demnă cu băieții care Îl iscodeau despre tainele creșterii științifice a iepurilor, adică, așa cum auzise de la Director, fostul său dascăl de biologie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
reprezentativ general 613. Reprezentarea curtenilor și slujitorilor se baza pe recunoașterea aportului militar direct. O relație documentară din 14 octombrie 1625 (Hîrlău)614, menționează un înscris drept mărturie la o judecată "de la Cristiian logofăt, Savin fost sulger, Pătrașcu Ciplan, Dumitrașcu Șoldan, Lupu, Ionașcu Preporjescu și de la alți mulți boieri și oșteni în fața lor", ceea ce sugerează că a fost obținut într-o adunare (sobor) anterioară, în care a fost reprezentat elementul ostășesc. În consecință, în secolul al XVII-lea "țara" indică deja
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
, Luca (14.I.1947, Cajvana, j. Suceava), eseist. Este fiul Magdalinei (n. Șoldan) și al lui Vasile Pițu, agricultori. Urmează liceul la Gura Humorului și Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, absolvită în 1968. Devine aici, în 1971, cadru didactic la Catedra de limba și literatura franceză, unde după
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
, Alexandrina (18.IX.1941, Brânzenii Vechi, j. Orhei), istoric literar. Este fiica Verei (n. Șoldan) și a lui Alexandru Matcovschi. După absolvirea Facultății de Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1959-1964), și-a făcut stagiul de doctorat, iar din 1969 a activat mai mulți ani în cadrul Institutului de Limbă și Literatură al Academiei de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288059_a_289388]
-
de majolică, atât cât să Încapă o fată cu rotunji mile ei; ferestrele, cu lumina lor cea mare, priveau diminețile nu Înspre stradă, ci spre livada Înclinată până aproa pe de tot, ca să ntinzi mâna la pomii Înfloriți, la iepurii șoldani sărutân du-se, la păsările ciripind și la cucii cu cântatul lor nebunesc, lăsând slobod să ne năvălească, nopțile, până În așternut, epi talamul modulat, intonat În la major, al trilului de privi ghetori În plin rut. Într-un asemenea cadru
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
s-a Arbure 71-76 Dajbog 79-84 Nicotă 87-95 Rateș Eremia 97 Cneaghina Salomia Teodosia Anghelina Cristina Ilisafta Marghita, Prohira Ilinca Mireauța Agafița Mitra Dochia Pascalina Nasta Mălina Vornic Condrea Bucium Gheorghe Roșca Ionaș Bârlădeanu Grigorașcu Pelin Miclăuș Cristea Șeptilici Dumitrul Șoldan Andronic Ionașcu Vulpe Neculai Aramă Mihai Stângaciu Isac Mereacre Popa Nicoară Rugină, șatrar Buzdugan Alexa din Cotnar Ștefan Murguleț nepotul pivnice Pavăl Călătoru rului Savin în sat la Grijalovi Siliștea lui Oțel, a lui o nișă la frunte și cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
marelui Imperiu Mongol a fost lăsată la voia întâmplării. Nimeni nu a observat că secretul stăpânirii unui mare și incomensurabil teritoriu stătea tocmai în nomadism. Wilhelm de Rubruck a semnalat acest fenomen văzut în 1253. Hanul își împărțise cu oglanii, șoldanii și mârzacii acest spațiu uriaș, în ținuturi, în care fiecare hălăduia cu supușii, robii și vitele, mereu în căutare de pășune. „Ei nu au oraș zidit și nu-l cunosc pe cel viitor - scrie călugărul misionar. Și-au împărțit între
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în "Observator cultural", nr. 382, iulie 2007, p. 19. Șipa, Alexandru, Finlanda iubește jazzul, în "Observator cultural", nr. 383, august 2007, p. 25. Șipa, Alexandru, Ce avem și ce n-avem, în "Observator cultural", nr. 384, august 2007, p. 25. Șoldan, C., Kalevala, în "Universul", an LX, nr. 61, 4 martie 1943, p. 3. Titel, Sorin, Soarele Nordului, în "Secolul 20. Finlanda. Pagini de civilizație și tradiție", nr. 262-263-264 (10-11-12), 1982, p. 130. Tiusanen, Timo, Secțiune prin lumea teatrelor finlandeze, traducere
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
în mâncăruri, își împlineau funesta misiune. Mai existau, însă, și rateuri. Gaspar Grațiani a încercat - zice cronica - să-l otrăvească pe vornicul Coste Bucioc (Bacioc) - cel care a fost însurat de două ori, întâi cu Candachia, fiica marelui logofăt Pătrașcu Șoldan, și apoi cu o fată a hatmanului Orăș105 -, socru al vornicului Moțoc și al lui Vasile Lupu. Simțindu-se otrăvit, boierul „s-au dus la gazdă, avândú ierbi împotriva otravei date de la un doftor priiatin, că aștepta elú una ca
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
-și uita inamicii politici, de vreme ce pe Gheorghe Ursu - sau Ursachi -, un grec ajuns mare vistier și însurat de trei ori - cu Ilinca, fiica hatmanului Gheorghe Coci, cu Maria, descendentă a marelui vistier Iordache Cantacuzino, și cu Alexandra, fata vornicului Dumitrașco Șoldan -, găsindu-l dator 140.000 de taleri negustorului Balaban i-a scos averea la mezat - căci zisul grec îi uneltise mazilirea - și l-a închis: „l-au dezbrăcat cu pielea și l-au legat la stâlp în ger, fiind iarnă
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a ajuns rector. S.B.: Iată care erau responsabilii diverselor acțiuni la IMF în 198327: Alexa Lucia, Hăulică Ioan, Vancea Petre, Frasin Gheorghe, Năstase Victor, Burlui Vasile, Postolache Paraschiva, Macarie Victor, Timoșca Sofia, Ionescu Adrian, Marinescu C., Gafițeanu Elena, Baran Traian, Șoldan Constantin, Cozma Nicolae, Duda Réné, Gavriliță Lorica, Dumitrache M. Secretar al Comitetului de partid pe IMF era Cozma Nicolae. D.T.: De Alexa Lucia îmi amintesc că voia să-și promoveze fiul. Frasin Gheorghe era un tânăr în ascensiune. L-am
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
A fost decan la Stomatologie. S.B.: Gafițeanu Eliza era soția rectorului de la IPI? D.T.: Da, a fost profesoară de referință în farmacologie, apreciată de studenți. Despre Baran Traian am mai vorbit și voi reveni, a fost prorector cu studenți străini. Șoldan Constantin era director economic, iar Duda Réné era un cunoscut medic, tatăl principelui Radu Duda. S.B.: Cum ați colaborat cu el? D.T.: Profesional, normal. Era cu propaganda, bun profesor, echilibrat. S.B.: În 1985, de planul de activități la IMF răspundeau
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Cum ați colaborat cu el? D.T.: Profesional, normal. Era cu propaganda, bun profesor, echilibrat. S.B.: În 1985, de planul de activități la IMF răspundeau următorii 28: Gafițeanu Eliza, Hăulică Ioan, Postolache Paraschiva, Dimofte Iuliana, Cozma N., Scripcaru G., Dumitrache M., Șoldan C., Duda Réné. D.T.: Dimofte Iuliana răspundea de problemele sociale la căminele de la "1 Mai" și "30 Decembrie". A fost prodecan la microbiologie și endocrinologie. Profesor bun, practician, după Revoluție a devenit decan la Universitatea "Ovidius" din Constanța. S.B.: Iată
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Vosniuc Rodica era de la Catedra de Filosofie și Socialism, Stratone Neculai era de la Filosofie, secretar cu propaganda, Brănișteanu Dumitru - un mare profesor de anatomie, iar Stan Maria răspundea de ASC. S.B.: La activități sociale: Parfeni Gigi, Iuliana Dimofte, Filimon Ioan, Șoldan Costache, Cozma Nicolae, Dumitrache Mircea. Organizatoric: Tudor Gheorghe, Buiuc Dumitru, Dimofte Iuliana, Duda Réné, Ciornea Teodor, Chiriac Valentin, Dima Florica. Secretarul Comitetului era Ana Stratone. D.T.: Ana Stratone era o profesionistă corectă. S.B.: Vă invit să urcăm pe Copou, la
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
politice de conducere), Constantinescu Constantin (inspector școlar pe științe sociale), Iosub Alexandru (șef sector probleme muncă ideologică al UTC Iași), Romila Wilhelm (secretar al Comisiei județene pentru răspândirea cunoștințelor științifice a FUS), Morariu Constantin (șef comisie metodică a cabinetului județean), Șoldan Constantin (activist al Consiliului județean al sindicatelor). Ce era această comisie, ce raporturi existau între ea și CJEPCS? D.T.: Înainte trebuie spus că acel Consiliu al Culturii și Educației Socialiste s-a înființat prin Decretul 301/21 septembrie 1971, organism
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
88, 89, 100, 102, 131, 135, 222, 223, 227, 297, 307, 450 Șerban, Ana, 131, 145 Șerban, Dorin, 120, 127 Șerban, Vasile, 145 Șerbescu, Constantin, 102, 109, 113, 127, 153, 157, 342, 516, 519 Șimonca, Ovidiu, 449 Șoitu, Laurențiu, 290 Șoldan, Constantin, 128, 129, 232 Șorea, Ancuța Daniela, 173, 539, 544 Ștef, Mircea, 88 Ștefănescu, Mirela-Filofteia, 120 Ștefănescu, Petru, 71, 154 Ștefănescu, Ștefan, 41 Ștefănescu, Traian, 301, 486, 515 Ștefura, Gabriel, 122 Știrbăț, Magdalena, 73 Știrbăț, Raluca, 141 Știrbăț, Traian, 40
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
cu alți militanți pașoptiști munteni; din perioada exilului datează poeziile Adio Moldovei și Sentinela română. VASILE ALECSANDRI. În mai 1849 pleacă, împreună cu ceilalți exilați, la Brașov, apoi în Bucovina, iar în toamna aceluiași an, la Paris. Scrie primele „cântecele comice" (Șoldan Viteazul, Mama Anghelușa) și câteva scenete comice și muzicale. Se întoarce în țară în luna decembrie. VASILE ALECSANDRI este cel mai cuprinzător dintre scriitorii generației sale, exprimîndu-i nu numai năzuințele patriotice, ci și descoperirile din continentul vieții intime și încercîndu-și
VASILE ALECSANDRI, Google îl sărbătorește la 193 de ani de la naştere by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/80571_a_81896]
-
Facultatea de Teologie. Nu știu dacă ți-a plăcea, dar am să amintesc că pe lângă Trei Sfetite se găsea și temnița târgului, fiindcă de răufăcători nu am dus lipsă niciodată. Despre temnița domnească aflăm din zapisul Saftei „giupâneasa lui Dumitrașco Șoldan ce-au fost păharnic mare”, întocmit la 22 octombrie 1669 (7178), în care scrie: „Am dat danie... locul între mănăstire, între Tri Svetitile și între temnița cea domnească, din locul lui Dumitrașco diiaconul în gios... până în giumătate de temniță, și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
vede, nu știu ce va fi Înțeles din ce-a văzut, că mă ia pe dată-n brațe, la țâțoancele-i adiind a pătrunjel, mă duce pe-un capăt de bancă și-mi pune-n poală o strachină cu două rânze și-un șoldan. Și un morcov fiert. Părăsesc banca, prea În calea femeilor, mă trag mai sub gard, ca să pot azvârli morcovul. Nu-mi place, fiert. Gazda vine spre mine, cu o aripă; o mută, suflând, dintr-o mână În alta, n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
cel mare cu un loc de casă aice, în târgul în Iași, pre Ulița Mare, lângă temniță, în dosul temniții, cari loc au fost domnesc”. Apoi, în zapisul din 22 octombrie 1669 (7178), citim: “Adecă eu, Safta, giupâneasa lui Dumitrașco Șoldan ce-au fost vornic mare, scriem și mărturisescu cu acest zapis al mieu,... de a mea bunăvoie, am dat danie a mea direaptă ocină și moșie a părintelui mieu, a lui Cărăiman, locul între mănăstire, între Tri Svetitile și între
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
mai bine să fie pomană mării sale la Svânta Mitropolie”. --Strașnică situație! --Care, dragule” --Ca în preajma Mitropoliei să se afle și temnița. --Ai uitat că alături de zidul Trei Sfetitelor se afla temnița domnească despre care vorbește “Safta, giupâneasa lui Dumitrașco Șoldan ce-au fost vornic mare?” --Nici pomeneală, sfințite. --Dacă-i așa, hai să intrăm în Catedrala Mitropolitană și să citim ce scrie pe marmura așezată de-a stânga ușii din pridvor. Citește tu, că ai privirea mai ageră. --“Noi, Carol I
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Trebuie să chemăm un doctor! Dar, mai Întâi, să ducem la el În casă. Doamna Alieta știe ce să facă În situații de criză. Domnul Húsvágó pășea fără greutate. Eleonora, cu haine cu tot, nu cântărea mai mult decât un șoldan de câteva luni, chiar dacă ea avea 25 de ani. Cu vremea, se știe, te faci tot mai ușor, gata să Îți iei zborul când sună ceasul. Dacă așa stau lucrurile, Își spuse zâmbind domnul Húsvágó Tamás Húnór, eu ar trebui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
alături de un castron încărcat ca o baniță cu brânzoaice scoase direct din cuptor ce răspândeau un miros atât de plăcut, încât salivau până și orătăniile din curte. Iepurii, erau vânați direct de pe combină în timpul recoltatului, tot de ei. Prea tineri, șoldanii bezmetici alergau speriați și, de spaimă, se încurcau ca proștii în fața matahalei ce le distrugea patrimoniu. Era suficient un retevei mai gros, o cheie franceză sau un simplu ciocan aruncat cu precizie și felul doi era asigurat. Se întâmpla ca
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]