64 matches
-
Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 2342 din 30 mai 2017 Toate Articolele Autorului SUB CRUCEA VEACURILOR SECI Sub crucea veacurilor seci, zac băi căzute-n beznă și tânguie pământul în dor de aur cald aceeași rugăciune a șteampurilor mute, cu umbre neclintite ce sângele îmi ard. Bucata mea de pâine pe masă șade albă uscându-se în coaja mirosului de vânt căci buzele îmi crapă în crusta disperării de-a mai simți odată aroma de pământ. Să mai
SUB CRUCEA VEACURILOR SECI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1496152804.html [Corola-blog/BlogPost/381559_a_382888]
-
a se rupe, bun conducător de căldură și electricitate, solubil în apa regală (amestec de acid clorhidric cu acid azotic) și cianuri alcaline, aurul este cel mai nobil, îndurător și prețios metal. Într-o zi tata mă dusese să vizitez șteampurile din lemn care erau folosite la zdrobirea rocilor în procesul de extracție a aurului. Ce puteam înțelege la acea vârstă de cinci-șase ani? M-a impresionat apa care curgea pe șteampuri, zgomotul ei și formele pietrelor care purtau cu ele
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Campeni_vavila_popovici_1378316270.html [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
metal. Într-o zi tata mă dusese să vizitez șteampurile din lemn care erau folosite la zdrobirea rocilor în procesul de extracție a aurului. Ce puteam înțelege la acea vârstă de cinci-șase ani? M-a impresionat apa care curgea pe șteampuri, zgomotul ei și formele pietrelor care purtau cu ele aurul strălucitor, bogăția țării. În urma vizitei, ștemparii făcuseră o machetă pentru copila șefului, cu șteampuri, apă și pietre încrustate cu aur. Macheta a stat în casa noastră mulți ani de zile
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Campeni_vavila_popovici_1378316270.html [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
Ce puteam înțelege la acea vârstă de cinci-șase ani? M-a impresionat apa care curgea pe șteampuri, zgomotul ei și formele pietrelor care purtau cu ele aurul strălucitor, bogăția țării. În urma vizitei, ștemparii făcuseră o machetă pentru copila șefului, cu șteampuri, apă și pietre încrustate cu aur. Macheta a stat în casa noastră mulți ani de zile, până când părinții au trebuit să restrângă spațiul de locuit și pe atunci ... a dispărut. Îmi povestea, mai târziu, cum în timpul Primului Război Mondial multe mine s-
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Campeni_vavila_popovici_1378316270.html [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
front, iar, după război a trecut ceva timp până când mineritul a revenit la ritmul anterior războiului și s-a recuperat tot ce s-a pierdut. „Pe atunci, îmi spunea tata, totul mergea bine, minereul era scos din galerii, dus la șteampuri; era folosită forța apei, care înlocuise forța animală sau umană folosită pe vremea romanilor. Munca o făceau ștemparii, bărbați dar și femei. Se folosea diferența de nivel pentru curgerea apei, așa încât șteampurile erau amplasate în cascadă de-a lungul văilor
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Campeni_vavila_popovici_1378316270.html [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
bine, minereul era scos din galerii, dus la șteampuri; era folosită forța apei, care înlocuise forța animală sau umană folosită pe vremea romanilor. Munca o făceau ștemparii, bărbați dar și femei. Se folosea diferența de nivel pentru curgerea apei, așa încât șteampurile erau amplasate în cascadă de-a lungul văilor, apa folosindu-se la zdrobirea și separarea aurului. Totul era organizat ca pe bandă rulantă. De atunci tehnica a evoluat, șteampurile au fost puse în mișcare de motoare electrice ... ” Din moși strămoși
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Campeni_vavila_popovici_1378316270.html [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
și femei. Se folosea diferența de nivel pentru curgerea apei, așa încât șteampurile erau amplasate în cascadă de-a lungul văilor, apa folosindu-se la zdrobirea și separarea aurului. Totul era organizat ca pe bandă rulantă. De atunci tehnica a evoluat, șteampurile au fost puse în mișcare de motoare electrice ... ” Din moși strămoși, iată, această bogăție a fost exploatată rațional și nu a fost uitată. Țara noastră stă pe tone de aur, este necesar doar să veghem a nu se distruge această
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Campeni_vavila_popovici_1378316270.html [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
partea literară a activității folcloristului, evidențiind caracterul profund și dens al prozei acestuia și construind o frumoasă paralelă cu altă personalitate a Munților Apuseni, Ion Agârbiceanu. Astfel, pe lângă prezentarea celor mai cunoscute volume ale lui Ovidiu Bârlea, „Urme pe piatră”, „Șteampuri fără apă”, „Drumul pe urmă” și „Se face ziuă Romanul anului 1848” și a punctelor de confluență a prozei lui Bârlea cu opera lui Ion Agârbiceanu constituite din reprezentarea lumii munților și a celor necăjiți, cei prezenți au putut afla
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1490876913.html [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
nu te poți bucura fără glosar, datorită termenilor lingvistici autentici în care abundă majoritatea lucrărilor sale. Editura „Casa cărții de știință” care a făcut posibilă prezența în cadrul evenimentului a celor patru volume purtând semnătura lui Ovidiu Bârlea „Urme pe piatră”, „Șteampuri fără apă”, „Drumul pe urmă” și „Se face ziuă Romanul anului 1848”, a fost reprezentată de către d-na Alexandra Blendea, redactor, care a conturat și mai mult tabloul reprezentat de zestrea folclorică adunată de către Ovidiu Bârlea, trasând cu delicatețe liniile
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1490876913.html [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
să fiu că el - clement; Statuia azi i-o strâng în brațe mult: Cu cât el tace, e mai elocvent! CINGĂTOAREA DE AUR A MĂRII NEGRE Cum blană deasă-a oii strânge fire De aur din montane aluviuni, Tot astfel, șteampuri pontice-n furtuni, Au strecurat comori că la nuntire: Eternă râului Riomi scotocire, Cu Arieșul, scos dintre genuni, Toți afluenții - auriferi, nocturni Continuă - agatârsa tescuire. Mai vechi că Troia, artefacte de-aur Din ale proto-tracilor morminte Fost-au găsite-n
SONETELE MĂRII NEGRE (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 by http://confluente.ro/Sonetele_marii_negre_1_.html [Corola-blog/BlogPost/343187_a_344516]
-
alții epopee, jurnal conținând 769 de versuri, transmis pe cale orală până în anul 1965 când, profesorul Dimitrie Brabaru îl culege și îl scrie sub titlul “Verșul buciumanilor”. Pornind de la cele redate în jurnal, folcloristul Ovidiu Bârlea scrie un “roman-muzeu” cu titlul “Șteampuri fără apă”, la care se adaugă pentru a contura fresca lui februarie 1886 cărțile “Aurarii din Buciumănimea Apusenilor în literatură”, scrisă de Voicu Ioan Macaveiu, “Gânduri din adânc”, scrisă de Nicolae Țandrău și “Moții - calvarul unui popor eroic dar nedreptățit
EPOPEEA UNUI FEBRUARIE DE (Z)BUCIUM de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1485689256.html [Corola-blog/BlogPost/367489_a_368818]
-
Acasa > Eveniment > Recomanda > MUZEUL BUCIUMANILOR - LOCUL ÎN CARE ȘTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50 DE ANI DE TĂCERE Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 2334 din 22 mai 2017 Toate Articolele Autorului MUZEUL BUCIUMANILOR - LOCUL ÎN CARE ȘTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50
LOCUL ÎN CARE ŞTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50 DE ANI DE TĂCERE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1495470540.html [Corola-blog/BlogPost/375250_a_376579]
-
Eveniment > Recomanda > MUZEUL BUCIUMANILOR - LOCUL ÎN CARE ȘTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50 DE ANI DE TĂCERE Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 2334 din 22 mai 2017 Toate Articolele Autorului MUZEUL BUCIUMANILOR - LOCUL ÎN CARE ȘTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50 DE ANI DE TĂCERE În viziunea mea, un muzeu este un templu în care intri pentru a te înconjura de obiecte menite să-ți trezească o profundă stare de respect pentru anumite valori
LOCUL ÎN CARE ŞTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50 DE ANI DE TĂCERE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1495470540.html [Corola-blog/BlogPost/375250_a_376579]
-
au lipsit niciodată. Aurari destoinici, buciumanii nu s-au lăsat călcați în picioare și jefuiți, ținând cu dinții de meșteșugul moștenit de pe vremea strămoșilor daci și perfecționat de romani. Localnicii mai bătrâni povestesc că aproape fiecare gospodărie deținea câte un șteamp (instalație pentru sfărâmarea minereurilor aurifere) cu ajutorul căruia se mărunțea și se spăla minereul. În timp, buciumanii au fost nevoiți să se supună regimurilor succedate la conducerea țării, regimuri care au determinat nu numai oprirea unor astfel de șteampuri ci și
LOCUL ÎN CARE ŞTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50 DE ANI DE TĂCERE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1495470540.html [Corola-blog/BlogPost/375250_a_376579]
-
câte un șteamp (instalație pentru sfărâmarea minereurilor aurifere) cu ajutorul căruia se mărunțea și se spăla minereul. În timp, buciumanii au fost nevoiți să se supună regimurilor succedate la conducerea țării, regimuri care au determinat nu numai oprirea unor astfel de șteampuri ci și depopularea și sărăcirea zonei, una dintre cele mai bogate și mai prolifice din România secolului XlX . Chiar răzlețiți prin țară sau prin lume, urmașii buciumanilor aurari nu și-au rupt niciodată cu desăvârșire rădăcinile și au simțit nevoia
LOCUL ÎN CARE ŞTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50 DE ANI DE TĂCERE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1495470540.html [Corola-blog/BlogPost/375250_a_376579]
-
spre inaugurare a devenit și el mai clar. În apropierea clădirii principale au fost amenajate trei guri de galerie cu utilaje specifice activității de minerit, vagoneți și garnituri, o expoziție de obiecte cu specific minier, iar atracția principală o reprezintă șteampul în mărime naturală care va asigura vizitatorilor o viziune inedită asupra modului în care era spălat minereul de aur, căci instalația este pusă în funcțiune cu ajutorul apei întocmai așa cum funcționa cu mai bine de cincizeci de ani în urmă. În interiorul
LOCUL ÎN CARE ŞTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50 DE ANI DE TĂCERE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1495470540.html [Corola-blog/BlogPost/375250_a_376579]
-
buciumanilor, ale Asociației „Baia Domnilor” în principal și urăm muzeului „Noroc bun”, să intre cu dreptul în circuitul turistic în care să ocupe un loc de frunte, așa cum merită. Mihaela Rașcu - LSR Mureș Referință Bibliografică: MUZEUL BUCIUMANILOR - LOCUL ÎN CARE ȘTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50 DE ANI DE TĂCERE / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2334, Anul VII, 22 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Mihaela Alexandra Rașcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
LOCUL ÎN CARE ŞTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50 DE ANI DE TĂCERE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1495470540.html [Corola-blog/BlogPost/375250_a_376579]
-
CRUCEA VEACURILOR SECI, de Mihaela Alexandra Rașcu , publicat în Ediția nr. 2342 din 30 mai 2017. SUB CRUCEA VEACURILOR SECI Sub crucea veacurilor seci, zac băi căzute-n beznă și tânguie pământul în dor de aur cald aceeași rugăciune a șteampurilor mute, cu umbre neclintite ce sângele îmi ard. Bucata mea de pâine pe masă șade albă uscându-se în coaja mirosului de vânt căci buzele îmi crapă în crusta disperării de-a mai simți odată aroma de pământ. Să mai
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU by http://confluente.ro/articole/mihaela_alexandra_ra%C5%9Fcu/canal [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
Din lampă nu mai ies fărâme de lumină, rugina îmi mănâncă sub pași cu dinții reci ... Citește mai mult SUB CRUCEA VEACURILOR SECISub crucea veacurilor seci, zac băi căzute-n beznăși tânguie pământul în dor de aur caldaceeași rugăciune a șteampurilor mute,cu umbre neclintite ce sângele îmi ard.Bucata mea de pâine pe masă șade albăuscându-se în coaja mirosului de vântcăci buzele îmi crapă în crusta disperăriide-a mai simți odată aroma de pământ.Să mai visez odată la legănarea adâncăce-mi
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU by http://confluente.ro/articole/mihaela_alexandra_ra%C5%9Fcu/canal [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
vrăjii sale a fost vorba și în evenimentul care a avut loc pe data de 20 mai 2017 la Bucium - Poieni, loc numit cu atâta drag de oamenii locului „Miezul de aur al țării”.... IV. MUZEUL BUCIUMANILOR - LOCUL ÎN CARE ȘTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50 DE ANI DE TĂCERE, de Mihaela Alexandra Rașcu , publicat în Ediția nr. 2334 din 22 mai 2017. MUZEUL BUCIUMANILOR - LOCUL ÎN CARE ȘTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50 DE ANI DE
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU by http://confluente.ro/articole/mihaela_alexandra_ra%C5%9Fcu/canal [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
de aur al țării”.... IV. MUZEUL BUCIUMANILOR - LOCUL ÎN CARE ȘTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50 DE ANI DE TĂCERE, de Mihaela Alexandra Rașcu , publicat în Ediția nr. 2334 din 22 mai 2017. MUZEUL BUCIUMANILOR - LOCUL ÎN CARE ȘTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50 DE ANI DE TĂCERE În viziunea mea, un muzeu este un templu în care intri pentru a te înconjura de obiecte menite să-ți trezească o profundă stare de respect pentru anumite valori
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU by http://confluente.ro/articole/mihaela_alexandra_ra%C5%9Fcu/canal [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
României nu se poate plânge de sărăcie în domeniul muzeografic, cele mai numeroase, se pare, fiind muzeele cu tematică etnografică.. Cu toate acestea, multe dintre aspectele de excepție ale existenței noastre în ... Citește mai mult MUZEUL BUCIUMANILOR -LOCUL ÎN CARE ȘTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50 DE ANI DE TĂCEREÎn viziunea mea, un muzeu este un templu în care intri pentru a te înconjura de obiecte menite să-ți trezească o profundă stare de respect pentru anumite valori și
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU by http://confluente.ro/articole/mihaela_alexandra_ra%C5%9Fcu/canal [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
biografice alcătuită de Lucia Soreanu-Șiugariu, „școala primară o urmează târziu, la Băița și Valea Borcutului (1924-1928), cu mari întreruperi“ „Nevoit să lucreze de timpuriu, în mina de aur, alături de tatăl său“. „Copilăria și-o împarte între hoinăreli prin pădurile misterioase, șteampuri umede și școală, unde mintea lui ageră, iscoditoare și sârguința la învățătură impresionează pe cei ce-i sunt dascăli și mai ales pe preotul-dascăl Victor Băcilă din Valea Borcutului“. „După absolvirea clasei a IV-a primară (1928), la sfatul și
70 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI EROU ION ŞIUGARIU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_dumitru_1422769149.html [Corola-blog/BlogPost/376116_a_377445]
-
căci asociația mai are la activ câteva isprăvi de acest gen, printre care amintim editarea „Verșului buciumanilor”, o epopee locală a revoltei buciumanilor de la 1886 și editarea celor mai cunoscute opere ale etnografului și folcloristului Ovidiu Bârlea „Urme pe piatră”, ”Șteampuri fără apă”, ” Drumul pe urmă” și „Se face ziuă - Romanul anului 1848” Doamna prof.univ.drd. Cipriana Peica-Macaveiu, cel mai nou membru al Asociației „Baia Domnilor”, a făcut o trecere elegantă de la viața buciumanilor la lumea literelor, considerând că buciumanii se
ÎNTÂLNIRE ÎN MIEZUL DE AUR AL ŢĂRII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1495559429.html [Corola-blog/BlogPost/369027_a_370356]
-
Metalurgiștii în zinc de la încărcarea condensatoarelor și creuzetelor, schimbarea creuzetelor, montarea condensatoarelor și alonjelor, de la Întreprinderea 21 Decembrie, Copsa Mică ............................................... 6 ore pe zi 26. Metalurgiștii pentru mercur de la alimentarea cuptoarelor Scott cu minereu și evacuarea lui după prăjire, spălarea șteampurilor, de la Întreprinderea Zlatna .................................. 6 ore pe zi 27. Metalurgiștii în plumb, operatorii și lucrătorii care lucrează în procesul tehnologic la căldările de afinare al cuptoarelor de desantimoniere, la cuptorul de zgurificare, la cuptorul de scurgere, la cuptoarele de redistilare a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106164_a_107493]