54 matches
-
la Sculeni" (monitorul.ro/ bomba/ arhiva/ sept. 2001). Ciubuc desemnează azi și cîștigul obținut prin munca "la negru": "grăbindu-se să termine mai repede lucrarea, că aveau de făcut un ciubuc gras după program" (monitorul.ro/ bomba/ arhiva/ febr. 2001). Șperț este tratat pe larg în DEX, cu o definiție lungă și detaliată, fiind însoțit de derivatele șperțar, șperțui, șperțuială. Nu pare însă a fi rezistat: atestările lui actuale sînt puține, produse mai mult pentru variație sinonimică: "într-o țară infestată
Șpaga by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14979_a_16304]
-
rezistat: atestările lui actuale sînt puține, produse mai mult pentru variație sinonimică: "într-o țară infestată de corupție, e posibil ca, dintre acei funcționari, unii să ceară șpagă. Să-ți găsească nod în papură ca să le iasă și lor un șperț." (admaker.ro/articole). Șpagă are o etimologie incertă; s-au propus mai multe etimoane și explicații ale evoluției sale semantice: ar reprezenta o schimbare de sens a cuvîntului popular șpagă (variantă a lui spangă), cu sensul "spadă" și de sursă
Șpaga by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14979_a_16304]
-
rusă, sau ar proveni de la o formă rusească sau ucraineană (șpag) cu sensul "buzunar". Cuvîntul nu apărea cu sensul actual la Candrea, în Dicționarul enciclopedic, Cartea Românească (1931). în DEX, este definit minimal, prin simplu lanț de sinonime: "bacșiș, mită, șperț". Acum este însă simțit ca termenul cel mai clar și e folosit adesea în mod generic: "contează și pilele dar și șpaga merge bine"; "șpaga rezolvă tot" (ejobs.ro); "șpaga este cuvîntul cheie care rezolvă toate problemele în România" (sictir
Șpaga by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14979_a_16304]
-
Kiseleff și împrejurimi, dar nu trece zi în care să nu aflăm că o doamnă profesoară a acceptat o cutie de ciocolată din partea unui părinte mai cu dare de mână... Să fie clar: sunt absolut împotriva oricărui fel de "peșcheș", "șperț" sau "atenție". Mi se pare degradant să fii astfel "răsplătit" pentru o muncă la care te-ai angajat fără să te fi silit nimeni. Numai că nu despre asta vorbim. Vorbim despre faptul că o clică abuzivă și rapace și-
Pegra cu grade by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15438_a_16763]
-
de cazul unora, de pe la Caracal, cărora li s-a propus direct profesoratul, dar după o intensă deliberare au spus că, nu, „conferențiar sună mai bine, că profesor e și văru-meu de la sat...” Ce fel de studenți produc acești profesioniști ai șperțului, ai plasei cu vânat și-ai bradului de Crăciun (plus cadourile de rigoare) începe să se vadă. E suficient să urmărești ortografia celor care trimit SMS-uri la canalele de televiziune ca să înebunești. Sigur că nu toți agramații care vor
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]
-
de o sută de ori mai mulți bani decât angajații sau colaboratorii lor, atunci țara întreagă este afectată. În acel moment, oricine poate să înceapă să înșele în legătură cu taxele și impozitele sale, cu concediile medicale sau cu luarea unui mic șperț. Dacă oamenii de afaceri pot să fure cu sutele de milioane pe an, eu de ce n-aș putea să fur un pic?" În fostul spațiu comunist situația este complet alta. Se pare că acolo ați reușit să faceți o schimbare
Jan Guillou - "Sunt deținătorul unei experiențe unice" by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11732_a_13057]
-
zloată nici-un reproș: se sinucide o fată fugă din cercuri e o probă abjectă tușim și miercuri: raza nu-i prea directă bombe pecingine surprind piramidele Doamne Împinge-le: ne rod stupidele pântecul pântec soldații nu vor să moară un șperț de cântec: căram pietre de moară trec drumul invers ca o lebădă șchioapă și strig pervers: sunt o stână de apă din google poeții trec la bară concluzii li se văd epoleții: idioți bârfe confuzii. CURKA curka demnă nu se
Incognito. In: Editura Destine Literare by George Filip () [Corola-journal/Science/76_a_302]
-
mă întâlnesc cu alte... plicuri. La șantierul din Constanța, de pildă, se consumau prea multe cauciucuri la kilometru de piatră transportată. Aurel, tatăl vitreg, șeful, mi-a spus, într-o zi: Băiete, te însărcinez să vezi... să afli... cine ia "șperțul". De la cariera noastră transportam cu camioane și remorci blocuri enorme și le aruncam în mare. Construiam un dig despre care s-a ocupat un ziar-pistol. Ne-a șantajat cu succes. Dar asta, mai târziu. Deocamdată am constatat că pneurile Pirreli
File de istorie (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10576_a_11901]
-
la patron, au discutat, nu mult, și i-a întins mâna. Aurul la ei nu prea era obișnuit. Se lucra direct cu dolari și pe față, la vedere. De atunci știu ce înseamnă un comision cinstit, fără a părea un șperț sordid, necuvenit, și cu urmări benefice, oneste. Totul pe știință, pe știute în general, cu acordul conducerii și cu admiterea clientului. Contabilul, care își dădea seama, și care era obișnuit cu ciubucuri, își mânca trabucul în gură. înțelegea, însă era
File de istorie (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10576_a_11901]
-
continuînd să fie șeful organizației de tineret a P.N.T. pe întregul Ardeal. Avea o situație materială prosperă, fiind director al băncii ungurești, romanizata "Ardeleana", unde a lucrat pînă după 23 august 1944, în timpul războiului, păstrînd funcționarii evrei, oferind - pentru asta - șperțuri consistente lui Radu Lecca. Îl cunoștea pe Antonescu, prin Ion Gigurtu, prieten al familiei, si aceasta cunoștință îi va fi utilă, pînă la un timp. Se află în relații apropiate cu Iuliu Maniu, care locuia, în București, pe strada Sfinților
Emil Ghilezan se destănuie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17909_a_19234]
-
banii primiți și că are alte situații de lucrări care trebuie decontate, constructorul nu mai primește bani. Dumneavoastră nu trebuia să mai faceți plăți». Istrate a făcut plăți alandala. Și știu cum. Situații de lucrări fictive și pe bază de șperț. Adică a făcut facturi trunchiate. Cozma, în fața mea, aici acasă a plâns că trebuie să-i dea 10%, zecimea primarului ca să-i dispună plata celor 11 miliarde care au venit prima dată, după alegeri. Banii au venit prin Ordonanța 7
După trei ani de cercetări s-a făcut lumină în cazul de fraudă de la Todireşti () [Corola-journal/Journalistic/24780_a_26105]
-
cel mai rușinos guvern din cîte a avut România de la 1866 încoace". Iar, la încheierea anului, nota "Sărăcie, lipsuri, dezorientare și, mai ales, demoralizare iată, în patru cuvinte, bilanțul anului 1935... Singurul lucru organizat în România Mare e jaful și șperțul". Deși, în perioada guvernului Tătărescu s-a petrecut un real reviriment economic pentru că atunci s-a produs calmarea crizei economice mondiale, Argetoianu nu pregetă, subiectiv, să o încrimineze neiertător. Și asta pentru că, nota el în 16 februarie 1936, "socotesc că
Jurnal de politician by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16719_a_18044]
-
de tăcere, cu pumnul în gură? Greu de crezut și imposibil de admis. Cromatica vocabularului public se îmbogățește odată cu trecerea vremii; căci - vai! - cuvinte de origini obscure, avînd rezonanțe pline de mister și "plasticitate": șuț (șuți), baban, parai, (gologani), șpagă (șperț), a gini (a vedea ceva, pe cineva) ș.a.m.d. ies în bătaia luminilor rampei, parcă înveselindu-se, parcă luînd totul în răspăr. Este un fel de echilibristică, fără plasă de protecție, pe corzile vocale. Spectaculosul cîștigă lesne spectatorii. Ca să
Insomnia cuvintelor by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16310_a_17635]
-
om cu mine, sunt și eu om cu tine." Din acest motiv, e aproape imposibil să fii clintit dintr-o funcție: cine îndrăznește să te dea la o parte, are de-a face cu întregul șir de complicități, șantaje, incompetențe, șperțuri și aranjamente la capătul căruia te afli. Se întâmplă ca de câteva săptămâni să petrec destul de mult timp în preajma cuiva care conduce o importantă instituție culturală. Văd cu ochii mei cât de contorsionată, de stresantă, de supusă agresiunilor de tot
Curcile diplomate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11992_a_13317]
-
Oare nu cumva prin telefoane venite de la inspectoratul școlar? Vanghelie nu e un chibiț măcinat de ambiții, al celui mai năpăstuit dintre sectoarele Bucureștiului, ci un profesionist al manipulării. El reprezintă forma actuală de acțiune a fesenismului: una în care șperțul se îmbină cu lingușeala și nesimțirea cu incultura. Dar ca un astfel de personaj să fie aplaudat la scenă deschisă de inși aparținând "intelectualității" e, totuși, mult prea mult. Sigur, l-am aplaudat noi (sacadat, militărește) și pe Ceaușescu. De ce
Chermeza năucilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8621_a_9946]
-
rinichi. Ce să mai zică femeile de le veneau acasă bărbații care fără un braț, care fără un picior și se luaseră cu ei întregi? Sau văduvele care duminica la biserică se uitau strîmb la ea: credeau că Fănică dăduse șperțuri să nu fie mobilizat și se aranjase. Cînd la o întrunire a doamnelor din oraș Virginia povestise ceea ce-i spusese el, că nu fusese mobilizat fiindcă i se scosese un rinichi, singura care a crezut-o a fost Musica. Șefuleasa
Vis în doi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6856_a_8181]
-
al XX-lea, o sursă semnificativă a argoului românesc: cu unele evoluții încă insuficient cunoscute, pentru că adesea e dificilă diferențierea lor față de împrumuturile directe din germana cultă sau dialectală; e totuși cert că i se datorează termeni familiari ca gheșeft, șperț, mahăr, șahăr-mahăr etc. Chiar dacă nu a intrat în dicționare, termenul haloimăs (și în varianta haloimis) a continuat să circule în oralitatea familiară, reapărînd astăzi în dicționarele de argou, inclusiv în cele on-line (e definit prin "gălăgie", cu trimiteri la "brambureală
Haloimăs by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7957_a_9282]
-
cineva să ne smulgă tresele de pe umăr = pocneau oribil = le azvârlea în canal = holbați rămâneam, dârdâiam, nemaiștiind pe cine jignisem de moarte ei bine acestea sunt Fapte nu biete închipuiri (scorneli lângă sobă, masturbarea memoriei) = chintale de fapte vândute pe șperț pe treptele vagoanelor de marfă.
Aveam cântarea în nume by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/16278_a_17603]
-
Făcusem a doua oară ochii mari, spre amuzamentul Olimpiei. Trebuie să mărturisesc că nu vă înțeleg deloc, gaspadin Beliov. He, he, îi făcuse Beliov cu ochiul prietenei mele, mă așteptam la asta. Dar nu e greu de înțeles. Ciubucul sau șperțul, cum îl numiți voi, vziatka în limba noastră, e mama corupției. De acord? Mda. Ei bine, dacă a venit vorba despre ea, susțin că în acest moment, atât la noi, cât și la voi corupția este mai mult decât necesară
VLASIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383119_a_384448]
-
nu vor realiza că noii aleși pot avea aceleași metehne vechi, de origine asiatică, pe care politicienii noștri le-au dus la perfecțiune în aproape un mileniu. Ce cer, de fapt, tinerii noștri? Să dispară corupția generalizată, mita, șpaga, peșcheșul, „șperțul”, cum zicea poetul comemorat. Mulți spun că lui Adrian Păunescu nu i-a părut rău c-a murit... Chinuit (ca Hristos pe Cruce...) în ultimii 20 de ani de adversarii politici, dar și de „figuri” ale micimii intelectual-culturale, Adrian Păunescu
5 ANI FĂRĂ ADRIAN PĂUNESCU de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368465_a_369794]
-
Articolele Autorului Încă nu s-a născut marele autor, care să compună epopeea românească a șpăgii și șpăgarului sau măcar un Forsyte Șpaga, după celebrul ciclu de romane al lui Galsworthy. Bunînțeles, aici intră și surorile ei mai mici: bacșișul, șperțul, „cadoul”, vechiul rușfet și multe altele. „Eah - mă avertizează sastisit un amic - șpaga-i peste tot în lume”. Ba să avem pardon, șpaga noastră românească are specificul ei, inimitabil, protocronic, nepereche. Stați o leacă și am să vă explic de ce
ŞPAGARIADA, EPOPEEA NAŢIONALĂ de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348215_a_349544]
-
patrioți, la un moment greu al nostru, pentru interesele patriei, am luat de la nenea Niță suma de 70 sfanți pe care i-o vom înapoia îndată ce vom izbuti să facem toate bune, ca să nu mai fie tiranie ... ” La vederea pungociului (șperțul apropiatei lovituri de stat), escrocii exultă. Contribuabilul se justifică: „Dumnealor că sunt mai tineri și, vorba aia, ce-am avut și ce-am pierdut! dumnealor o să-și puie, Doamne ferește! Viața în primejdie; că asta nu-i glumă ce facem noi
CARTEA CU PRIETENI XXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351485_a_352814]
-
20 martie 2016 Toate Articolele Autorului LACRIMI CORUPTE Făcut-am din teamă o criptă în care-mi aștern patimă, amprenta-mi de lacrimi coruptă ce-n giulgiu va fi ultima. Nu voi să revin iar călăul de vise plătite că șperț, mii stele ce zac în antreul ce-așteaptă un ultim concert. În rugă-mi îngân expozeul, fărâma clepsidrei de ieri, ce azi a-ntrupat șemineul din pași-mi pierduți și stingheri. O, tu neferice acela ce crezi că viața-i doar
LACRIMI CORUPTE (POEME) de EUGEN EMERIC CHVALA în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368884_a_370213]
-
of, ce am fost și ce am avut... Și ranele-mi dor și obida mi-e grea și chiar de-o să mor asta e palmă mea ! Nu-i soarta de vină că în jur e viran, ca dat-am pe șperț și-am ajuns un golan huiduit de mai toți ce sărit-au că hunii pe aurul meu, rămânându-mi ... tăciunii. Nu-i soarta de vină c-am uitat unde-s bunii, ca în loc de-a lor cruce crescut-au ciulinii
~ OBIDĂ ~ de EUGEN EMERIC CHVALA în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368904_a_370233]
-
of, ce am fost și ce am avut... Și ranele-mi dor și obida mi-e grea și chiar de-o să mor asta e palmă mea ! Nu-i soarta de vină că în jur e viran, ca dat-am pe șperț și-am ajuns un golan huiduit de mai toți ce sărit-au că hunii pe aurul meu, rămânându-mi ... tăciunii. Nu-i soarta de vină c-am uitat unde-s bunii, că în loc de-a lor cruce crescut-au ciulinii
EUGEN EMERIC CHVALA [Corola-blog/BlogPost/368957_a_370286]