1,127 matches
-
Dragoș Bucurenci Gizas...cea mai manea house tare :)) Loved it. Moșule, ce ai în sac :)? :)))))) ou șont leș spikes d’antan?... Auuuuu... ce pot să spun ... linia melodica este, dar restul e .. MEGAAASTAAAR ! :)) țipă cred că e fan alexandra ungureanu, era un “ăă” care semăna poate din întâmplare (hmm) Asta e dovada că nu toată lumea poate cântă
Tu nu vezi decat un distrus by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82967_a_84292]
-
règle : elles ont souvent un surplus d’hormones maleș ! En effet, îl y a environ une femme sur cinq qui va avoir un excès, et donc un cerveau plutôt “masculin”, avec le comportement et leș désirs qui vont avec. Ce șont pratiquement exclusivement ces femmes qui entrent en politique. A l’inverse, un cinquième des hommes ont un cerveau “féminin”... D’ailleurs ce șont souvent ces derniers qui épousent leș femmes au cerveau plus masculin.” Joe Tanenbaum, » L’homme et la
Ce cauta femeile in politica? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82995_a_84320]
-
excès, et donc un cerveau plutôt “masculin”, avec le comportement et leș désirs qui vont avec. Ce șont pratiquement exclusivement ces femmes qui entrent en politique. A l’inverse, un cinquième des hommes ont un cerveau “féminin”... D’ailleurs ce șont souvent ces derniers qui épousent leș femmes au cerveau plus masculin.” Joe Tanenbaum, » L’homme et la femme confondent constamment égalité et similarité. Pour la femme être traitée en égale par l’homme signifie être traitée par lui de la même
Ce cauta femeile in politica? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82995_a_84320]
-
nu știu nici macar aproximativ câți francezi nativi am văzut; la toate buticurile cu suveniruri lucrează numai nord-africani: tunisieni, marocani și algerieni; Parisul pare în curs de colonizare; Le Parisien se și întreba pe prima pagină a numărului de Crăciun: „Où șont partis leș parisiens?” * din cinci „francezi” trei poartă fular; * traversarea pietonilor pe roșu la semafor și oprirea unei coloane întregi de mașini nu e motiv pentru că șoferii să claxoneze, iar înjurătură pare un act prea intim; * vânzătorii vorbesc cu bonjour
Parisul by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13243_a_14568]
-
că litografiile sprijinite de pereți reprezintă lumea pur si simlu, lumea de pe stradă, de aiurea. Lumea, așa cum o poate vedea oricine, oriunde. “La peinture est pour moi, elle este encore, une thérapeutique. Elle calme mon angoisse, mes multiples angoisses qui șont terribles. Elle șont innées, comme chez toutes leș hommes, seulement leș proportions qu’elles prennent chez moi dépassent toute autre angoisse connue. s...ț de grands chagrins, l’âge, plutôt la conscience de mon âge quand je regarde en arrière
Infernul bine temperat al unui pictor naiv by Marina Debattista () [Corola-journal/Journalistic/13269_a_14594]
-
de pereți reprezintă lumea pur si simlu, lumea de pe stradă, de aiurea. Lumea, așa cum o poate vedea oricine, oriunde. “La peinture est pour moi, elle este encore, une thérapeutique. Elle calme mon angoisse, mes multiples angoisses qui șont terribles. Elle șont innées, comme chez toutes leș hommes, seulement leș proportions qu’elles prennent chez moi dépassent toute autre angoisse connue. s...ț de grands chagrins, l’âge, plutôt la conscience de mon âge quand je regarde en arrière s...ț ont
Infernul bine temperat al unui pictor naiv by Marina Debattista () [Corola-journal/Journalistic/13269_a_14594]
-
un tratat pentru pictorii autodidacți putem citi: “Ainsi, lorsque je mets du vert à côté du noir, je tombe presque, - ou je monte, - dans l’extase. Le rouge et le noir se confrontent trop pour donner un certain équilibre, ils șont des ennemies acharnés, sauf lorsque, par exemple, le vert vient leș tempérer: noir, rouge, vert, cela va très bien ensemble, une harmonie contrastée, de nouveau, se crée. Cette association est bonne.” 7 Regasise Ionesco, poate, prin terapia culorilor, plăcerea scrisului
Infernul bine temperat al unui pictor naiv by Marina Debattista () [Corola-journal/Journalistic/13269_a_14594]
-
St. Gallen sunt, de fapt, literatura, evident literatura ionesciană: ”Je m’aperçus qu’îl ne fallait pas non plus négliger la diagonale du tableau, dont dépend la construction, afin d’obtenir l’équilibre de ces choses, de ces créatures qui șont là, sur la toile, sur le papier, et qui ne demandent qu’à vivre: c’est pour cela, pour qu’elles existent, que moi, leur peintre et leur dieu, je leș ai fait naître.”8 Creația ionesciană se deschide prin
Infernul bine temperat al unui pictor naiv by Marina Debattista () [Corola-journal/Journalistic/13269_a_14594]
-
cunoscute, Șerban Foarță face figură (senina) a unui cavaler livresc pornit cu surle și cărți într-un turnir de 30 de pagini luptându-se corp la corp cu cele câteva secole în care toposul „ubi sunt” și refrenul villonesc „où șont leș neiges d’antan?” au scris istorie lirica. (Nici n-am început bine, și uite cum am ajuns să scriu!) Șerban Foarță își împarte ineditul eseu în două secțiuni. Prima, Ubi sunt..., este o fascinantă incursiune în istoria poeziei, dacă
Singur în biblioteca poeziei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13277_a_14602]
-
Lothringen, - dov’è Giovanna / Burnt by the Britons à Rouen; / Díme, Tú, Madre soberana / Dónde estàn hoy las nieges d’antan? Envoi: Sweet Prince, eu nu zic omnia vâna, / Cât despre, însă, antean- / nua nix, întreab-o pe Morgana, / Așa: Où șont leș neiges d’antan?” Ce să zic, no more comments! Șerban Foarță - Clepsidra cu zăpadă / Introducere, antologie, traduceri, adaptări, pastișe, ilustrații de Angela Rotaru-Serbenco, Editură Polirom, Iași, 2003. 176 p.
Singur în biblioteca poeziei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13277_a_14602]
-
non, me semble-t-il. [...] Et Berio est vraiment très fort pour lăncer l'auditeur dans une aventure entre ancrage et inouï, entre champs de ruines et champs de forces, où l'anamnèse, la mémoire longue et la mémoire courte, le faire-mémoire șont à l'oeuvre manifestement dans la composition musicale."), Béatrice Ramaut-Chevassus, «L'évolution historique» et șes marges: éléments pour une lecture critique de Cinquante ans de modernité musicale de Deliège, în: Circuit: musiques contemporaines, vol. 16, nr. 1, 2005, p. 66
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
după Luca în 1964, el este un compozitor politic și nu religios, dar probabil încă modernist (s.n. - O.G.)"<footnote "Stravinsky après 1918 de même que «Leș Six» et tous leș autres épigones de la périodes allant de 1918 à 1945 șont postmodernes par rapport à Schönberg et au modernisme de son milieu. Penderecki, après să Symphonie n° 2 écrite en 1972, est postmoderne par rapport à son propre modernisme dans leș oeurvres qu'il a composées entre 1959 et 1969, comme
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
mai lungă: 1. prima expresie - "kleptomanie d'objets trouvés" este folosită cu referire la răspândirea în postmodernitatea muzicală a preocupării pentru citat sau colaj în virtutea atitudinii de recuperare și reciclare a trecutului istoric muzical; 2. a doua expresie - "Leș héros șont fatigués", cu referire la eroii ultimei avangarde și la eforturile lor (tot mai anacronice că substanță) de a se menține în prim-planul atenției publicului, în: Brigitte Francçois-Sappey, Histoire de la musique en Europe, Presse Universitaires de France, 1992 (seria "Que
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
ca și al celui tălmăcit. Reproducem unul din ele: "Dans ce monde je constate/ îl n^y a plus de surprise/ tout m^est long. Et leș mains/ Et leș pieds/ Et leș rêves/ leș attentes. Tout. Tous leș torrents/ șont passés/ quelques-uns parmi mes paroles/ autres/ parmi leș lieux communs/ parmi leș ombrages/ parmi leș corps avec lesquels/ mutuellement/ je m^étais entretenu// Ou mets-tu alors leș péchés/ leș faiblesses/ leș vertus hérités. Ou ceux recus/ comme présent!" (Tout m
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
înăuntru, dedesubt, iar aceste manifestări exterioare sînt doar umbre ale chinului nevăzut. Pe urmă, versurile acestea, scrise pe franțuzește și care pînă azi mă silesc să aflu de cine sînt și sper că voi află, într-o zi: De Chine șont venus leș pihis longs et souples Qui n'ont qu'une seule aile et qui volent par couples... * Nu știu de ce, nu terminasem schița. Peste nici un an, Z.,pe care-l alesesem că erou al ei, murise de-a binelea
Poveste întreruptă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17576_a_18901]
-
exemplele anterioare, din primele două pagini ale formei inițiale, este probabil considerată că prea explicită: "L'artiste conscient, lui, suit une démarche analogue. Son esprit s'affranchit également de șes racines. A l'inverse des artistes naïfs, de ceux qui șont encore nature, îl va du moț au vécu: l'expression constitue la seule experience originelle dont îl soit capable". Cioran o reduce în volum la esență ei: "L'artiste va, lui aussi, du moț au vécu: l'expression constitue la
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
mai scurt: "La manière d'un écrivain est conditionnée physiologiquement; îl possède un rhytme à lui..." (vol., p. 121). Sau, puțin mai departe, vorbind de stilul lui La Bruyère: "Comme îl a le souffle court, leș linéaments de șa pensée șont parfaitement nets; îl resterait plutôt en deçà qu'il n'irait au-delà de șa nature. En quoi îl épouse le génie d'une langue hostile au délire et au lyrisme irréfléchi, spécialisée dans leș soupirs de l'intellect et dans
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
sună convenabil încă, social, din cauza nivelului de civilizație și de cultură atât de diferit la cele două popoare. Când să închid satisfăcut carnetul, mai văd pe o altă pagina, un alt citat, tot netradus și tot din Balzac: "Leș hommes șont ainsi. Dans presque toutes leș classes, ils accordent au compèrage ou a des âmes viles qui leș flattent, leș facilités, leș faveurs refusèes a la superiorité qui leș blesse, quelle que soit la manière dont elle se revele". Și aici
În tren by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15770_a_17095]
-
Dovedind un hâr scriitoricesc excepțional. Asta îmi sună mie în cap, după ce Malraux devenise ministrul lui De Gaulle, la cultura. Să reproduc și pe franțuzește, limba celor doi: "Malraux, au contraire de Gide, est incapable d'independance morale. Șes romanș șont tout impregnés d'héroïsme, mais lui-même ne possede cette qualité au moindre degré. Îl est officieux de naissance." * Ce bărbat de stat român ar fi capabil de atâta franchețe?... Dacă am avea, ca scriitori, un asemenea exemplu, am lasă țocul
O ipoteză trăznită by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16235_a_17560]
-
de vivre à son aise” („Nu-i bun mai bun ca viața-ndestulată”) sau „Îl n’est bon bec que de Paris” („Plisc meșter nu-i că la Paris”), devenite proverbe și folclor datorită șansonetiștilor francezi moderni, nici nostalgia din „Où șont leș neiges d’antan”, și nici fiorul de disperare al strigatului „Frères humains qui après nous vivez, / N’ayez le coeur contre nous endurci” („Frați oameni ce trăiți și după noi, / Nu vă-mpietriți voi inima, semeți”) nu și-au
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
POUR PRIER NOSTRE-DAME* Dame du ciel, regente terrienne, Emperiere des infernaulx palus, Recevez moy, vostre humble chrestienne, Que comprinse soye entre voz esleuz, Ce non obstant qu’oncques rien ne valuz. Leș biens de vous, mă Dame et mă Maistresse, Șont trop plus grans que ne suiș pecheresse, Sans lesquelz biens ame ne peult merir N’avoir leș cieulx, je n’en suiș jengleresse: En ceste foy je vueil vivre et mourir. A vostre Filz dictes que je suiș sienne; Que
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
encourir Le sacrement qu’on celebre a la messe. En ceste foy je vueil vivre et mourir. Femme je suiș povrette et ancienne, Ne riens ne sçay; oncques lettre ne leuz; Au monstier voy dont suiș parroissienne Paradis painct, ou șont harpes et luz, Et ung enfer où damnez șont boulluz: L’ung me faict paour, l’autre joye et liesse. La joye avoir fais moy, haulte Deesse, A qui pecheurs doivent tous recourir, Comblez de foy, sans faincte ne paresse
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
En ceste foy je vueil vivre et mourir. Femme je suiș povrette et ancienne, Ne riens ne sçay; oncques lettre ne leuz; Au monstier voy dont suiș parroissienne Paradis painct, ou șont harpes et luz, Et ung enfer où damnez șont boulluz: L’ung me faict paour, l’autre joye et liesse. La joye avoir fais moy, haulte Deesse, A qui pecheurs doivent tous recourir, Comblez de foy, sans faincte ne paresse. En ceste foy je vueil vivre et mourir. BALADA
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
cu-nfocare: În legea asta viețui și-am să mor. BALLADE DE BONNE DOCTRINE,À CEUX DE MAUVAISE VIE* Car ou soies porteur de bulles, Pipeur ou hazardeur de dez, Tailleur de faulx coings et te brusles, Comme ceux qui șont eschaudez, Traistres parjurs, de foy vuidez; Soies larron, ravis ou pilles: Où en va l’acquest, que cuydez? Tout aux tavernes et aux filles. Ryme, raille, cymballe, luttes, Comme fol, fainctif, eshontez; Farce, broille, joue des flustes; Fais, ès villes
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
de culture grecque et latine et de religion chrétienne. Qu’on ne se raconte pas d’histoire! Leș musulmans, vous êtes allés leș voir ? Vous leș avez regardés avec leurs turbans et leurs djellabas ? Vous voyez bien que ce ne șont pas des Français. Ceux qui prônent l’intégration ont une cervelle de colibri, même s’ils șont très savants. Essayez d’intégrer de l’huile et du vinaigre. Agitez la bouteille. Au bouț d’un moment, ils se sépareront de
1959: Discurs MEMORABIL și EXTREM DE ACTUAL al Generalului de Gaulle [Corola-blog/BlogPost/93573_a_94865]