7 matches
-
și valea pârâului Cacaina". Eforia în colaborare cu Agia se ocupa și de aprovizionarea orașelor cu pâine, carne și lumânări, activitatea acestora fiind realizată, uneori, și pe bază de antrepriză, recomandată de Regulament. Acțiunile edilitare vizau curățenia orașelor, refacerea pavajelor, șoseluirea, podirea lor, sistematizarea construcțiilor, alinierea, îmbunătățirea iluminatului, aprovizionarea cu apă a cetățenilor. În orașe începe acțiunea de stabilire a numelui străzilor, punerea de numere la case, transportarea gunoiului, depozitarea lui. Transportul gunoiului din orașe se făcea adesea cu carele sătenilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
reglementau atribuțiile cu privire la plata lefurilor amploaiaților săi, i se defineau competențele slujitorilor proprii, se prevedea organizarea unei școli de ingineri și arhitecți, însărcinările pe care le aveau în ce privește lucrările șoselelor și a podurilor, paza lor și rolul cantonerilor, păvăluirea și șoseluirea orașelor ținutuale, lucrarea podurilor și a podețurilor lăturalnice. Erau reglementate atribuțiile Departamentului averilor bisericești și al învățământului public, legiuirile menite să asigure sănătatea publică, regulile pentru controlul activității la departamente și la Eforii, dar și la Epitropia spitalului Sf. Spiridon
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
avè apă și care vor voi a-și mai adăogi pe acele care mai au."30 Cum în aceeași vreme se afla pe rol contractul încheiat între Eforia orașului Iași cu întreprinzătorul francez Felix Barbereau 31, însărcinat cu "pavajul orașului, șoseluirea lui și cu tot alte ce s-ar atinge de ramul ingineresc trebuitor în oraș", se crease artificial o oarecare confuzie la nivelul administrației locale, care, prin Comisia pavelilor, considera de competența și în atribuțiile lui Barbereau extinderea rețelei de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cărei lipsă, este viu simțită de orășeni"2677. Referindu-se la orașul Hârșova, Scarlat Vârnav arăta că acesta a beneficiat, în trecut, de o administrație comunală bună, astfel că, "în cei de pe urmă 8 ani, s-au efectuat lucrări de șoseluiri și de pavaj"2678. De altfel, în cursul anului bugetar 1898-1899 la Hârșova a fost construit un abator, iar în anul 1901-1902 a fost amenajată o hală2679. În anul bugetar 1902-1903 a fost începută construcția unei școli mixte cu 8
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
trebuia să finanțeze realizarea unui dig de protecție și a unui port la Mangalia, astfel, "încetul cu încetul, acel oraș va recăpăta viață"2688. În orașul Ostrov, reședința plășii Silistra Nouă, s-au făcut "lucrări importante de pavaj și de șoseluire a drumurilor"2689. Sediul primăriei orașului Ostrov se afla într-o clădire încăpătoare amplasată în mijlocul unui parc și aflată în proprietatea statului român. În anul 1903, în oraș existau două școli primare, una de băieți și alta de fete. În
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
dispus de un buget generos, în anii construcției podurilor de cale ferată peste Dunăre. După finalizarea construcției, însă, "resursele bugetare s-au diminuat în mod simțitor"2693, astfel încât "nu s-au mai putut face decât reparații la localurile publice și șoseluirea câtorva străzi"2694. În ciuda acestor realități, Scarlat Vârnav își exprima speranța că veniturile bugetare ale orașului Cernavodă vor crește ca urmare a faptului că aici funcționa "o fabrică de ciment a Societății Anonime de Ciment din Europa Orientală "Portland" Anvers
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
strada Ioniță Sandu Sturdza (fosta uliță Armenească). Primul pas a fost realizarea podului de fier (aflat în imediata apropiere a oborului) ce făcea legătura cu Șerbăneștiul - podul a fost dat în folosință la sfârșitul anului 1886. Au urmat lucrările de șoseluire a străzii Carol I (1886-1890) - ce lega podul de fier de șoseaua Națională - și cele de modernizare a străzii Ioniță Sandu Sturdza (1891-1895) - ce făcea legătura între șoseaua Națională și marginea dinspre Călugăra a orașului. În general, până la începutul perioadei
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]