19 matches
-
din nou în casa în care m-am născut, unde am crescut , noi doi copii, până când tu în lume te-ai pierdut, dar astăzi satul e căzut în neguri și sărbătorile cu toate s-au pierdut pe la icoane stau rupte șterguri, la sfinții care i-am uitat demult. Citește mai mult repetă-mi timpule, de vrei să viis-auzi cum zornăie prin poduri, vântulcum apa se lovește de stafiicând curge pe pereți cuvântul,să.mi spui de bate gongul în turla nopții
STEJĂREL IONESCU by http://confluente.ro/articole/stej%C4%83rel_ionescu/canal [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
să viidin nou în casa în care m-am născut,unde am crescut , noi doi copii,până când tu în lume te-ai pierdut,dar astăzi satul e căzut în neguriși sărbătorile cu toate s-au pierdutpe la icoane stau rupte șterguri,la sfinții care i-am uitat demult.... XIII. MAI PLÂNGE, de Stejărel Ionescu, publicat în Ediția nr. 2268 din 17 martie 2017. mai plânge astăzi tot ce mă înconjoară, natura plînge sub umbrela mea, pe tine lacrima să nu te
STEJĂREL IONESCU by http://confluente.ro/articole/stej%C4%83rel_ionescu/canal [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
din nou în casa în care m-am născut, unde am crescut , noi doi copii, până când tu în lume te-ai pierdut, dar astăzi satul e căzut în neguri și sărbătorile cu toate s-au pierdut pe la icoane stau rupte șterguri, la sfinții care i-am uitat demult. Referință Bibliografică: timpul / Stejărel Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2279, Anul VII, 28 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Stejărel Ionescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
TIMPUL de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2279 din 28 martie 2017 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1490733938.html [Corola-blog/BlogPost/377329_a_378658]
-
lateral, cei doi băieți priveau umbrele pomilor, cu dinții clănțănindu-le la fiecare hop, ascultând vocea groasă, veselă, care cânta de mama focului: - „Lele Marie, mândră floare, șa-lai-la Leagă-mi capul că mă doare, șa-lai-la Și mi-l leagă cu ștergură Că-s beteag de beutură, șa-la-lai-la!” Era ora patru dimineața și copiii aveau ochii cârpiți de somn, dar nu crâcneau nici unul. Unchiul Victor le promisese că îi va lua cu el la pescuit, doar cu condiția că se vor trezi
UNCHIUL VICTOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1422779997.html [Corola-blog/BlogPost/376111_a_377440]
-
gurile parțial deschise, ca niște pești scoși din apă. Se întoarse la volan, aprinse farurile și, cu privirea pironită la drum, îngână satisfăcut: - „Lele Marie, mândră floare, șa-lai-la Leagă-mi capul că mă doare, șa-lai-la Și mi-l leagă cu ștergură Că-s beteag de beutură, șa-la-lai-la!” (In memoria tatalui meu, cel mai adevarat pescar amator) Referință Bibliografică: UNCHIUL VICTOR / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1493, Anul V, 01 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihaela
UNCHIUL VICTOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1422779997.html [Corola-blog/BlogPost/376111_a_377440]
-
apa de ploaie. Până nu demult, când apa potabilă a fost canalizată, puteau fi văzute femeile care purtau apă de la izvoare în urcioare de lut legate în spate cu ajutorul unei fâșii de pânză sau de lână, țesută în război, numită ștergură. Ulcioarele numite ,vase” erau legate două în spate și unul în față. Pe Valea Luncilor și Valea Letii au fost amenajate mori de apă prin cădere, unde locuitorii măcinau secara cultivată pe terenurile proprii precum și grâul și porumbul aduse din
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
cărare, în lumea cealaltă, înlăturând spinii din drumul său. Mortul este stropit cu vin semnificând cuminecătura. De se întâmplă să fie secetă mare, oamenii spun că pornesc ploile dacă bagă apă în gura mortului. Pe față i se pune o ștergură țesută în război, cu alesătură de fitău „mnerău” ori bordo la capete. Ca să nu se apropie de ei duhurile rele, i se pune o cruce din ceară pe piept. Se acoperă sicriul cu capacul fără a se bate cuie, iar
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
să se ridice. In locul lui rămânea jos fata și jocul continua în același fel. Dacă fata sau băiatul strigat refuzau să-l sărute pe cel de jos, organizatorul jocului, numit birău, avea dreptul să le dea atâtea lovituri cu ștergura de dus apă, câte cerea cel de jos.( Ana Ardelean) La șezătoare cei care știau cânta din fluier se întreceau între ei, iar cel care „avea glas” era îndemnat să le cânte. Se mai cânta din instrumente improvizate, dintr-o
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Biserica s-a reparat în 1908. Meșterii s-au temut a se sui pe turn ca nu cumva să se în boarde cu ei a Muierile vorbesc că pentru aceia a trăznit biserica și icoana; că Torțian Oană a făcut ștergura pe care o-a cusut în ziuă de Marți între tunete. Aceasta ștergură a fost pe icoana aceia care o-a lovit fulgerul”. ”Păreții bisericei pe din afară sunt lipiți și spoiți cu var, în lăuntru bisericei pe păreții de
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
pe turn ca nu cumva să se în boarde cu ei a Muierile vorbesc că pentru aceia a trăznit biserica și icoana; că Torțian Oană a făcut ștergura pe care o-a cusut în ziuă de Marți între tunete. Aceasta ștergură a fost pe icoana aceia care o-a lovit fulgerul”. ”Păreții bisericei pe din afară sunt lipiți și spoiți cu var, în lăuntru bisericei pe păreții de bârne e trasă pânză, pe care sunt diferite chipuri zugrăvite. Altarul bisericei e
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
invelitóre de pansa, pe care stă unu sfântu potiru de parfong auritu cu discosulu și steua aurite, una linguritia de parfongu și duo procovetie de pansa, tri purificatóre de pansa, una facia de masă de pansa de acoperitu vestmintele, tri șterguri de mână de pansa, una ulcica de lutu de tinutu apă, unu taieru de lemnu pentru tienutu anaforei; se mai află unu sfesnicu de arama, cu duo crengari, stricatu, unu potiru de cusatoriu, vechiu, unu sfesnicu de glagie, unulu de
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
lemnu, duo prapore de pănura, unulu cu icónele restignirei și alu invierei, si altulu cu icónele restignirei și alu incoronarei Maicei Precurete prin S[fanta] Treime, tri icóne mari ălora: Isusu Cristosu, Mariei și a s[fantului] Nicolae, învelite cu șterguri de pansa, 11 icóne a deosebiteloru prasnice, una perie de măturatu, duo lavitie lungi, 13 scaune mai mici, 4 icóne de la Nicula, și una scândura de tienutu cărțile.”" "„În baserica femeiloru [este] una masă rotundă acoperită cu una invelitóre de
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
una perie de măturatu, duo lavitie lungi, 13 scaune mai mici, 4 icóne de la Nicula, și una scândura de tienutu cărțile.”" "„În baserica femeiloru [este] una masă rotundă acoperită cu una invelitóre de pansa, 4 icóne mari acoperite cu patru șterguri de pansa, tri icóne micuție, unu scaunu lungu. În turnu basericei [este] unu clopotu de 150 funți, alu doile de 100 funți.”" Biserică din Cizer este o capodoperă a artei de a construi și a decoră în lemn. Așa cum a
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
Hotoan 4, satul lui mama... Io nu l-am mai cunoscut, că era puști când am plecat. Și-apoi zice către mine: „Da’ când ai venit?”. El m-o cunoscut. Păi zic: „Acuma vin”. Eram cu sarsanaua aia făcută din ștergură, În care mai puneam câte ceva acolo În Închisoare, la capătul patului. Da’ zic: „Mătușa Cornelia?”. Zice: „Aicea-i, În Satu Mare”. Și m-am dus la mătușa... El s-o urcat pe ceva camion și-o mers până-n Cauaș, și de-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
din Hotoan, satul lui mama... Io nu l-am mai cunoscut, că era puști când am plecat. Și-apoi zice către mine: Da’ când ai venit? El m-o cunoscut. Păi zic: Acuma vin. Eram cu sarsanaua aia făcută din ștergură, în care mai puneam câte ceva acolo în închisoare, la capătul patului. Da’ zic: Mătușa Cornelia? Zice: Aicea-i, în Satu Mare. Și m-am dus la mătușa... El s-o urcat pe ceva camion și-o mers până-n Cauaș și de-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
moartea. Trăirile sunt figurate prin mișcările dansatorilor și muzicienilor (care participă la jocul de scenă în straiele lor sumbre, de păsări funerare), prin sunete, costume, lumini și câteva obiecte cu încărcătură simbolică (scaunele, pomul vieții, ouăle renașterii, câteva vase și șterguri rituale). Ele contrastează sau se topesc una într-alta transgresându-și granițele fluide. Omul și Moartea - odihnă către care omul se îndreaptă prin zbucium și durere - iată care sunt, cred eu, personajele spectacolului: unul vizibil, încarnat de cei doi dansatori
O vară fierbinte pe Iza by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/8710_a_10035]
-
prósopon „față“. Termenii românești care au sensul de „prosop“ sunt numeroși și de origini variate. Cel mai vechi este ștergar, cuvânt creat în română de la verbul a șterge (apare în Noul Testament de la Bălgrad, 1648). Tot derivate românești sunt ștergătoare și ștergură. Un compus românesc este mâneștergură. Alte împrumuturi sunt chindeu din maghiară (kendő) (care înseamnă și „batistă“), peșchir din turcă, senic probabil din bulgară. Un sinonim rar (numai în Oltenia) este profes, de origine necunoscută. Cuvinte din germană Din limba germană
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
ați servi alături de noi această îndestulătoare mâncare. — Fie! - răspunse viziriul. Cum vreți. — Atunci, patru șnițele mari, otomane! - comandă spătarul. Episodul 52 TĂCUTUL BROANTEȘ N-apucă spătarul Vulture să-și termine vorba, că în dreapta lui răsări ca din pământ cu tacâmuri, șterguri, pahare, țigăncușa Cosette. Nescrise-s legile-omenești! Cunoști câte-un om de ani de zile, îl știi blând, ascultător, la locul lui, un exemplu pentru toți ceilalți și dintr-o dată auzi că l-a călcat tramvaiul. Sau chiar tu, care-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
a născut (numită "nepoată" în Bucovina) trebuie să spele mâinile moașei: "toarnă apă curată într-un blid și apoi, luând cu mâinile sale apă de-aceea, spală cu dânsa mâinile moașei; iar după ce i le-a spălat, îi dă o ștergură nouă, ca să se șteargă" 204 A doua zi sau a treia zi după botez, are loc "scăldăciunea" când copilul este scăldat de nași. Moașa este cea care pregătește "scăldătoarea", turnând "apă curată și ne-ncepută" într-o oală nouă, adusă de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]