174 matches
-
un amărât de caniș. Dacă smocurile au fost smulse de colții câinelui lup sau de cei ai pitbull-ului. Dacă urma adâncă a labei provine de la un Rotweiller sau de la un Saint-Bernard. în fine, dacă sârma gardului a fost roasă de șorecari, de-un amărât de "comunitar" sau chiar de cei doi Schnautzeri pitici, locatari de seamă ai apartamentului meu. M-am remarcat și printr-o altă ispravă: nu numai că am reparat banca antediluviană pe care-și odihneau oasele și-și
Voltaire, administrator de bloc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14740_a_16065]
-
de neuitat... Domnul R. meditează la toate acestea pe când ajunge cu Clara la marginea orașului, la vechea „barieră”. În zare, pe un tăpșan de multe hectare, se vede aeroportul. Clara se oprește minute în șir pentru a urmări vreun uliu șorecar „încălecând” curenții și bătând aerul pe loc, cu ochii ațintiți după prada din iarba necosită. Apoi descoperă avioanele și planoarele Clubului AERO, lunecând ca niște uriașe păsări albicioase pe cerul fără pic de nor. Oare când începe copilul să viseze
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
martie; - sitari, fluerari, duble, becaține și nagîți, de la 1 septembrie la 30 aprilie; c) specii la care vînătoarea este interzisă: zimbri, elani, nutrii, veverițe, acvile, pelicani, lebede, berze, bufnite, călifari, ciufi, cocoși de mesteacăn, corbi, cucuvele, egrete, huhurezi, lopătari, șoimi, șorecari, spîrcaci, stîrci, ulii, vinderei și vulturi. În situații excepționale, pentru menținerea echilibrului ecologic, ministrul economiei forestiere și materialelor de construcții poate stabili perioade temporare de restricție a vînătorii, pentru speciile prevăzute la lit. a) și b), sau de extindere a
LEGE Nr. 26 din 5 noiembrie 1976 privind economia vinatului şi vînătoarea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106459_a_107788]
-
Corbul Corcodelul Cormoranul Coțofana Cucuveaua Cufundarul Culicul Dropia Dublă Egreta Fazanul Fierastrasul Fluerarul Fundacul Găinușa de baltă Gaița Gîsca sălbatică Graurul Guguștiucul Huhurezul Ierunca Lebădă Lișița Lopătarul Nagîțul Pelicanul Porumbelul sălbatic Potîrnichea Prepelița Rata sălbatică Sitarul Spîrcaciul Stîrcul Sturzul Șoimul Șorecarul Turturica Țigănușul Uliul Vinderelul Vulturul ------------------------------------ Anexă 2 Animale sălbatice care se vînează cu autorizații individuale Anexă 3 TARIFE pentru stabilirea cuantumului despăgubirilor în cazul pagubelor cauzate economiei vinațului prin fapte ilicite I. Asupra animalelor sălbatice a caror vînare este permisă
LEGE Nr. 26 din 5 noiembrie 1976 privind economia vinatului şi vînătoarea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106459_a_107788]
-
pisică sălbatică ... – 1357 Martes martes - jder de copac ... – 1358 Mustela putorius - dihor ... – Sciurus vulgaris - veveriță ... – Meles meles - viezure, bursuc ... – Sus scrofa - mistreț ... – Cervus elaphus - cerb carpatin ... – Capreolus capreolus - căprior ... – Specii de păsări ... – A074 Milvus milvus - gaia roșie ... – A087 Buteo buteo - șorecar comun ... – A089 Aquila pomarina - acvilă țipătoare mică ... – A215 Bubo bubo - buha, bufniță ... – A221 Asio otus - ciuf de pădure ... – A659 Tetrao urogallus - cocoș de munte ... – A656 Parus ater - pițigoi de brădet ... – A327 Parus cristatus - pițigoi moțat ... – A330 Parus major - pițigoi mare
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
cea galbenă, pupăza, cucul, porumbelul gulerat, privighetoarea roșcată, silvia mică, cea de câmp, cea de zăvoi și cea cu capul negru, pitulicea mică, muscarul sur, cinteza de pădure, sticletele, botgrosul, presura sură, presura galbenă, cănărașul, florintele, câneparul, acvila țipătoare mică, șorecarul mare, etc. Avifauna zonei este bogată, fiind reprezentată prin specii care cuibăresc, precum pescărașul albastru, pasărea ogorului, dumbrăveanca, stârcul de noapte, cormoranul pitic, presura de munte, presura bărboasă, rândunica roșcată, drepneaua mare, pietrarul mediteranean, lăstunul de stâncă și prin specii
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]
-
2000 A092 2 Denumirea științifică Hieraaetus pennatus 3 Denumirea populară Acvilă pitică 4 Descrierea speciei Acvilă de talie mică, cu o lungime a corpului de 42-51 cm și o anvergură de 110-135 cm. Asemănătoare ca talie și formă cu un șorecar, deși ”mâna” este mai mare, cu un ”deget” în plus (6 în loc de 5), determinând aripa să fie mai lată față de cea a șorecarului. Coada are aproximativ patru cincimi din lățimea aripii, cu marginea posterioară dreaptă sau chiar
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
cm și o anvergură de 110-135 cm. Asemănătoare ca talie și formă cu un șorecar, deși ”mâna” este mai mare, cu un ”deget” în plus (6 în loc de 5), determinând aripa să fie mai lată față de cea a șorecarului. Coada are aproximativ patru cincimi din lățimea aripii, cu marginea posterioară dreaptă sau chiar ușor concavă la vârf. Există două forme: deschisă - cu partea ventrală albă și subalare albe (cu pete sporadice întunecate), contrastând puternic cu remigele negre, și închisă
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
Denumirea populară Viespar 4 Descrierea speciei Lungimea corpului este de 52-59 cm și greutatea medie de 750 g pentru mascul și 910 g pentru femelă. Anvergura aripilor este cuprinsă între 113-135 cm. Lungimea corpului este puțin mai mare decât a șorecarului comun (Buteo buteo) și poate fi ușor confundat cu acesta, mai ales de la distanță. Sexele pot fi diferențiate după penaj, ceea ce este o situație neobișnuită pentru păsările mari de pradă. Masculul are capul gri-albăstrui, iar femela maro
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
trivialis L., brumărița de pădure - Prunella modularis L. În zbor, la înălțime, au fost observate unele răpitoare de zi: eretele vânăt - Circus cyaneus L., șoimul călător- Falco peregrinus Tuns., uliul porumbar - Accipiter gentilis L., acvila țipătoare mică - Aquilapomarina Bhrem și șorecarul comun - Buteo buteo L. Trebuie menționați: cocoșul de munte- Tetrao urogallus L. și cel de mesteacăn- Tetrao tetrix L.- sigla parcului, ultimul fiind declarat extinct în Călimani. Pe baza activităților desfășurate în teren, au fost identificate și/sau confirmate următoarele specii
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
Natrix natrix, Natrix tessellata, Elaphe longissimus, Coronella austriaca, Vipera berus, Vipera ammodytes. Păsările menționate în precedentul plan de management, de asemenea iară detalierea efectivelor, a distribuției și stării de conservare, sunt următoarele: uliul porumbar - Accipiter nisus, acvila mică - Hieraaetus pennatus, șorecarul comun - Buteo buteo, vânturelul roșu - Falco tinnunculus, șoimul călător - Falco peregrinus. Printre speciile de păsări mai mult sau mai puțin comune ecosistemelor de pădure, sunt menționate: ciocănitoarea mare - Dendrocopos major, coțofana - Pica pica, gaița - Garrulus glandarius, presura galbenă - Emberiza citrinella
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
habitat reproducere ha 17146,3 Aceasta reprezintă suprafața habitatului favorabil, disponibil pentru specia Buteo buteo în cadrul sitului R0SPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului, fiind totodată și suprafața minimă necesară pentru menținerea unei populații stabile și a valorii de referință a șorecarului comun, precum și pentru păstrarea stării de conservare favorabilă a acestuia. Suprafața evaluată în prezentul studiu este cea de reproducere, fază fenologică care se referă la cuibărit: construcție cuib, clocit, creștere pui, dar și la hrănire în vederea finalizării reproducerii
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
cer are grijă de noi! Decât pui de cuci clociți prin avorton, Far’de părinții ce-avura cancer de colon, Mai bine ou de vultur născut pe stânci, În înălțimi unde nici că flutur nu ajungi... Decât să fim datori șorecarului corupt, Ce mă va înșela de vreau cu el să lupt, Că nu-i ca vulturul să lupte-n dreptate, El mizează ca să votezi prin cecitate, Demite-l prin punctualitate, Printr-un vot! România mai votează ceea ce a fost? Să
ROMÂNIA A VOTAT “MAREA UNIRE”? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371956_a_373285]
-
nebunia cea rece, Du-mă, o, Doamne, și mă petrece. *** Un pahar se sparge, amintește de copilărie, Peste drum atârnă o eșarfă neagră, Luminile ard priveghind luna Sau sufletul unui vecin ce coboară, Șarpele dormitează în junglă, Aici umblă șoarecii, șorecarii, Fumul rău de țigară îmi umple gura, Eșarfa de peste drum mă absoarbe, De când nu mai sunt tânăr, Doamne, De o noapte sau poate de o mie de ani? Ințelepciunea nu se apropie, doarme, N-o treziți, închideți bătrânul pian *** Despre
ALIENARE (VERSURI) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377836_a_379165]
-
trestii. Roiuri de insecte minuscule zburau și rămâneau din loc în loc suspendate, rotindu-se în aer, iar la trecerea cailor, gușteri mari în splendide culori alergau să se adăpostească printre mărăcini. Răgușit, se ridică în aer, de câteva ori, strigătul șorecarului. Chiar dacă Divicone părea că merge cu siguranță prin labirintul acela muiat de apă, Sebastianus începu să intre la griji. Până acum, prietenii tăi nu s-au arătat, iar în curând se face întuneric, observă el către bagaud. Sper că știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
mîncați din niciunul din cele ce n-au înotătoare și solzi: să le priviți ca necurate. 11. Să mîncați orice pasăre curată. 12. Dar iată pe acelea pe care nu le puteți mînca: vulturul, gripsorul și vulturul de mare; 13. șorecarul, șoimul, gaia și tot ce ține de neamul său. 14. corbul și toate soiurile lui; 15. struțul, bufnița, pescărelul, coroiul și ce ține de neamul lui; 16. huhurezul, cocostîrcul și lebăda; 17. pelicanul, corbul de mare și heretele, 18. barza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
ca o urîciune pe toate cele care n-au aripi și solzi în ape. 13. Iată dintre păsări, cele pe care le veți privi ca o urîciune, și din care să nu mîncați: vulturul, gripsorul și vulturul de mare; 14. șorecarul, șoimul și tot ce este din neamul lui; 15. corbul și toate soiurile lui; 16. struțul, bufnița, pescărelul, coroiul și tot ce ține de neamul lui; 17. huhurezul, heretele și cocostîrcul; 18. lebăda, pelicanul și corbul de mare; 19. barza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
lăuda frîntură - fractură, boală grea frupt - rod frupt alb - mîncare de lapte, carne, ouă sau pește fulgerat - sec fumegar - gunoi ars fur - hoț furcă - par de susținere, iadeșul găinii fuștei - fușcel, furcel, vergea trecută printre firele de urzeală G gaie - șorecar, pasăre care vestește ploaia galiță - pasăre de curte garoi - pasăre gavăt - lup găoace - coajă de ceapă gătej - vreasc găvan - partea scobită a lingurii găzar - vînzător de petrol lampant ghilit - albitul pînzei ghioc - coajă de ou ghizd(ea) - lada de deasupra
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vară, pe zăpezile din interiorul insulelor se dezvoltă algele roșii, brune, verzi, care apar ca mari pete colorate în albul acestor spații. Fauna este reprezentată mai ales prin păsările care migrează aici în timpul verii: martinul ghețurilor, martinul polar, furtunarul ghețurilor, șorecarul încălțat, pescărușul cu picioarele roșii, ploierul arctic, presura de zăpadă, pinguinul nordic mic, gâștele și rațele polare. În zonele de țărm se întâlnesc: foca, morsa, ursul polar. III.2.6. Oceanul Arctic - umanizare și activități economice Condițiile naturale extreme din zona
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
regulă când începe perioada de vegetație la plante. Se apreciază că învelișul vegetal al tundrei este distrus de păsări în procent de 50 80%. Cele mai cunoscute păsări din tundră sunt: gâștele sălbatice, rațele roșii, lebedele, păsări răpitoare (șoim călător, șorecar încălțat). Reptilele aproape lipsesc din tundră, amfibienii sunt foarte slab reprezentați, în schimb insectele au o răspandire mai mare (in special țânțarii și muștele în timpul verii). III.3.1.3. Învelișul de soluri Solurile tundrei sunt caracterizate printr-o gleizare
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
iarbă, porumbelul de scorbură, porumbelul gulerat, ciocârlia de pădure, lăstunul, rândunica, brumărița, mătăsarul etc. Mai rare sunt păsările mari: cocoșul de munte, ierunca, prepelița, potârnichea, găinușa de baltă, lișița, sitarul, iar dintre răpitoare mai găsim încă uliul găinilor, uliul păsărar, șorecarul, ciuful de pădure, huhurezul, cucuveaua, acvila țipătoare, eretele, șoimul și buha. Ihtiofauna se încadrează în zona păstrăvului (pîraiele afluente), a lipanului și a mrenei, fără o delimitare strictă a acestor biotopuri. Numărul acestor pești, odinioară foarte numeroși, s-a redus
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Crabro peltarius, Crabro scutellatus, Lucanus cervus (rădașca); amfibieni: broasca râioasă verde: Bufo (Epidalea) viridis, brotăcelul (Hyla arborea), broasca roșie de pădure (Rana dalmatina); reptile: șarpele de alun (Coronella austriaca), șopârla cenușie (Lacerta agilis), gușterul (Lacerta viridis); păsări: buha (Bubo bubo), șorecarul comun (Buteo buteo), fugaciul pitic (Calidris temminckii), caprimulgul (Caprimulgus europaeus), gaița (Garrulus glandarius), coțofana (Pica pica); mamifere: șoarecele de pădure (Apodemus sylvaticus), căprioara (Capreolus capreolus), hârciogul (Cricetus cricetus), iepurele de câmp (Lepus europaeus), hermelina (Mustela erminea), nevăstuica (Mustela nivalis), popândăul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
cristelul de câmp (Crex crex), rândunica (Hirundo rustica), fâsa de câmp (Anthus campestris), ciuful de câmp (Asio flammeus), cucuveaua (Athene noctua), pitpalacul (Coturnix coturnix), mărăcinarul negru (Saxicola torquata), uliul porumbar (Accipiter gentilis), uliul păsărar (Accipiter nissus), drepneaua neagră (Apus apus), șorecarul comun (Buteo buteo), șorecarul încălțat (Buteo lagopus), sticletele (Carduelis carduelis), florintele (Carduelis chloris), eretele vânăt (Circus cyaneus), corbul (Corvus corax), cioara grivă (Corvus corone cornix), cioara de semănătură (Corvus frugilegus), presura galbenă (Emberiza citrinella), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), vânturelul roșu
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
crex), rândunica (Hirundo rustica), fâsa de câmp (Anthus campestris), ciuful de câmp (Asio flammeus), cucuveaua (Athene noctua), pitpalacul (Coturnix coturnix), mărăcinarul negru (Saxicola torquata), uliul porumbar (Accipiter gentilis), uliul păsărar (Accipiter nissus), drepneaua neagră (Apus apus), șorecarul comun (Buteo buteo), șorecarul încălțat (Buteo lagopus), sticletele (Carduelis carduelis), florintele (Carduelis chloris), eretele vânăt (Circus cyaneus), corbul (Corvus corax), cioara grivă (Corvus corone cornix), cioara de semănătură (Corvus frugilegus), presura galbenă (Emberiza citrinella), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), vânturelul roșu (Falco tinnunculus), vânturelul de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
categoria păsărilor insectivore care cuibăresc în zonă mai fac parte: Sitta europea (țoiul), Certhia familiaris (cojoaica), Muscicapa striata (muscarul sur), Fringilla coelebs (cinteza). De mare importanță sunt păsările răpitoare de zi (Falconiformele), toate fiind specii periclitate. Aici cuibăresc: Buteo buteo (șorecarul) și Accipiter gentilis (uliul găinilor). Dintre răpitoarele de noapte, cuibăresc aici: Bubo bubo (bufnița), Athene noctua (cucuveaua), Asio otus (ciuful), Glaucidium passerinum (ciușul) și Strix aluco (huhurezul). În zona tufișurilor și zăvoaielor cuibăresc mierlele (Turdus merula), privighetoarea (Luscinia luscinia), silvia
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]