54 matches
-
of, ce am fost și ce am avut... Și ranele-mi dor și obida mi-e grea și chiar de-o să mor asta e palmă mea ! Nu-i soarta de vină că în jur e viran, ca dat-am pe șperț și-am ajuns un golan huiduit de mai toți ce sărit-au că hunii pe aurul meu, rămânându-mi ... tăciunii. Nu-i soarta de vină c-am uitat unde-s bunii, ca în loc de-a lor cruce crescut-au ciulinii
~ OBIDĂ ~ de EUGEN EMERIC CHVALA în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 by http://confluente.ro/eugen_emeric_chvala_1468603215.html [Corola-blog/BlogPost/368904_a_370233]
-
să încheiem cu pateticele: șpagă, plocon și mită, în timp ce spiritualizarea Tisei începută cu palincă, a fost concretizată prin adoptarea de către cancelariile dâmbovițene a conceptului subtil de, bir... Nemții, întotdeauna pricepuți la mecanică, ne-au consiliat tehnic în privința implementării noțiunii de șperț, sperrzeug înseamnând mănunchi de speracle și ca orice marfă nemțească, funcționează ireproșabil deschizând orice ușă... Având în vedere toate aceste dovezi clare ale vioiciunii limbii românești, nu știu de unde superstiția cu limba de lemn... Poate din cunoscuta legătură a românului
POVESTEA VORBEI... de KASANDRA KALMANN-NĂSĂUDEAN, MADRID, SPANIA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Povestea_vorbei_.html [Corola-blog/BlogPost/345024_a_346353]
-
20 martie 2016 Toate Articolele Autorului LACRIMI CORUPTE Făcut-am din teamă o criptă în care-mi aștern patimă, amprenta-mi de lacrimi coruptă ce-n giulgiu va fi ultima. Nu voi să revin iar călăul de vise plătite că șperț, mii stele ce zac în antreul ce-așteaptă un ultim concert. În rugă-mi îngân expozeul, fărâma clepsidrei de ieri, ce azi a-ntrupat șemineul din pași-mi pierduți și stingheri. O, tu neferice acela ce crezi că viața-i doar
LACRIMI CORUPTE (POEME) de EUGEN EMERIC CHVALA în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 by http://confluente.ro/eugen_emeric_chvala_1458430001.html [Corola-blog/BlogPost/368884_a_370213]
-
patrioți, la un moment greu al nostru, pentru interesele patriei, am luat de la nenea Niță suma de 70 sfanți pe care i-o vom înapoia îndată ce vom izbuti să facem toate bune, ca să nu mai fie tiranie ... ” La vederea pungociului (șperțul apropiatei lovituri de stat), escrocii exultă. Contribuabilul se justifică: „Dumnealor că sunt mai tineri și, vorba aia, ce-am avut și ce-am pierdut! dumnealor o să-și puie, Doamne ferește! Viața în primejdie; că asta nu-i glumă ce facem noi
CARTEA CU PRIETENI XXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxviii_ion_ifrim.html [Corola-blog/BlogPost/351485_a_352814]
-
nu vor realiza că noii aleși pot avea aceleași metehne vechi, de origine asiatică, pe care politicienii noștri le-au dus la perfecțiune în aproape un mileniu. Ce cer, de fapt, tinerii noștri? Să dispară corupția generalizată, mita, șpaga, peșcheșul, „șperțul”, cum zicea poetul comemorat. Mulți spun că lui Adrian Păunescu nu i-a părut rău c-a murit... Chinuit (ca Hristos pe Cruce...) în ultimii 20 de ani de adversarii politici, dar și de „figuri” ale micimii intelectual-culturale, Adrian Păunescu
5 ANI FĂRĂ ADRIAN PĂUNESCU de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/paul_polidor_1446850174.html [Corola-blog/BlogPost/368465_a_369794]
-
de politici publice, pentru că s-a creat acest sistem, în care se inventează nevoi, se plătesc prețuri prea mari pentru nimic și se semnează pentru primirea unor sisteme nefuncționale. Nu este vorba despre corupția clasică în care se face un șperț la o achiziție publică. Scandalul pe care îl fac eu are efecte. Sunt alți miniștri capabili să negocieze de pe poziții dure cu aceste firme, să recupereze coduri sursă, pentru că unii ca mine au pornit acest război. Și statul român este
Sper ca unii din informaticienii voluntari să se angajeze ca informaticieni la Minister, salariile sunt între 4.000 și 7.000 de lei by https://republica.ro/cristian-ghinea-sper-ca-unii-din-informaticienii-voluntari-sa-se-angajeze-ca-informaticieni-la-minister [Corola-blog/BlogPost/338322_a_339651]
-
slab ca un fulg dar alții în locul lui le mulg; când doi și cu unu' fac cât vor ei ca tu să nu iei ci să ia ei și spuma și caimacul după cum le e placul! geaba parlament, guvern că șperțul rămâne etern și nu-i de-ajunsă nici o lege să-i găbjească bre, să-i lege că sistemul știe să vânture cuvinte și când spune adevărul și când minte! Referință Bibliografică: când șapte și cu trei nu mai fac zece
CÂND ȘAPTE ȘI CU TREI NU MAI FAC ZECE de ION UNTARU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_untaru_1448464219.html [Corola-blog/BlogPost/376985_a_378314]
-
Făcusem a doua oară ochii mari, spre amuzamentul Olimpiei. Trebuie să mărturisesc că nu vă înțeleg deloc, gaspadin Beliov. He, he, îi făcuse Beliov cu ochiul prietenei mele, mă așteptam la asta. Dar nu e greu de înțeles. Ciubucul sau șperțul, cum îl numiți voi, vziatka în limba noastră, e mama corupției. De acord? Mda. Ei bine, dacă a venit vorba despre ea, susțin că în acest moment, atât la noi, cât și la voi corupția este mai mult decât necesară
VLASIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1486656017.html [Corola-blog/BlogPost/383119_a_384448]
-
of, ce am fost și ce am avut... Și ranele-mi dor și obida mi-e grea și chiar de-o să mor asta e palmă mea ! Nu-i soarta de vină că în jur e viran, ca dat-am pe șperț și-am ajuns un golan huiduit de mai toți ce sărit-au că hunii pe aurul meu, rămânându-mi ... tăciunii. Nu-i soarta de vină c-am uitat unde-s bunii, că în loc de-a lor cruce crescut-au ciulinii
EUGEN EMERIC CHVALA by http://confluente.ro/articole/eugen_emeric_chvala/canal [Corola-blog/BlogPost/368957_a_370286]
-
doar un durutcă... of, ce am fost și ce am avut...Și ranele-mi dorși obida mi-e greași chiar de-o să morasta e palmă mea ! Nu-i soarta de vină că în jur e viran,ca dat-am pe șperț și-am ajuns un golanhuiduit de mai toți ce sărit-au că huniipe aurul meu, rămânându-mi ... tăciunii.Nu-i soarta de vină c-am uitat unde-s bunii,ca în loc de-a lor cruce crescut-au ciulinii,ca fruntea
EUGEN EMERIC CHVALA by http://confluente.ro/articole/eugen_emeric_chvala/canal [Corola-blog/BlogPost/368957_a_370286]
-
Articolele Autorului Încă nu s-a născut marele autor, care să compună epopeea românească a șpăgii și șpăgarului sau măcar un Forsyte Șpaga, după celebrul ciclu de romane al lui Galsworthy. Bunînțeles, aici intră și surorile ei mai mici: bacșișul, șperțul, „cadoul”, vechiul rușfet și multe altele. „Eah - mă avertizează sastisit un amic - șpaga-i peste tot în lume”. Ba să avem pardon, șpaga noastră românească are specificul ei, inimitabil, protocronic, nepereche. Stați o leacă și am să vă explic de ce
ŞPAGARIADA, EPOPEEA NAŢIONALĂ de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Spagariada_epopeea_nationala.html [Corola-blog/BlogPost/348215_a_349544]
-
Kiseleff și împrejurimi, dar nu trece zi în care să nu aflăm că o doamnă profesoară a acceptat o cutie de ciocolată din partea unui părinte mai cu dare de mână... Să fie clar: sunt absolut împotriva oricărui fel de "peșcheș", "șperț" sau "atenție". Mi se pare degradant să fii astfel "răsplătit" pentru o muncă la care te-ai angajat fără să te fi silit nimeni. Numai că nu despre asta vorbim. Vorbim despre faptul că o clică abuzivă și rapace și-
Pegra cu grade by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15438_a_16763]
-
lui, să-l mituiască: „S-a trântit jos, mi-a sărutat picioarele dimpreună cu alții rugându-mă să nu-i predau la Poliție că se tem să nu fie omorâți. Altul a vrut să-mi dea o sumă de bani șperț pentru acest motiv”. Maiorul nu s-a lăsat convins și nu a acceptat să fie corupt, „pentru că știam că aceștia nu au de ce să fie Împușcați”, spune el, deși mai Înainte menționase că au fugit de la moarte - și de aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
nouă, pe care nu au cunoscut-o, și de aceea au greșit: „Iosef Iacob XE "Iacob, Iosef" m’a chemat În biroul său, mi-a predat un pachet cu două milioane de lei pe care avea Însărcinare să-i dau ca șperț Col. Chirilovici XE "Chirilovici" . În plic se aflau 2 milioane de lei, sumă de bani ce reprezenta salariul a 10 funcționari superiori pe un an de zile. Cu inima În dinți m-am dus la Chestură, căci nu știam ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
ai serviciului biroului de populație la locul decesului sau al mormântului presupus, să ceri și să obții o investigație de către circumscripția de poliție, să plătești timbre și taxe cerute, precum și „cheltuielile curate și necurate” (cum a definit Hahamu XE "Hahamu" șperțul și impozitele), pentru ca formalitățile să fie completate și să fie prezentate unui judecător care să emită o sentință că mortul nu este În viață. Cine dintre cei peste 20.000 de evrei care primeau o supă zilnică de la comunitate Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
ca tu s-o lași. Taci din gură! Nu-mi vorbi așa! Nu mă izgoni, nu vreau să fiu pierdută... Pierdută, rătăcită, furată, o fată care nu mai e fată, o femeie rătăcită, cu iubirea plătită, am cumpărat-o cu șperț, așa-i în comerț! George, te rog fii serios, fii bun cu mine... Nu uita că ești sclava mea. Nu ești, fetițo dragă? Se așeză în sfârșit pe canapea și-i luă mâna mică, tuciurie, în mâna lui. Da, George
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
făptuite de el, alteori însă nu. Utilizează o serie de metafore și de imagini pentru a-și califica munca: o rasoleală, o cârpăceală, o treabă de mântuială, o mâzgălitură, un rahat de boșorog în altă parte, el vorbește de jgheab șperț de moară hodorogită. Efectiv fluxul unui curs de apă, cel al fluviului lui Heraclit, convine la modul absolut: așa cum nu te poți niciodată scălda de două ori în același fluviu și că nu mai poți evita faptul de a te
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
în fața mulțimii sau ca lăsare „în plata domnului”, „să-l judece Dumnezeu”. Dreptatea se reduce în cele din urmă la o chestiune de bunăvoință a celui care o împarte și se poate cumpăra cu plocon, atenție, cadou, mită, șpagă, sfănțuială, șperț, mâzdă, rușfet, bacșiș, simonie, procent, dar, peșcheș, prosforă, donație, prinos, ofrandă, „ceva cât de cât”, „un flec, un nimic, cât să fie ceva”, sensibilizare, „dreptul lui”, „partea lui”, „un plic”, contribuție, sponsorizare; chiar și pentru mort se aruncă bani la
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
nesatisfăcătoare din țară: - persistența unor acțiuni clandestine dezvoltate de „elemente dubioase”, care exploatează neajunsurile existente și a unor spioni, care „cutreieră țara nestingheriți”; - situația deficitară din agricultură, raportarea de statistici false, nemulțumiri ale țăranilor față de măsurile restrictive; - economia suferă „de pe urma șperțului”, iar birocrația afectează sistemul de învățământ și de sănătate; - românizarea a sporit numărul funcționarilor, însă evreii, în pofida măsurilor de expropriere a imobilelor, au rămas cu capitalul aproape intact, acesta fiind „principalul instrument al puterii lor”. În încheiere, fostul director general
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Master X atras concluzia că perspectiva politică a lui LP era îngustă, bazată pe iluzia personalistă a răspunderii individuale, exaltată de gânditori remarcabili din secolul trecut și fundament al vieții de zi cu zi în lumea neoprotestantă. Astfel, când combătea șperțul/șpaga, el presupunea că ar fi vorba de un cont(r)act între persoane, care poate fi evitat prin măsuri igienice curente: eviți să strângi mâna unui șperțar/șpăgar pentru a nu fi contaminat de virusul biletului bancar, faci "sourde
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
se gândesc numai la buzunarul lor, fără să le pese de daunele morale pe care le aduc întregii națiuni. Circul începe chiar de la frontieră. Ești invitat să plătești de ofițerii de grăniceri și apoi de vameși. Dacă nu dai un șperț în mod voluntar și discret, atunci ei se servesc singuri. Cele mai rele experiențe le fac cei care călătoresc noaptea și sunt singuri. în timp ce un grănicer se ocupă de partea din față a automobilului, celălalt se servește din portbagaj. Am
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
dreptul de a se bucura de protecția guvernului federal. Însă de aceste prevederi constituționale Nicolae Ceaușescu nu vrea să țină seama. În fapt, negoțul cu nemții înflorește mai departe, 7.800 de mărci este prețul pe cap de om, plus șperțurile. în acest punct, în care este vorba de mii și mii de destine individuale, deci despre drepturi fundamentale ale omului, gândirea comunistă se abate de la făgașul bunului-simț și se aventurează pe meleagurile dialecticii marxiste, deci îmbrățișează logica absurdului. Recenta vizită
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de care profitau în toate chipurile. D-na Lupescu, pe plată bună, numea miniștrii în țară și străinătate și împărțea dregătoriile. Împrejurul ei, Urdăreanu, Moruzov, Rusescu, Ilasievici, Sidorovici jucau sume ridicole la cărți în fiecare noapte, din bani primiți ca șperțuri. Ultimul, un ofițer incapabil să treacă examenul de maior și silit să rămână în rezervă, fiind pus la cercetășie în județul Botoșani, a știut să instruiască elevii la marșuri și cântece. Regele, admirându-i opera, l-a adus în București
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mă întâlnesc cu alte... plicuri. La șantierul din Constanța, de pildă, se consumau prea multe cauciucuri la kilometru de piatră transportată. Aurel, tatăl vitreg, șeful, mi-a spus, într-o zi: Băiete, te însărcinez să vezi... să afli... cine ia "șperțul". De la cariera noastră transportam cu camioane și remorci blocuri enorme și le aruncam în mare. Construiam un dig despre care s-a ocupat un ziar-pistol. Ne-a șantajat cu succes. Dar asta, mai târziu. Deocamdată am constatat că pneurile Pirreli
File de istorie (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10576_a_11901]
-
la patron, au discutat, nu mult, și i-a întins mâna. Aurul la ei nu prea era obișnuit. Se lucra direct cu dolari și pe față, la vedere. De atunci știu ce înseamnă un comision cinstit, fără a părea un șperț sordid, necuvenit, și cu urmări benefice, oneste. Totul pe știință, pe știute în general, cu acordul conducerii și cu admiterea clientului. Contabilul, care își dădea seama, și care era obișnuit cu ciubucuri, își mânca trabucul în gură. înțelegea, însă era
File de istorie (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10576_a_11901]