6 matches
-
Alexandru Matei Cotruță a fost cea mai proeminentă figură pe care a ridicat-o cândva Basarabia. Epoca întroducerii în Basarabia a reformelor din anii 1860 (...) e strâns legată de numele lui Cotruță. Asigurarea vitelor de ciumă, spitalul de alienați, drumurile șoseluite, instrucția publică, școlile agricole (...) toate au luat naștere din inițiativa lui A.M.Cotruță. Zemstva Basarabiei a avut “veacul de aur”(...). Aceasta a fost vremea, când în fruntea Zemstvei stătea A.M Cotruță", scria Ioan Pelivan în lucrarea "Alexandru Matei Cotruță
Alexandru Cotruță () [Corola-website/Science/318714_a_320043]
-
era veche și avea nevoie de reparații urgente. Orașul Ostrov nu dispunea nici de abator și nici de hală pentru comercializarea cărnii. Referindu-se la orașul Cernavodă, Scarlat Vârnav, prefectul județului Constanța, aprecia că "străzile sale sunt largi, drepte, bine șoseluite și bine plantate"2690. De asemenea, "toate localurile comunale sunt bine clădite și în bună stare de întreținere"2691. De altfel, în orașul Cernavodă exista o biserică nouă, o școală mixtă, o hală, un abator și "o grădină publică spațioasă
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Aproape de închisoarea Văcărești s-au descoperit niște izvoare feruginoase, cărora le face o mare reclamă un medic: doctorul Penescu. În scurt timp s-au instalat câteva barăci și un adăpost acoperit cu scânduri, s-a așternut nisip pe o distanță șoseluită și lumea a început să vie. Mai ales duminicile și sărbătorile era lume multă, doamnele veneau să flirteze, tinerii tot la fel, dar moda era ca fiecare să poarte în mână o ceșculiță plină cu apă și să se plimbe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Apele de la Văcărești”. Locul a devenit foarte frecventat de bucureșteni în anii care au urmat, după cum relatează Constantin Bacalbașa: „În scurt timp s-au instalat câteva barăci și un adăpost acoperit cu scânduri, s-a așternut nisip pe o distanță șoseluită și lumea a început să vie. Mai ales duminicile și sărbătorile era lume multă, doamnele veneau să flirteze, tinerii tot la fel, dar moda era ca fiecare să poarte în mână o ceșculiță plină cu apă și să se plimbe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
pavare a străzilor și de astupare a gropilor și pivnițelor datează din anul 1832; Grădina Copou a fost proiectată în anul 1833; orașul avea în anul 1844 un număr de 72 de străzi principale, dintre care 19 paveluite și 17 șoseluite; Teatrul de la Copou a fost inaugurat în anul 1846 ș.a. Totuși, și în cazul nostru, excepțiile nu fac altceva decât să confirme regula. După cum am încercat să demonstrăm în prima parte a acestui capitol, de-a lungul secolelor XV XVIII
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
perioadei interbelice infrastructura rutieră a Bacăului a fost caracterizată de un efort administrativ minimal de aliniere stradală, de lipsa trotuarelor și a bordurilor, prezența denivelărilor ș.a. În anul 1895 orașul avea „12 străzi mari bine aliniate, dar nepavate, ci numai șoseluite (...) și încă 30 de străzi care unesc între dânsele străzile mari”, toate impracticabile „în timpul dezghețului și ploilor”. Cele mai importante străzi din oraș aveau o deschidere a părții carosabile de 89 metri, lățimea medie a trotuarelor fiind de 1,5
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]