15 matches
-
dea alimente și băutură. Mai toți oamenii, de frică, dar și din bun simț creștinesc, s-au conformat, evitând urmări neplăcute. Numai unul, vecin cu cimitirul comunal, în satul Ferigile, poreclit Codiță ( nume dat în glumă și cimitirului. Când vreun șoltic urează neprietenilor „-Vedea-te-aș la Codiță!” se știe ce sentimente nutrește fată de acesta), a făcut imprudeța să refuze pe niște ostași ruși care pătruseseră în curtea sa, cerându-i băutură, deși erau deja beți. Refuzul acestuia li s-a părut
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_stationarea_temporala_atrupelor_rusesti_in_comuna_costesti_valcea_in_timpul_inaintarii_lor_spre_apus_dupa_23_august_1944.html [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
Afectiune > SENTIMENT CU VEDERE LA MARE Autor: Steluța Crăciun Publicat în: Ediția nr. 1935 din 18 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Sentiment cu vedere la mare Insinuând ceva despre-o plecare, (Fără bagaje, totul e în pripă) Mi-aduce vântul, șoltic, pe-o aripă Miros perfid, de alge și de sare. Și parcă dau și pescărușii semn, Muindu-și aripi albe-n spuma mării, Plutind înalt în vraja depărtării Ca o chemare-n larg și un îndemn. Se zbat valuri foșnind
SENTIMENT CU VEDERE LA MARE de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1460965043.html [Corola-blog/BlogPost/381384_a_382713]
-
iubirea încolțea prima ... XII. SENTIMENT CU VEDERE LA MARE, de Steluța Crăciun, publicat în Ediția nr. 1935 din 18 aprilie 2016. Sentiment cu vedere la mare Insinuând ceva despre-o plecare, (Fără bagaje, totul e în pripă) Mi-aduce vântul, șoltic, pe-o aripă Miros perfid, de alge și de sare. Și parcă dau și pescărușii semn, Muindu-și aripi albe-n spuma mării, Plutind înalt în vraja depărtării Ca o chemare-n larg și un îndemn. Se zbat valuri foșnind
STELUȚA CRĂCIUN by http://confluente.ro/articole/stelu%C8%9Ba_cr%C4%83ciun/canal [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
aud cum valul care vine Înaintează tot mai mult în mine Și-ți șterge încet,încet din minte chipul. Citește mai mult Sentiment cu vedere la mareInsinuând ceva despre-o plecare,(Fără bagaje, totul e în pripă) Mi-aduce vântul, șoltic, pe-o aripăMiros perfid, de alge și de sare.Și parcă dau și pescărușii semn,Muindu-și aripi albe-n spuma mării, Plutind înalt în vraja depărtăriiCa o chemare-n larg și un îndemn.Se zbat valuri foșnind în așteptare
STELUȚA CRĂCIUN by http://confluente.ro/articole/stelu%C8%9Ba_cr%C4%83ciun/canal [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
depene istoria lui și să scoată la iveală documente suplimentare, cum ar fi numerele publicației " Urmuz" scoasă de Bogza, până a-i suna ceasul descinderii în Capitală. Bineînțeles, escala preferată viza inimitabilele serii din "unu", cu placatele lui năzdrăvane, amestec șoltic de jonglerie parodică (Unu pentru toți și toți pentru unu) și ingenioase libertăți ale spiritului, la limita extravaganțelor. Din trecerea în revistă a multiplelor "escapade" își va trage substanța viitoarea carte de amintiri, Născut în '02. Din una în alta
Centenar Sașa Pană: Cele mai vechi amintiri by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/14929_a_16254]
-
mai facă acum să rîdă pe sanculoții buluciți în Parlament ca-n talcioc? Cine? Nuntașii Dolănescu și Loghin? Dar și "majoritarii" ăștia s-au mai cizelat între timp. Nu mai ține. Or să-l pomenească ei mult și bine pe șolticul domn Amedeu... Orchestra își face acordajul, sala - în rumoare - e plină. E un program de zile mari: Chopin, cu o japoneză la pian. Intru și, pe pasajul din mijloc, vine spre mine colegul O. Patetic și exaltat, comme d'habitude
Suplicii by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16500_a_17825]
-
mă gândesc serios. Nici o posibilitate. Așa ceva, cum acuma m-aș gîndi: Dacă aș fi general, să cuceresc Rusia! Pe fata aceasta, cu rochiile ei veșnic reflectând albastrul, parcă o văd și acum. Avea ceva distins, ceva de simplicitate, ceva de șoltic - mult feminin. De-atunci a început și plăcerea mea pentru muzică. În Roman era o muzică militară admirabilă, care cânta toate operele pe care le-am auzit apoi la teatru. Toate așteptările mele, toate serile de grădină publică - toate cele
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
că, printr-un simplu artificiu, Se poate șubrezi întregul edificiu. Dezamăgire Ca părinte, cu dragoste nemărginită, Asiguri copilului o viață fericită. La maturitate, uneori, neprețuitul „giuvaer”, Se dovedește un monstru, și fără caracter. Sărac și curat Chiar dacă ești sărac sau șoltic, Nu-ți vinde cinstea pe nimic. Onoarea nu se poate cumpăra, Oricât de mult ai oferi pe ea. Transformări Când destinele, pe viață, și-au legat, Formau o pereche de invidiat. După câțiva ani de conviețuire, El s-a rotunjit
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
o poreclă? O fi o prelungire, prin istorie, a neamului său, purtător și folositor de armă? Cine știe. Nici mai rău, și nici mai bun, decât altul din grupa noastră. La o ultimă partidă, de iepuri, a auzit, de la cine știe care șoltic, o metodă ce i s-a părut cea mai de acceptat, pentru a ademeni vulpile, la locul în care, să cadă, secerate, toate, câte vor fi existat atunci în perimetrul inclus în programul de vulpar, al vânătorului Vânătoru. Cum, anume
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
și lucrătorii plini de unsoare, cu lămpi de carbid în mână, sosiți de la muncă, gata să cumpere ce le vedeau ochii. Negustorii strigau la trecători și-i ademeneau în prăvăliile lor întunecoase. Lângă ei, olteni încinși cu brâie de piele, șoltici, vindeau mere iernatice, trăgând la cântar de sub priviri, sau se amestecau purtîndu-și cobilițele grele pe umeri ca jupânii adevărați ce se plimbau numai, privind, fumând și înțelegîndu-se din ochi în fața vitrinelor. Rafturile îți luau ochii, valuri de stambă prinse în
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de preferat finețea desenului din grota de la Altamira. Un moment sinistru al învățămîntului artistic românesc, infestat de jdanovism ignar: Nicolae Moraru. Le vorbea (în acea zi) studenților, cu drăgălașul lui accent moscovit, despre decadentul pictor Mandrian. Mondrian, tovarășe profesor, strigau șolticii dîmbovițeni din fundul sălii. Lăsați, lăsați, îi liniștea "prafesorul", acela-i altu'... Profesorul Al. Dima, discipol al lui Vianu, făcea vogă în anii cînd universitatea ieșeană avea rectori marxiști și portari leniniști. Discursul lui despre literatura lumii fascina orașul. "Parantezele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ele, savuros-hermafrodit, cu Baba Novac, altul, plastic-spumos, cu Baba, cu Babicu, așa cum îl alintau învățăceii, și cu portretul Luciei Sturdza Bulandra), îl făceau extrem de stenic în anii aceia, ai ceaușismului agonic. Mă lăsam pe terasa de la Cumpătu fascinat de fabulosul șoltic, el însuși ambalat în jocul propriilor vorbe. Dintr-odată, ca la un semnal doar de el auzit, își privea ceasul: era ora 19, se scuza și o ștergea cu pași mari, de căpcăun sublim. Era 19, era Europa liberă! Într-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Într-o precedentă apariție, aflat în cabinetul directorului Filarmonicii, cu doar două-trei minute înaintea intrării în scenă, își făcu apariția protocolară un reprezentant al culturii locale. La care, Elenescu: cînd aud de cultură, îmi vine să trag cu... Și deturnă șoltic pistolul nazist în baghetă. Îl aud acum la radio, în pauza concertului său de la București, la aniversarea a 89 e ani (!). E rugat de reporter să-și deruleze, pe scurt, cariera. Cu inimitabila-i glumeață bîlbîială, referindu-se la unul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
socialismului în țara noastră, dar ei trebuie să fie ajutați pe șantierul lor de lucru". Trucuri. Al politrucului, crezîndu-se (și) om de cultură. Al eruditului (și) om de partid. Extazul? (Lașa) noastră jubilație post factum. Comentatorul stenogramei, mai mult decît șolticul Ștefan Cazimir, încearcă o complezentă (pentru care dintre cei doi?) explicație a penibilei discuții: "Multe fraze dau senzația unei stenografieri aproximative". Stenografa, așadar. Curios cum, în cu totul alt context, unul petrecut după patruzeci de ani, dar unanim valabil oricînd
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mai facă acum să rîdă pe sanculoții buluciți în Parlament ca-n talcioc? Cine? Nuntașii Dolănescu și Loghin? Dar și "majoritarii" ăștia s-au mai cizelat între timp. Nu mai ține. Or să-l pomenească ei mult și bine pe șolticul domn Amedeu... Orchestra își face acordajul, sala în rumoare e plină. E un program de zile mari: Chopin, cu o japoneză la pian. Intru și, pe pasajul din mijloc, vine spre mine colegul O. Patetic și exaltat, comme d'habitude
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]