23 matches
-
din România pentru pictură; 2004 - Meritul Cultural în grad de Cavaler. Referințe: Petru Comarnescu, Ion Frunzetti, Horia Horșia, Constantin Prut, 1976, ,,Afirmări”, de Mircea Deac, 1978, ,,Enciclopedia artiștilor plastici români contemporani”, de V. Florea, Al. Cebuc, N. Laptoiu și Ion Șoldea, Alin Ion, Deliu Petroiu, Ion Iovan. ,,Lucrările sale sunt enunțuri ale unui spirit urban care pornește din polis-ul antic până în zilele noastre, fără a atinge însă filonul istoric, ci acela al frământărilor interioare. Prin îmbinarea celor două, artistul vizualizează
ION SULEA/GORJ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Portret_de_artist_ion_sulea_rodica_elena_lupu_1378032452.html [Corola-blog/BlogPost/340552_a_341881]
-
Articolul UNIC Domnului colonel, în retragere, veteran de război, Șoldea Alecsandru Ion i se acordă gradul de general de brigadă cu o stea, în retragere. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU VICTOR-VIOREL PONTA București, 27 noiembrie 2012
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246816_a_248145]
-
n. 1955) Str. Obcina Mare nr. 3, bl. F4, sc. 1, ap. 12, sector 6 țel. 4131716 9078 SOARE (PECILA) ROZELA ALEXANDRINA Str. Virtuții nr. 5, bl. R2, sc. 1, et. 2, ap. 8, sect. 6 țel. 4301795 094314167 9062 ȘOLDEA MARIA (n. 1937) Str. Sandulesti nr. 2, bl. OD7, sc. 1, ap. 11, sector 6 țel. 7461024 10539 STANA DUMITRU (n. 1967) Str. Al. Reșița ăĂ╥ nr. 2, bl. 43, sc. 1, et. 4, ap. 18, sector 4 țel. 6858523
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211858_a_213187]
-
1968 Str. Virtuții nr. 5, bl. R2, sc. 1, et. 2, ap. 8, sect. 6 țel. 4301795; 094314167 10535 SOARE MIRON n.1933 Str. Basarabia nr. 28, bl. 31, sc. B, et. 6, ap. 76, sector 2 țel. 6481305 9062 ȘOLDEA MARIA n.1937 Str. Săndulești nr. 2, bl. OD7, sc. 1, ap. 11, sector 6 țel. 7461024 9063 SPIRIDON SANDA n.1958 Sos. Pantelimon nr. 74, bl. 411, sc. 2, et. 8, ap. 68, sector 2 țel. 2507923; 093214188 17081
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137072_a_138401]
-
Coșbuc" și Școala Gimnazială "Mihai Eminescu", fost Liceu Pedagogic sau Școala Normală ori Preparandia), precum și acele „școli triviale”. În orașul Năsăud trăiesc și descendenți ai familiilor de boieri si domnitori ai Moldovei. Descendenți din familia Joldea poartă astăzi numele de Șoldea, Șioldea și Sălvan sau Salvan, prin alianță. În 1850 erau 1359 de locuitori dintre care 1236 erau români, 87 germani (sași) și 30 maghiari (1233 greco-catolici, 100 romano-catolici și 25 evanghelici-luterani. În 1900 erau 3142 de locuitori, dintre care 2367
Năsăud () [Corola-website/Science/297069_a_298398]
-
Lira (plural "lire") a fost o monedă distinctă a Veneției până în anul 1807. Se subdiviza în 20 "șoldi", iar aceștia fiecare în câte 12 "denari". Ducatul era egal cu 124 de "șoldi", în timp ce talerul era egal cu 7 lire. Lira italiană, introdusă sub Regatul Italiei impus de Napoleon, a înlocuit lira venețiana în 1807. Cel mai vechi document
Liră venețiană () [Corola-website/Science/328567_a_329896]
-
Lira (plural "lire") a fost o monedă distinctă a Veneției până în anul 1807. Se subdiviza în 20 "șoldi", iar aceștia fiecare în câte 12 "denari". Ducatul era egal cu 124 de "șoldi", în timp ce talerul era egal cu 7 lire. Lira italiană, introdusă sub Regatul Italiei impus de Napoleon, a înlocuit lira venețiana în 1807. Cel mai vechi document care menționează lira în Veneția datează din anul 953, cănd lira este menționată că
Liră venețiană () [Corola-website/Science/328567_a_329896]
-
În secolul al XVIII-lea, un număr mare de monede de valori diferite au fost în circulație. Au fost bătute monede de 6 și 12 dinari. Printre valorile monetare de argint au fost cele de 5, 10, 15 și 30 șoldi, ⅛, ¼, ½ și 1 ducat, precum și de ⅛, ¼, ½ și 1 taler; Monede de aur au fost cele de ¼, ½ și 1 ducat, 1 dublu și 4, 5, 6, 8, 9, 10, 12, 18, 20, 24, 25, 30, 40, 50, 55, 60, 100 și 105
Liră venețiană () [Corola-website/Science/328567_a_329896]
-
Dealul Mare (602 m), Tisa (583 m), Glodului (567 m ), Dealurile Flamanda, Ogoarele, Pricopie, Chicerea (320 m) acestea constituind limită față de bazinul hidrografic al râului Șușița. Pe partea stângă cumpănă de ape trece prin de dealurile Ochiu (480 m) și Șoldești (371) constituind limită cu bazinul râului Cașin (afluent al Trotușului](fig.1). Formă bazinului hidrografic este alungita în partea superioară, lățindu-se ușor pe masura ce înaintează în zona de câmpie. Lățimea bazinului în zona de obârșie este de 3-4 km, în dreptul
Râul Zăbrăuți () [Corola-website/Science/313015_a_314344]
-
Veneția începând din anul 1284. Ducatul din aur venețian își va schimba numele în "țechin" - fără să-și schimbe formă - în mod oficial începând din timpul dogelui "Francesco Venier" (1554 - 1556). În acea perioadă, țechinul valora 7 lire și 12 șoldi. La începutul secolului al XVI-lea, "Zecca" lansează o monedă mare de argint de 23,4 g, cu titlul de 826‰, curând denumit "ducato"; va fi ducatul de argint, care va servi de bază sistemului monetar al Republicii Venețiene. Pe la
Țechin () [Corola-website/Science/323777_a_325106]
-
1959) Bd. Ferdinand I nr. 103A, bl. P33, sc. A, et. 3, apt. 11, sector 2 țel. 6421512 10535 SOARE MIRON (n. 1933) Str. Basarabia nr. 28, bl. 31, sc. B, et. 6, apt. 76, sector 2 țel. 6481305 9062 ȘOLDEA MARIA (n. 1937) Str. Săndulești nr. 2, bl. OD7, sc. 1, apt. 11, sector 6 țel. 7461024 17081 STAICU I. ELENĂ (n. 1948) Sos. Pantelimon nr. 309, bl. 8, sc. E, et. 8, ap. 191, sector 2 țel. 6272772 9064
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Paris, 1975; Vittorio Tavernari (în colaborare cu E. Carli), Paris, 1975; Frosso Eftimiadi, Paris, 1976; Ladis Schwartz, Paris, 1976; Introduction à la sculpture de Brâncuși (în colaborare cu C. Noica), Paris, 1976; ed. (Introducere în sculptură lui Brâncuși), tr. Ileana Șoldea, București, 2002; Avoscan, Paris, 1976; Andras Beck (în colaborare cu C. de Hulewitz), Paris, 1977; M. Ziffer, Paris, 1978; Alice Sfintesco (în colaborare cu C. Noica), Paris, 1978; Lia Giordano (în colaborare cu N. Michieli), Paris, 1979; La Sculpture moderne
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287673_a_289002]
-
comerțul internațional, în timp ce monedele de argint sau cupru, cunoscute drept monete di piccioli, traduse aici că "monede obișnuite" erau folosite pentru majoritatea tranzacțiilor locale. Tranzacțiile cu monede obișnuite erau înregistrate în unități numite lira, soldo și denaro, lira valorând 20 șoldi, si soldo valorând 12 denari. În jurul anului 1500 florinul de aur se convertea în monedă obișnuită la o rată de aproximativ 7 lire. Florinii care circulau în Florența lui Rinaldeschi, descriși că fiorini largi di oro în oro și aici
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
cu 20% mai mult decat precedenții "florini sigilați" (fiorini di suggello), numiți așa pentru că veneau în pungi sigilate de către autorități, care de asemenea au continuat să circule. Câștigul salarial mediu zilnic al unui muncitor necalificat era în jur de 9 șoldi. În secolul al XVI-lea o altă moneda de aur, ducatul, a devenit din ce in ce mai comună. Era cu aproximație echivalentul unui florin și putea fi, de asemenea, convertita în aproximativ 7 lire în monede obișnuite. Capitolul 1 Inculpatul și faptele sale
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
plafonului și a trei Profeți, si pe 24 martie a primit 7 lire pentru o "predella" deasupra altarului, o Pietà pe fața altarului, și alte decorațiuni cum ar fi stele albastre și aurii pentru plafon, dar și 7 lire, 7 șoldi rambursare pentru materiale 35. Pare foarte probabil ca predella să nu fi fost altceva decât pictură Stibbert, care, deși mai înaltă decât predella normală, trebuia să umple un spațiu neobișnuit de mare dintre altar și Madonna de deasupra ușii36. Nu
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
e d' pilaștri e bechategli e per mettere d'oro a detta predella e bechategli e per dipingnere d'azurro sopra l'altare e mettere di stella d'achordo. Al libro, a carte 15: f. , 1.7, Muraglia, lire sette șoldi 7, di piccioli per loro a Filippo di Lorenzo Dolc[i]ați e per lui a maestro Andrea barbiere, avere al quaderno di chassa segnato "A", a carte 9. Sono per tânți spese în 166 pezzi d'oro per dorare
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
cornișelor și pentru a da cu aur numită predella și cornișele, si pentru a pictă cu albastru deasupra altarului, si pentru adăugarea stelelor acolo, așa cum era înțelegerea. În această carte, la pagina 15: f. , 1.7, Construcție. Șapte lire, 7 șoldi, moneda comună, de la [operai] pentru Filippo di Lorenzo Dolciati și de la el meșterului Andrea bărbierul, înregistrate că plătite în caietul de cheltuieli etichetat "A", la pagina 9. Acestea sunt pentru ce a fost cheltuit pentru cele 166 bucăți de aur
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
mobile aparținând numitului testator situate sau existând oriunde în orașul Florența. Item. A dat și a lăsat moștenire numitei Antonia, fiica sa și soția lui Iohannis Dominici del Magno, un credit aparținând testatorului de o sută opt florini și șapte șoldi sau așa ceva la Monte de Sapte la Sută,229 însă, cu clauză că Antonia să fie obligată de iubirea de Dumnezeu și pentru îmbunătățirea sufletului lui să dea zece florini largi acelui sărăntoc sau acelor sărăntoci și locurilor pioase despre
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
general, articolul său din "Matériaux [I-II]" (n. 5 mai sus), 29 (1994), 56-67, si 32 (1996), 67-85. 102 Gli stătuți quattrocenteschi di Bădia Tedalda e di Pratieghi, ed. M. Laurenti și P. Mariani Biagini (Florența, 1992), 61, unde 100 șoldi=5 lire. 103 ASF, OGB, 230, dos. 23r (8 aprilie 1511). 104 Scrisoare de la Bastiano Bindi către Lorenzo Pagni, ASF, Mediceo del Principato, 1176b, dos. 658r (6 iunie 1543): "Per una di vostra S.ria di Pietrasanta de' iiii del
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
a detașat și a cțștigat dreptul de a merge mai departe în concursul de la "Dansez pentru tine". Nicoleta Luciu și Attila Hainer merg mai departe la "Dansez pentru tine", după ce au câștigat, vineri seară, duelul cu Bianca Drăgușanu și Carol Șoldea. Publicul i-a votat pentru a rămâne în concurs, în detrimentul perechii Bianca Drăgușanu/Carol Șoldea. Nicoleta Luciu și Attila Hainer au dansat un dans senegalez în ediția de vineri seară a show-ului "Dansez pentru tine". Chiar dacă nu au avut
Dansez pentru tine: Nicoleta Luciu a câștigat duelul cu Bianca Drăgușanu () [Corola-journal/Journalistic/73134_a_74459]
-
pentru tine". Nicoleta Luciu și Attila Hainer merg mai departe la "Dansez pentru tine", după ce au câștigat, vineri seară, duelul cu Bianca Drăgușanu și Carol Șoldea. Publicul i-a votat pentru a rămâne în concurs, în detrimentul perechii Bianca Drăgușanu/Carol Șoldea. Nicoleta Luciu și Attila Hainer au dansat un dans senegalez în ediția de vineri seară a show-ului "Dansez pentru tine". Chiar dacă nu au avut o evoluție perfectă, cei doi au reușit să impresioneze juriul și chiar Mihai Petre a
Dansez pentru tine: Nicoleta Luciu a câștigat duelul cu Bianca Drăgușanu () [Corola-journal/Journalistic/73134_a_74459]
-
cu o stea, în retragere, au fost înaintați următorii ofițeri veterani de război cu grad de colonel: Ioan Birișiu, Petre Costea, Vasile Damian, Ion Dănilă, Oleg Dombrovscky, Traian Jugureanu, Constantin Mărăcine, Constantin Mancaș, Geratimusz Morar, Stan Nițu, Gheorghe Prăjinaru, Ion Șoldea, Marin Ștefănescu. De asemenea, comandorului în retragere, veteran de război, Ioan Popescu, i-a fost acordat gradul de flotilă aeriană, iar comandorului în retragere, veteran de război, Mircea Caragea, i-a fost acordat gradul de contraamiral de flotilă cu o
Băsescu a avansat la gradul de general ofițeri din Armată și Poliție () [Corola-journal/Journalistic/40911_a_42236]
-
fiind încă în viața: Judecata de Apoi, cu bărbați și muieri, goi cum îi făcuse maică-sa, îngrămădiți unii-n alții, aidoma cum erau zugrăviți pe pereții bisericii din satul lui: ei costelivi, cu ochi rotunzi și bărbi încîlcite, ele șoldii, cu pântece umflat și buric ieșit în afară. Dar nici unul nu-și acoperea, aici, cu mâna, rușinea, dimpotrivă, peste tot vedeai doar triunghiuri negre, cu buze lucioase ieșind din tufe de păr, și bare de carne-ntărită, gata să intre adânc
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]