525 matches
-
ploaie, care, din senin, au început să cadă pe trotuarul prăfuit și bacterizat. Dumnezeu mai spală din tot ceea ce creația lui lasă vizibil să i se scurgă din existența murdară și plină, foarte plină de păcate. În timpul acesta, tăcut și șovăitor, scriitorul nu mai are clipele de răgaz, pentru a-și nota în jurnale momente principale de viață. Nici puterea de a mai fi subiectiv în creația sa pentru că, semenul care îi trece în fiecare secundă prin față, este mult mai
ESTETICA ROMANULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Estetica_romanului_superrealis_stefan_lucian_muresanu_1372258130.html [Corola-blog/BlogPost/346168_a_347497]
-
său și cazu leșinat. Dincolo unul [î]și căuta soția; mințile lui erau pierdute, căci, recunoscându-și soția, nu zise nimic, nu plânse, nu strigă: era apatic; dar răsuflarea sa cea grea, mișcarea pieptului, privirea pierdută, mâna tremurând și piciorul șovăitor spuneau destul despre ce se petrecea în sufletul său. Altul își căta fratele și-l găsi, dar el tot nu vrea să crează, el mai avea o scânteie de speranță că poate se înșală. Dar când un soldat căută prin
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena by http://uzp.org.ro/un-reportaj-ocazional-eminescu-descrie-incendiul-unui-faimos-teatru-din-viena/ [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
i-am tot purtat cu mic cu mare ca-n țara laptelui și-a mierii să nu pătrundă orișicare, ci numai cei ce n-au cârtit și după datini Te-au cinstit. Eu însumi Te-am nemulțumit cu firea mea șovăitoare, și asta face ca acuma să văd Canaanu-n depărtare, fiindu-mi însă nepermis parte să am de ce-ai promis. Dar fie-Ți numele slăvit de-acum și până-n veci de veci! Iar mie, rogu-Te să-mi lași ʼnaintea
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_teatru_de_george_petrovai_1359546041_efn2j.html [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
Oniciuc , publicat în Ediția nr. 2291 din 09 aprilie 2017. Azi, duminica (3) Poveste neterminată (2) Emilian Oniciuc- 07.04.2017 Gândul meu foarte panicat de aparenta prezență a Oanei pe canapea, îmi tulbură și mai tare privirea, îndreptându- mă șovăitor spre frumoasa blondă. Pe măsură ce mă apropiam am simțit un ghimpe în gât, dar privirea- mi tulbure începea să se limpezească... Cu un zâmbet ușor, ștrengăresc, se prezentă scurt: - Sabina! Aș fi vrut să- i răspund la fel de scurt dar m- am
EMILIAN ONICIUC by http://confluente.ro/articole/emilian_oniciuc/canal [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
de țigări sau de ce- o mai fi... Citește mai mult Azi, duminica (3)Poveste neterminată (2)Emilian Oniciuc- 07.04.2017Gândul meu foarte panicat de aparenta prezență a Oanei pe canapea, îmi tulbură și mai tare privirea, îndreptându- mă șovăitor spre frumoasa blondă. Pe măsură ce mă apropiam am simțit un ghimpe în gât, dar privirea- mi tulbure începea să se limpezească... Cu un zâmbet ușor, ștrengăresc, se prezentă scurt:- Sabina!Aș fi vrut să- i răspund la fel de scurt dar m- am
EMILIAN ONICIUC by http://confluente.ro/articole/emilian_oniciuc/canal [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
flori, necuvintelor păsări, necuvintelor necuvinte! . . . Numărul 13, triumfator, isi poartă clopotul, el strigă din cele patru zări - Poetul!... Se bucură Pământul de sămânță să cea roditoare, cea cuvântătoare, cea înaripata și străvezie! Bărbații se străduie, se străduie să se prelingă șovăitori și tăcuți în măruntaiele Pământului, ei smulg sămânță cea cu aripi - e Îngerul poetului - stă de pază la casele noastre... casa mea are numărul 13 și zilnic, chiar zilnic, Îngerul îi aduce fulgerele fulgerătoare ale celor patru zări! 33 - iul
MEDALION NICHITA STĂNESCU (31.03.1933-13.12.1983) de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 by http://confluente.ro/marinela_preoteasa_1426884778.html [Corola-blog/BlogPost/367428_a_368757]
-
sa critică, literatura însăși își produce iluzii, tehnici de iluzionare și seducție, concepte iluzorii. Anormalitatea literaturii române se sprijină esențialmente pe un spirit critic deficitar, parcă mai retardat decât însăși literatura. Ea se lasă manipulată de propria conștiință, alterată și șovăitoare. Literatura română (întârziată, desincronizată și defazată) este, în parte, creația unui spirit critic orbit și nevolnic, creația unui spirit critic aflat uneori „sub narcoză”, alteori „sub anestezie”. Critica a înregistrat și „agonia”, „dezertarea”, „autosuspendarea”, „diminuarea”, „anemierea” spiritului critic, iar „după
Eugen Negrici: Cum se văd aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/eugen-negrici-cum-se-vad-aparentele-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339623_a_340952]
-
harul și iubirea de muzică populară, amprentate fiind de doinele și cântecele ascultate de la tata, de la familie, în general. Încât am părăsit muzica ușoară și am îmbrățișat-o iremediabil și în uniformitate cu ea, pe cea populară. După acești pași șovăitori, când mai exact i-ați făcut pe cei dintâi pe drumul cel bun și sigur al muzicii populare? În urma unei audiții la Filarmonica de Stat din Cluj, secția popular, am început colaborarea pentru spectacol cu prestigioasa instituție muzicală la care
TRAIAN ŞI VALERIA ILEA. CONTRA CELOR CE COMBINĂ CÂNTECELE CU NIMICUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1450264005.html [Corola-blog/BlogPost/369892_a_371221]
-
a durat până la Legea școlară adoptată în 1924, din timpul guvernării brătieniste liberale. În general. Legea instrucțiunii publice din 1864, cu mici modificări în 1868, a rămas în vigoare până în 1883. Putem afirma, că guvernanții vremii au dus o poltică șovăitoare privind aplicarea întocmai a legii lui Cuza. Neavând asigurate condițiile materiale pentru aplicarea gratuității și obligativității, mulți copii n-au frecventat școala satului. Astfel de cifre, o să le dăm la momentul oportun, pentru perioadele în care avem cifre statistice indiscutabile
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VI)I de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea_vi_i.html [Corola-blog/BlogPost/355624_a_356953]
-
întunecoase, pustii și neprimitoare luceau de curățenie. S-a oprit de câteva ori să admire portretele ce-i înfățișau pe strămoșii lordului. În ultimul, i-a zărit chipul. Lumânările dădeau impresia că ochii din tablou păreau însuflețiți. A urcat treptele șovăitor, ținându-se de balustradă. În cameră, o singură lumânare ardea sfârșit. Alma nu credea în poveștile cu fantome. Cu siguranță cineva dintre servitori se trezise dimineață pentru a face curățenie. Încăperea era mare. Mobilele păreau și mai nemișcate, se pierdeau
MY LORD ( 5 ) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2103 din 03 octombrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_constantin_1475494282.html [Corola-blog/BlogPost/341199_a_342528]
-
Dar nu-i mai era frig sau foame. Nu mai simțea frica și durerea. A fugit până a ajuns în fața unei porți uriașe. Flori și iarbă verde împresurau zidurile si dalele. Emoționat a împins poarta grea din metal. A pășit șovăitor însă cu inima plină de speranțe. În sfârșit, acasă. Destinul imprevizibil se joacă schimbând cărările vieții. A intrat. În locul sălașului cald, familial mult așteptat i s-a infățișat un peisaj trist. Ruine, întuneric, o grădină uscată ... un coșmar. A căzut
COPIL PRIBEAG de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 by http://confluente.ro/Copil_pribeag.html [Corola-blog/BlogPost/356081_a_357410]
-
în cetate. După ani și ani, prin colbul șerpuitoarelor drumeaguri ce se pierdeau prin câmpiile argiloase din țara Atalyei, ori pe strâmtele uliți ale satelor, încă mai rătăcea pribeagul cerșetor Tragodas. Bătrân și sprijinit în toiag, gârbovit și neputincios, deschidea șovăitor portițele caselor și cerșea cu umilință o coajă de pâine, îndurând chinuitoarea sete din arșița zilei și ținând piept cu multă greutate câinilor de pe marginea șanțurilor, din ce în ce mai înrăiți... (sfarsit) Referință Bibliografică: Povestea sărmanului Tragodas - Partea a III-a - ultima / Viorel
ULTIMA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392647773.html [Corola-blog/BlogPost/342011_a_343340]
-
împlini, după aceea prin cel mai bun mod de viață și eforturile bune”[15]. Omul este liber să hotărască despre desăvârșirea lui folosind bine puterea „rațiunii” cu care a fost înzestrat de la Dumnezeu. De multe ori comportamentul nostru este ezitant, șovăitor, potrivit spuselor Sfântului Vasile, datorită faptului că „natura noastră are tendință egală de a înclina spre ambele părți și de multe ori se îndepărtează de la bine precum în jug, deci acum pentru patimile sufletului cade, acum iarăși prin cuvânt se
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
confuzională în care ești..., ai fost... - Am fost și mai sunt! Nu te teme să-mi spui ce gândești! E plăcut totuși, să ai un frate care să aibă grijă de tine! - Lea, pot să te rog ceva? îndrăzni el, șovăitor. - Nu le voi spune! Stai liniștit! Dar să nu mai acționezi, fără să te consulți cu nimeni. ok? - Niciodată! Promit! o asigură el cu gravitate. Ești sigură că te simți bine? Mă așteptam la un linșaj, în toată regula! mărturisi
DILEME ( FRAGMENT 32) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1490214736.html [Corola-blog/BlogPost/375660_a_376989]
-
să le ia însă, pe celelalte. Chiar atunci, soneria zbârnâi timid, o dată. Ar fi trebuit să mă ridic să deschid, dar nu am făcut-o. O mână nesigură bâjbâia, încercând să vâre cheia în broască. Ușa se deschise și pași șovăitori se auziră pe parchet. Am rămas nemișcată. În fața mea apăru deodată, colegul Nonei, cel cu care dansasem la începutul petrecerii și al cărui nume nu mi-l puteam aminti. Mirarea mută, ce mi se citea pe față, văzându-l, îl
LOGODNICUL MEU, FRED (ULTIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 by http://confluente.ro/corina_diamanta_lupu_1428310222.html [Corola-blog/BlogPost/348677_a_350006]
-
Conturul strălucitor își păstra forma oricum o deplasa. În urechi, auzul parcă îi revenea dintr-un străfund de genune, cu ecou prelungit. Bubuitura fusese puternică și foarte aproape, zguduindu-i toată ființa. Simțea o mâncărime pe tot corpul. Cu pași șovăitori porni să își ia rucsacul pe care cu privirea încă neclară abia îl zărea, dar totul în jur îi apărea atât de luminos, încât după ce îl luă, hotărî să se reașeze pentru a-și reveni complet. Nu voia să zăbovească
CORIDORUL de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1490258932.html [Corola-blog/BlogPost/379082_a_380411]
-
a dispărut. Domnul Isus a spus lui Toma că e fericit pentru că a văzut și a crezut, dar noi toți suntem mai fericiți deoarece nu L-am văzut și credem Scripturile. Apostolul Toma a rămas în istorie pentru atitudinea lui șovăitoare, dar demonstrativă pentru toate generațiile care se vor naște pe Terra. E bine să fim studioși, să încercăm să ne convingem, să triem informația, să selectăm ceea ce e adevărat și ceea ce nu. Însă nu e bine să punem la îndoială
CREDINŢĂ ŞI CONVINGERE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 by http://confluente.ro/Marina_glodici_credinta_s_marina_glodici_1368347992.html [Corola-blog/BlogPost/354864_a_356193]
-
s-apară, pe cărări îngălbenite, Cu pași timizi, ochii mari și gene arcuite. Zâna inimii lovite de arcul cupidonic, Îl privește mirată și... cumva ironic, Pe muritorul pământean, rătăcit printre stele, Căutându-și iubita visurilor efemere. Întind mâna tremurândă, ușor șovăitoare, Simbolizând un gest, ce se vrea chemare. Steluța zâmbitoare, citind în ochii mei iubirea Și dorința vie pentru o îmbrățișare, Cu o rază mă cuprinde și-mi vorbește-n șoapte, Închegate-n melodia miezului de noapte: “Sunt a ta iubite
CĂLĂTORIND SPRE CALEA LACTEE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1492932318.html [Corola-blog/BlogPost/368623_a_369952]
-
dreacu’ afară și ia-ți și puradeii după tine, că-mi vin nervii la creier și acu’ vă golesc! Pastramă vă las, dacă mă mai enervați! De pe un fotoliu roșu se ridică cu greu o doamnă grasă, buhăită, cu mișcări șovăitoare. Se îndreptă spre ieșire târând după ea vreo cinci copii de vârste diferite, fiecare dintre ei sugând frenetic, din recipiente de plastic, ketchup hot, spre scârba tuturor participanților. Doamna se mai lovi de câteva ori de pereți și, până la urmă
U LTIMUL BAL AL VAMPIRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400345696.html [Corola-blog/BlogPost/372767_a_374096]
-
umbra cade în condiția inferioară de ființă întrupată: Dan întoarse foile, șopti și umbra deveni om. Omul sămăna cu el și se uita spărios și uitit la Dan, fixându-l ca pe o umbră, cu buzele tremurânde și cu pași șovăitori. Dan era o umbră luminoasă. În această formă eterică, personajul urcă spre lună și descoperă puterea gândului, iar umbrei îi lasă misiunea de a consemna toate întâmplările pământești. O viziune asemănătoare are și Lucian Blaga, pentru care umbra este neființa
SPIRITUL CONTINUĂ EXISTENŢA NEFIINDĂ A UMBREI OMULUI VIU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Spiritul_continua_existenta_nefiinda_stefan_lucian_muresanu_1337331582.html [Corola-blog/BlogPost/358843_a_360172]
-
maestrului Valentin Uritescu expresie cu aparență de excesivitate, dedusă dintr-un ansamblu gestual al întregii fețe și a mâinilor ce vorbesc dimpreună cu graiul într-o unire uniformă pentru a convinge. Parcă are frică actorul, de a nu spune ceva șovăitor și parcă depune un colosal efort al întregii ființe de a ilumina cuvântul cu cel mai evident adevăr al adevărului. Nu spune pe negândite povești fasonate pentru impresie, deți este emotiv, tot ce spune este explicat de realitate. Vorbirea rară
VALENTIN URITESCU. O VIAŢĂ ÎN CARE DESTINUL A SĂPAT CREVASE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1444904779.html [Corola-blog/BlogPost/372588_a_373917]
-
cu o impresionantă știință și sensibilitate a ductului grafic, Pintea folosește în mod frecvent asocierile și suprapunerile de planuri narative, efectele contrapunctice ale compozițiilor sale fiind servite cu o gamă largă de mijloace tehnice. Linia vibrantă, cănd incisiva, cănd savant șovăitoare, construiește imagini de pregnanta evocare, cu o particulară aură poetica de esență lirica. Convertit în artă grafică, românul “Ciulinii Bărăganului” descoperă valente noi de emotivitate.” Vasile Drăguț ,,Vasile Pintea izbutește să echilibreze, într-un mod care mi se pare exemplar
POEME ÎN LUMINĂ ŞI CULOARE PORTRET DE ARTIST – VASILE PINTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 by http://confluente.ro/Poeme_in_lumina_si_culoare_rodica_elena_lupu_1373474777.html [Corola-blog/BlogPost/363907_a_365236]
-
s-apară, de pe cărări infinite, Cu pași timizi, ochi verzi și gene arcuite. Zâna inimii lovite de arcul cupidonic, Uitându-se mirată și...cumva ironic, La muritorul pământean, rătăcit printre stele, Căutându-și iubita visurilor efemere. Întind mâna tremurândă, ușor șovăitoare, Simbolizând un gest, ce se vrea chemare. Steluța zâmbitoare, citind în ochii mei iubirea Și dorința vie pentru o îmbrățișare, Cu o rază mă cuprinde și-mi răspunde-n șoapte, Închegate-n melodia miezului de noapte: “Sunt a ta iubite
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400867577.html [Corola-blog/BlogPost/346915_a_348244]
-
Acasă > Literatura > Beletristica > GÂND Autor: Corina Negrea Publicat în: Ediția nr. 2006 din 28 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Gând Am bătut, cu sfiala, la poarta unui gând.. Și gândul, mi-a deschis șovăitor. "Ce vrei tu oare?" m-a-ntrebat, oftând. Și i-am răspuns cu glasul stins, ușor.. C-aș vrea s-ajung din nou la țărm de mare... Să simt nisipul fin arzandu-mi gleznă Și să adun pe brațe, a ploii-mbratisare
GAND de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 by http://confluente.ro/corina_negrea_1467135906.html [Corola-blog/BlogPost/375754_a_377083]
-
mai am niciun drept și risc prea mult de-ncerc o răzvrătire acum când îmi sunt sparte și ultimele lire iar mii de arcuri trag în al meu piept. E greu de unul singur și tremur sub poveri. Cu pași șovăitori mă-ndrept spre țintă. Speranța îmi zâmbește și-ncearcă să mă mintă în timp ce simt în gânduri deraieri. Voi mai vedea vreodată pe acest drum un crâng?... Din ape limpezi voi culege lotuși? M-aș prăbuși în lacrimi urlând cumplit!... Și
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1426879305.html [Corola-blog/BlogPost/379785_a_381114]