73 matches
-
necunoscut, tenebros, îndreptînd spre mine o mașinărie strălucitoare. Sigur, îl țin minte pe fotograf, pe care-l confundasem cu doctorul care îmi făcea injecții. Erau deci cozile mele. Mama îmi povestise de multe ori că mă îmbrăca atunci numai cu șorțulețe albe, încît vecinele din mahala îmi spuneau Andriușca și mă pupau și mă giugiuleau până aproape să mă sufoce. Mă pot consola deci că am fost un copil frumos .După trei ani am început să slăbesc și, în loc de un portret
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
desenele lor erau în oglindă. Dacă prima desena un copac în stânga unei căsuțe, cealaltă îl desena în dreapta. Nu puteai găsi nici o altă deosebire între mâzgălelile lor. Erau micuțe, cu trei ani mai mici ca mine, și purtau mereu aceeași îmbrăcăminte: șorțulețe cu arici în piept, atât de scurte încît chiloțeii tetra li se vedeau la orice mișcare. Mie îmi era mai simpatică Ada, pentru că era curată și liniștită, celeilalte îi curgea mereu nasul și, dacă-i spuneai să-și scoată batista
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
că atunci de ce-i mai invita!... că la anul n-o să-i mai serbeze ziua numelui!... și tot așa, cu mult dramatism, pînă cînd Rafaelito a coborîte Încet, cu zîmbetul pe buze, triumfător, cu mîinile murdare de pămînt și un șorțuleț ca al lui Tarzan pus pe deasupra costumului de sărbătoare. Dintr-un alt copac jos Pipo. Pipo era fratele și dușmanul de moarte al lui Rafaelito pînă În ziua cînd aveau invitați; În aceste Împrejurări, o ciudată fraternitate se năștea Între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Înainte, n-am văzut recoltă bogată, ci niște siringi, nici rămurele, ci carafe cu apă. Intitulat Manipulare delicată, tabloul Înfățișa o fată stând În patru labe pe un prosop Întins pe o masă. O servitoare În fustă scurtă, cu un șorțuleț alb și cu panglică În părul tuns scurt, stătea În fața ei, ținându-i fusta ridicată, astfel Încât o doamnă cu Înfățișare distinsă și cu o vestă Îmbrăcată peste o rochie elegantă, dar dintr-un material prea maleabil - poate mama, poate profesoara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
se poate de neplăcut, dacă-mi permiți. De parcă n-aș avea destule probleme! Îmi spuse că piața a devenit din ce În ce mai dură În ultimul timp. Nu mai era de-ajuns să documenteze chelnerițe care Își arătau fundurile roșii, Îmbrăcate doar În șorțulețe dichisite, cu sandale În picioare și diademe din dantelă În păr. — Asta făceai tu În „cutia neagră“ din Shanghai Bar? Documentai viața secretă a angajaților tăi? Anton se Întinse după țigările mele. Și ce dacă părăsise Viena pentru că autoritățile Începuseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
miros de mucegai. Într-unul din colțuri, un fel de zeitate egipteană ținea în mâini două lumânări aprinse. Și acelea erau singura sursă de lumină. Înșiruiți în umbra pereților, așteptau mai mulți indivizi costumați în aceleași pijamale negre, cu aceleași șorțulețe din piele de capră având centura și ciucurii aurii. Unul dintre aceștia făcu un pas și, în lumina lumânărilor, craniul lui complet lipsit de orice podoabă capilară răspândi o lucire spectrală. ― Vă rog să-mi predați armele. Privirea prințului se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
monotonul așa să fie. Prințul începea să regrete că acceptase invitația de a asista la ceremonia aceea deosebit de plictisitoare. Totul semăna cu o clovnerie de doi bani, cu o maimuțăreală fără sens. Doar aiureli. Ca și pijamalele acelea caraghioase sau șorțulețele cu ciucurei, ca să nu mai pomenească de umblatul lor cu tălpile goale pe mozaicul umed. Nimic atrăgător. Nimic serios. La un moment dat, în apogeul acelei ceremonii „înălțătoare”, când toți ceilalți mimau o transfigurare totală, Manuc auzi clar un chițăit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
medicul de gardă? Fără să mai aștept vreun răspuns, m-am năpustit în camerele alăturate, deschizând ușile cu piciorul. Speriată și ținându-se puțin într-o parte, fata mă urma împreună cu un individ într-un halat prea scurt, ca un șorțuleț de grădiniță. În sfârșit, am găsit camera de reanimare, goală și ea, cu obloanele trase, burdușită de aparate, care, nu era greu de imaginat, nu mai erau folosite de multă vreme. I-am pus Italiei un tub de oxigen. M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
parte din mine ca o coadă preistorică, ceva mutilat de evoluție, ceva din care păstrez haloul, ca o misterioasă prezență în gol. Mi-e foame. O fată se apropie de mine să-mi ia comanda. Are o față turtită, un șorțuleț cu dungi, o tavă sub braț. Este ultima femeie din povestea asta. 1 Persoană acuzată în timpul ciumei de la Milano, din 1630, că răspândește boala ungând ușile caselor, bisericilor etc. cu materii infectate (n.tr.). 1 Pieptănătură făcută cu ajutorul unor codițe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
mai îndrăznit să iasă în calea ei. Pesemne că nu i plăcuseră pumnișorii pe care i-i „spusese” Viviana la ureche. Excursia Ca un zefir de primăvară, blând și vesel, intră pe ușă Viviana, îmbrăcată în uniforma cu picățele, cu șorțuleț albastru, cu guler alb și apretat, cu ghiozdanul în spate. Era elevă în clasa întâi și anul școlar era pe sfârșite. Săru’mâna! Bine ai venit! îi răspunseră părinții. Cum a fost la școală? A fost frumos. Tovarășa învățătoare a
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
a fost la școală? A fost frumos. Tovarășa învățătoare a spus că vom merge în excursie, vom vizita fabrica de sticlă și vom vedea cum se face sticla. Dar excursia costă o sută un leu. Micuța băgă mâna în buzunarul șorțulețului, apoi o întinse tatei cu palma deschisă în mijlocul căreia trona un bănuț de metal. Un leu îl am eu, îmi mai dai matale o sută? Părinții se priviră zâmbind. Bine, o să-ți dau, spuse tata, dar asta pentru că ai învățat
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
de lucru, dar cine nu caută? Nu se găsește nimic. Ella muncește și eu văd de apartament. Pot să fumez sau să înjur și asta e. Sunt un nenorocit de casnic, asta sunt. După cum vei vedea, o să-mi pun imediat șorțulețul, să fac de mâncare copiilor. Ceea ce a și făcut când a auzit-o pe Ella urcând scările cu copiii. Și a intrat familia în casă, aducând cu sine culoare și fireștile complicații, schimbând totul: Ella, cu părul ei legendar, redus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
la fel, blonde, tinere, în rochii cu floricele colorate viu, prinse complicat în buchețele, pe fond bleumarin închis sau negru, imprimate pe un material deosebit, poate autohton fabricat la Integrata. Rochițele semitiroleze aveau din croială talia înaltă acoperită cu un șorțuleț fără sarafan, arătau splendid. Se perinda toată Constanța să le admire. Bineînțeles cei din cartier, aveau o masă rezervată și unul dintre băieții care îl cunoștea, făcuse parte în copilărie din tabăra dușmanilor, la un moment dat veni și îi
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
dioptrii multe, iar Ceaușescu, așezat mai departe, strategic, într-un capăt al mesei, se mulțumea să-i asculte pe ceilalți, cu un aer în aparență condescendent și modest. O chelneriță de partid și de stat, brunetă, înfloritoare și surâzătoare, cu șorțuleț și cu bonețică, își vârî pentru câteva clipe căpșorul cârlionțat pe o ușiță dosnică, pentru a întreba dacă mai era nevoie de ceva la masă, apoi se retrase discret, ca o damă de companie cu simțul oportunității. Din respect pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
internat școlar, iar Într-o zi ai să stai și tu, adormită, pe una dintre mesele astea - tu, Drilby, care nu vrei să asculți de Svengali și de aceea ai să-l pierzi!... Și o să ai mijlocul acoperit cu un șorțuleț de piele și un mic robinet de alamă la cap și apa o să curgă toată ziua și toată noaptea, o să-ți curgă prin corpul ăsta alb și frumos până la picioarele albe și frumoase, până or să ți se Înverzească, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
să le mediteze, în particular, ce e cu sistemul de lubrefiere și că de ce e atât de așchietor agregatul... Trebuia să fi pus geana... Apărea, către seară, coardele în bloc. La subțiori cu maculatoarele, îmbrăcate în hârtie albastră, ca școlărițele. Șorțuleț apretat. Ciorăpei trei sferturi. Păr strâns. Băsmăluțe reglementare de protecția muncii. Și-o frumusețe de depășea geamandura și-ți întuneca uzul gândirii... - E-te ale dracului! Băsmăluțe... 74 DANIEL BĂNULESCU - În doi ani n-o mai cunoșteai după caroserie. Majoritatea
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
în sac, Julia și-a abandonat halatul pe podea și și-a tras pe ea o pereche de chiloței tanga negri. Apoi și-a prins corsetul cel negru și s-a strecurat în fustiță, pentru ca în final să adauge și șorțulețul cu volane. S-a probat și cu bonețica, dar i s-a părut că arăta ca o proastă, așa că a pus-o în pungă alături de celelalte obiecte. În sfârșit, Julia și-a strecurat picioarele cu grijă în ciorapii negrii, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
a părut că pereții dormitorului încep să se strângă în jurul ei sufocând-o. —Deci? a zis James lăsând capul pe-un umăr și privind-o întrebător. Ce părere ai? Julia a oftat din prelung și cu atâta putere încât volanul șorțulețului s-a tulburat. — Nu știu, James... Trebuie să mă mai lași o vreme să mă gândesc. Nu pot să fiu presată să iau o decizie care schimbă viața omului. În fond, eu aș fi cea care ar sta cu copilul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
de mamă: o mamă care a spălat vasele de trei ori pe zi, a curățat legume și a amestecat În oala În care scutecele fierbeau cu spume. Acest tip de mâini va dispărea peste o generație, la fel ca și șorțulețele legate În talie și friptura de duminică. Încovoiat ca să se apere de ploaie, Richard Împinge căruciorul pe drumeagul care duce la catedrală. Emily e atât de udă Încât s-a metamorfozat din copil În duh al apelor. —Mami? — Ce e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
mari și mai mici, care-i rămâneau și pe care le credea bune de a fi folosite, de a mai face ceva din ele. Anume din aceste bucați, maică-sa îi cosea rochițe, fustițe, cămășuțe și chiloței, făcea câte un șorțuleț, o față de pernă nouă, o perdeluță pe ici pe colo... Știa să îmbine bucățile de pânză între ele după culori și calitate în așa fel, încât cine vedea lucrurile făcute de ea nu putea să nu admire imaginația ei, lăudând
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
plimbările lor prin oraș fără să se Întîlnească. O Întîmplare ca o ecuație simplă cu două necunoscute după care se pune semnul egalității și apoi urmează misteriosul imprevizibil. Și deodată fără nici o explicație apare imaginea cu o fetiță Într-un șorțuleț negru, În curtea mînăstirii, mușcînd dintr-un săpun roz. Aș vrea să alung această halucinație, apa ei tulbure care tinde să mă acopere cu un somn ce nu-i al meu... veți sări desigur peste aceste elucubrații. Ele nu sînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
speli întruna, mai vrea omul să ia o pauză și să citească o carte bună. E tipic, în loc de mașină de spălat îți cumperi mașină de cusut. Am putea fi așa de curați! Și cum suntem? Jegoși. Tu în schimb porți șorțulețe noi și roșii. Hârști, face foarfeca. Atâta muncă distrusă într‑o clipă! E o răutate. Bucură‑te că nu te‑am ciopârțit chiar pe tine, că doar am învățat cum se face asta. Trebuie să‑ți învingi reținerile, dar apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
cu simțul rușinii, ci, dimpotrivă, a jucat rolul unei împodobiri sau al unei intenții asemănătoare, ținându-se, prin acoperire, o ațâțare erotică: este știut că, la triburile care-și duc viața în pielea goală, numai prostituatele se îmbracă. Curelușele și șorțulețele care îndeplinesc funcția foii de viță sunt deseori atât de sumare și fixate în așa fel încât, în general, nu acoperirea pare să fie scopul lor; bineînțeles că este vorba de alt rol. Și care este scopul reiese din alt
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]