86 matches
-
2016 Toate Articolele Autorului La fereastră, o mușcată Este semn de întâlnire. Cheamă tineri la iubire Și acum ca altădată. Nu se teme niciodată El sau ea de-mpotrivire. La fereastră o mușcată Este semn de întâlnire. Se comunică-n șoptire, Vorba este inundată, Gura des e sărutată, Dar chemarea stă-n privire... La fereastră o mușcată. Referință Bibliografică: Rondelul întâlnirilor secrete / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1991, Anul VI, 13 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
RONDELUL ÎNTÂLNIRILOR SECRETE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1465835206.html [Corola-blog/BlogPost/378781_a_380110]
-
Holdă-ntinsă de verdeață - Cu rouă te răcorești. Liniștea-n suflet mi-aduci, Tinerețea mi-o găsesc... Rătăcesc pe văi și lunci, Sufletul mi-l potolesc: Și de dor și de iubire... La izvoare mă opresc Să ascult a lor șoptire; Draga mea, întineresc. Referință Bibliografică: PĂDURE, COVOR DE VIE / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2202, Anul VII, 10 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
PĂDURE, COVOR DE VIE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1484057957.html [Corola-blog/BlogPost/362882_a_364211]
-
este zeul lor unic însă prin dăruirea Celor de Sus ei știau că puterile lui sunt superioare tuturor zeilor Pământului și că el le apără identitatea pe care o considerau sacră. Manifestările lor spirituale, materializate prin datini în care dansul, șoptirile, cântecul, recitarea, măștile se contopeau în gesturi tainice, s-au perpetuat până la noi, armonizând noul cu vechiul. Motivul obiceiului în taina sărbătorii populare Obiceiul apare ca practică a împăcării omului cu cerul și cu pământul. O dorință a lui supus
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
deșarte... Se zbuciumau a neputință vracii. Pe-un țărm pustiu, o inimă-mpietrită - Reverberând sub clopote de ceară O urmă vagă de chemare-amară - Câtă iubire-a strâns, nedăruită... NOSTALGIE Își despletesc viorile-n surdină Șuvițe moi, alunecând pe strune, Nepământești șoptiri, trăiri nebune Și-un cânt sublim... e vechea pianină Pe care-o urmă ai lăsat, în grabă - Răvaș sfințit de roua din cuvinte Rostiri de gând în palide veșminte Când eu credeam, purtându-le podoabă... Strângeam în pumnul clipelor, sălbatic
POEMELE IUBIRII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_poemele_iu_georgeta_resteman_1392159559.html [Corola-blog/BlogPost/341984_a_343313]
-
cristalul pârâului de-argint,/ Să văd ce eu atîta iubeam odinioară:/ A codrului tenebră, poetic labirint;// Să mai salut o dată colibele din vale,/ Dorminde cu un aer de pace, liniștiri,/ Ce respirau în taină plăceri mai naturale,/ Visări misterioase, poetice șoptiri. (Din străinătate). Ne puteți povesti o amintire din copilărie ca v-a marcat întreaga viață? Vreo întâmplare veselă, eventual? Copii eram noi amândoi,/ Frate-meu și cu mine./ Din coji de nucă car cu boi/ Făceam și înhămam la el
INTERVIU CU MIHAI EMINESCU de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1491315119.html [Corola-blog/BlogPost/374561_a_375890]
-
de milenara îndârjire proptită-n doine și balade pe vechi hrisoave voievodale, ce în istorii adumbresc după un tipic creștinesc a semilunii strălucire, la vremi eroice visează însinguratul mioritic trup înfiorat cândva de-a buciumului arcuire și de-a cavalului șoptire, dar făr' a ști ce-i bucuria înveșnicirii sufletești, până ce țara nu născu Eminul nostru-n chip de Crist, pe crucea românismului suit de preadivina lui chemare spre-nalturi hyperionare ca sumă lirică de voievozi. Bianca Buta - Eminescu Eminescu este cântul
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/La_steaua_care_a_rasarit_romeo_tarhon_1389814356.html [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]
-
pacea ce-o cauți nu-i umbră, nici vânt, De-s lupte, necazuri, război, fii ferice. Căci eu îți sunt pace, si eu îți sunt scut, Și eu îți sunt totul. E viu cel ce-ți zice. In negura lumii șoptirea-i s-aude. Un strigăt în noapte, chemare de dor. Și fruntea-i străpunsă s-apleacă s-asculte. Răspuns El așteaptă... un glas salvator. CE AI DE FĂCUT, FĂ REPEDE O lumină perfidă-mi taie sufletul în șuvite lungi precum
SIMBOLISMUL EGOULUI MEU POETIC de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 by http://confluente.ro/Daniel_ionita_simbolismul_daniel_ionita_1369397088.html [Corola-blog/BlogPost/344666_a_345995]
-
realizează decât conștientizând că răul nu este altceva decât suma energiilor telurice care ne domină când nu știm cum să ne facem scutul de apărare al întregului nostru corp. Cuvintele anume, pe care le rostim într-o continuă meditație și șoptire sacadată, deschid porțile codificate ale Celui de Sus. Recunoașterea răului prin cuvinte destăinuite rupe lanțul de energii malefice care ne împresoară trupul. Atunci, când răul ne simte dezarmați, datorită gravei noastre slăbiciuni, pătrunde în materia cenușie prin cuvinte, pentru că numai
DISPENSIA NEUROLINGVISTICĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Dispensia_neurolingvistica_.html [Corola-blog/BlogPost/360894_a_362223]
-
noapte cu noi te-am prădat vișiniu Îmbrăcând, doar atât, ochii tăi -haine-adânci- Nu mai știu dacă foc ori de rouă pe lunci ne-a fost trupul foșnind în atâta târziu. În felinul alint, sferic vis mă visai Sub scâncite șoptiri mâna mea te-adora. Un leșin înflorit între noi ne vindea trupul tot pe-un cuțit. Pe un crin . Pe un nai. Lupi flămânzi ne-am fost noi, cai în flori adăpând un narcotic fior peste urme de dinți zgâriind
ÎNTR-O NOAPTE, CÂNDVA de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/camelia_radulian_1452972500.html [Corola-blog/BlogPost/378111_a_379440]
-
De ce va fi să vie, azi, nu ne fie teamă, Răgazul ce ne-a fost dat să îl gustăm se cere, De mâine, nu se știe, de nu vom fi tăcere. Vino acum, iubite! iubirea mea te cheamă Când noptatica șoptire seara o destramă. Se lasă umbra nopții pe patul gol de tine, Doar luna mă alintă cu degetele-i fine. Vino acum! iubite, iubirea mea te cheamă, Tu nu-mi lăsa s-apună seninul fără seamă. Curând târziul ne-adoarme
IUBIREA MEA TE CHEAMĂ de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/agafia_dragan_1472657056.html [Corola-blog/BlogPost/375515_a_376844]
-
IUBIRII Autor: Lucian Tătar Publicat în: Ediția nr. 2286 din 04 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului MUZEUL IUBIRII Iubirea ,se plimbă pe câmpuri pe rânduri,pe scânduri pe litere neștiute peste sculpturi neîncepute peste picturi și gravuri pe amintiri ,pe șoptiri... Iubirea ,dar de la Dumnezeu nu e al tău ,nu e al meu se plimbă mereu în sufletul tău,în sufletul meu peste munți,pește ape peste păduri și pustiuri este departe ,este aproape Iubirea ,pleacă spre stele Iubirile tale ,iubirile
MUZEUL IUBIRII de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/lucian_tatar_1491255229.html [Corola-blog/BlogPost/374580_a_375909]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > SUNT PREA PLIN, DE DORU CIUTACU Autor: Doru Ciutacu Publicat în: Ediția nr. 824 din 03 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Sunt prea plin de cuvinte rostite în mine... Sunt prea plin de șoptirea vorbirii divine... Sunt prea plin de speranțe din visuri în vers... Sunt prea plin de o lume ce-mi strigă din mers... Mă-ncalț în șosete prea strâmte din lână, Deșir parcă timpul plimbându-l de mână... Și văd pași
SUNT PREA PLIN, DE DORU CIUTACU de DORU CIUTACU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Sunt_prea_plin_de_doru_ciutac_doru_ciutacu_1365021862.html [Corola-blog/BlogPost/346031_a_347360]
-
Mă-ncalț în șosete prea strâmte din lână, Deșir parcă timpul plimbându-l de mână... Și văd pași desculți în cimentul fierbinte Țesându-mi albastrul în slova cuminte. Sunt prea plin... de cuvinte rostite în mine Sunt prea plin... de șoptirea vorbirii divine Sunt prea plin... de speranțe din visuri în vers Zâmbesc alergând... într-o lume ce strigă din mers! Referință Bibliografică: Sunt prea plin, de Doru Ciutacu / Doru Ciutacu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 824, Anul III, 03
SUNT PREA PLIN, DE DORU CIUTACU de DORU CIUTACU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Sunt_prea_plin_de_doru_ciutac_doru_ciutacu_1365021862.html [Corola-blog/BlogPost/346031_a_347360]
-
Viilor, care abia trecuse în clasa a V-a, să memoreze atâtea poezii, douăzeci și cinci?”, pe care le învățasem cu atâta ușurință fiindcă-mi plăceau cum îmi sunau în urechi: șopot de izvor cristalin din Fântâna Zânelor, freamăt de codru îndrăgostit, șoptiri dulci „ca un fagure de miere”, tote versurile pentru mine erau o muzică divină trimisă de Luceafărului nemuritor. Nu pot să uit acea zi când tata Ilie mi-a făcut cel mai frumos dar din viața mea, minunata carte „POEZII
DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1407133801.html [Corola-blog/BlogPost/352357_a_353686]
-
frescă planetară, în care o albăstruie pâclă mărămită în cer, se răsfață peste inelul piscurilor de nepătruns, inel de logodnă între Zalmoxis și primii oameni..frescă în care mări de spice dogorâte foșnesc, din amiezi până în asfințituri, ticluind, în unduite șoptiri, legendele fără pereche ce i-au extaziat, cândva, pe Ghilgameș și pe vajnicii căutători ai Lânii de aur.. Există,tot undeva pe lume, un pământ unde curge lapte și miere, adevarat Canaan al cărui erzaț onomastic se profilează la capătul
ROMÂNIA ȘI NOUA ORDINE MONDIALĂ de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 by http://confluente.ro/andrei_toader_1476459916.html [Corola-blog/BlogPost/350273_a_351602]
-
unei glume Focul științei se pierde în al mării spume ! Am pus legile nemuririi ,în dragoste și iubire Salcii plecate mai vorbesc și astăzi în neștire Plopii de pe alee trăiesc un algoritm de amintire Sărutul din noapte adie în tainica șoptire! Am început să plâng ,ca o vită de vie primăvară Ascult în crângul înflorit ,ascult chitară Ascult un vânt plângând,care vorbește seară În noaptea tăcută,ești tu și vioară! Și arzând în iubiri,arzând în păcatele toate Esență de
IZVOARE de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 by http://confluente.ro/lucian_tatar_1495662047.html [Corola-blog/BlogPost/378705_a_380034]
-
Îmi zâmbești cu genele înserării din apropierea stelelor, Și chipul îți e luminat de fosforescenta stare ce nu poate fi ștearsă sau adumbrită de altă tridimensională imagine. Mâna îți plimbi prin mătasea firelor viselor mele, aducând odată cu atingerea ta clinchet de șoptire în măiestre cuvinte-buchete cu petale-emoții din învăluirea nopții. Referință Bibliografică: Val / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2032, Anul VI, 24 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lia Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
VAL de LIA ZIDARU în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 by http://confluente.ro/lia_zidaru_1469354002.html [Corola-blog/BlogPost/380973_a_382302]
-
circula prin mintea tinerilor, că o noapte romantică, cu o ființă plăcută, iubită, etc . este aceea petrecută într-o cabană de munte, izolată de lume, în care la căldura produsă de lemne, pe niște blănuri, la lumina unei lumânări, după șoptirea unor cuvinte tainice, să adormi într-o îmbrățișare ce cu greu va fi ștearsă din memoria afectivă, a ei dar și a ta. Pentru a fi în pas cu moda, am propus frumoasei mele, după ce, în prealabil pregătisem aventura până în
BROASCA, TOCUL, COŞUL.. de GELU ODAGIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gelu_odagiu_1413312305.html [Corola-blog/BlogPost/379654_a_380983]
-
mod tacit. Da' să părăsim dovada aceasta pentru a da o alta și mai eclatantă. {EminescuOpXI 211} Îl lăsăm să povestească pe d. Cogălniceanu însuși, pe care l-am auzit atunci vorbind. Vorbea cald și foarte încet, cu toate acestea șoptirile sale ardeau în auzul tuturor. În luna lui iunie - șoptea d-sa plecat asupra băncii ministeriale, a băncii acuzaților am putea zice - în luna lui iunie 1877, după ce împăratul a venit la Ploiești, am primit într-o zi încunoștiințarea principelui
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
înserarea intră în întuneric. Ne răvășirăm dedându-ne nouă înșine în uitările ființei, căutându-ne ca într-o pierdere disperată și negăsindu-ne; ea își striga ajutorul în știutele cuvinte de dragoste, că nu auzeam în liniștea imaginatului ocean decât șoptirea ei stereotipă: „Te iubesc! Te iubesc! - un început ca un final, altceva buzele ei nu puteau, nu putură rosti. Eram prinși ceasului acela târziu vegheat de draperiile celor două ferestre, cea dinspre bulevard și cea dinspre curte; adus atenției pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
a adaptat rezultatele obținute de Hediger (excluzând distanță de zbor și pe cea de atac) la interacțiunile inter-umane, procedeu care l-a condus la cristalizarea următoarelor tipuri și denumiri de distanțe interpersonale: 1. "distanță intimă apropiată", pentru îmbrățișare, atingere sau șoptire; 2. "distanță personală", pentru interacțiunea între prieteni buni; 3. "distanță socială pentru interacțiunea între cunoștințe; 4. "distanță publică" utilizată pentru vorbirea publică. Precizam că autorul a menționat, pentru fiecare dintre acestea, ceea ce el denumește prin fază scurtă, respectiv fază îndepărtată
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
Astăzi se poate spune că această nouă Tagmă a Jefuitorilor și-a atins în totalitate scopurile: o clică îmbogățită prin jaf, bine înfiptă în societate, un popor jefuit și debusolat, o presă aservită, o justiție coruptă, o debusolare cvasigenerală cu ,,șoptirea” permanentă că nu se poate face nimic, hoții trebuie în continuare să huzurească iar populația să fie jefuită tot înainte ! Iar această situație reprezintă ,,realizarea de prestigiu” a regimului Iliescu. De la el se trage ! Iar această haită va acționa pînă
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
te simți neliber, mic, Să vezi marile aspirații că-s reduse la nimic.” (M. Eminescu) „Și mă credeam în mucenicie.” (L. Blaga) Când se întrebuințează la diateza reciprocă, verbul își poate limita câmpul semantico-sintactic la relația subiect-predicat: „Prin frunze aiurează șoptirile-i alene Când gurile-nsetate în sărutări se-mpreun.” (M. Eminescu) „Cum ei mergând alături se ceartă și se-ntreabă, Nu văd în fundul nopții o umbră de roșeață.” (M. Eminescu) sau îl poate extinde, facultativ și, într-o măsură însemnată redundant
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de înscenările armoniei, în ora de pace și sânge a amurgului complice”. într-un adânc de suflet, rodește o voce: „Nu are importanță unde voi fi... oriunde aș fi... voi fi aici!...” Iar într-un amurg de taină s-aud șoptiri de vis: „Chiar rămânând acolo unde sunt, nu are importanță unde, mă-ntorc sigur!...” Gheorghe Andrei Neagu Nenuntirea E posibil ca-n zilele noastre scriitorii să-și întoarcă fața și/sau penelul) înspre lumea „ce gândea în basme și vorbea
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
nu molipsească pământul rămas viu în libertate...” (Ca un paradis) și, poate, alegerea să fi fost cea mai bună! Aici, în dangăn de clopot, aici, în miruire și atămâiere, va fi să fie, veșnic, binecuvântare. și, distingându-ți vocea, în șoptire psaltică, auzim: „Să crească-n voie neagră umbra mea, / umbra mea...” (Zidul) Dacă vreți s-aflați, prieteni, cum e Somnul „într-una din nopțile mute ale pământului”, mergeți la NICrLA! Oricând, o luminiță e binevenită la căSătâiului robului lui Dumnezeu
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]