130,509 matches
-
reduse, depinde de acceptul pe care și-l vor da reprezentanții celorlalte centre de cercetare din Europa), următoarele: imaginarul alterității, imaginarul artistic și literar, imaginarul cotidianului, imaginarul etnic, imaginarul socio-politic, imaginarul religios, imaginarul mediatic, imaginarul istoric, imaginarul geografic și imaginarul științific. Trebuie menționat că discuția asupra proiectului EURIMAG a fost polemică, pe alocuri, participanții punând următoarele probleme: va fi Comisia Europeană de la Bruxelles interesată doar de o Enciclopedie a Imaginarului?; nu ar fi mai degrabă realizabil un asemenea proiect prin intermediul unui
Cercetarea Imaginarului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11248_a_12573]
-
proiectul EURIMAG se va și concretiza într-o formă de ,euharistie" în analiza imaginarului european, dar măcar încearcă să facă acest lucru. În orice caz, ridicarea unei asemenea panorame pluri-perspectivice a imaginarului europenilor nu este o simplă muncă de erudiție științifică. Nu este o simplă sinteză adresată exclusiv unui public literat sau specializat. Ea este, așa cum am spus deja, un tablou de familie al Europei, obligată să facă acest lucru în momentul marii regăsiri reprezentate de integrare. EURIMAG constituie atât un
Cercetarea Imaginarului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11248_a_12573]
-
Ada Brumaru Un simpozion 1) este o tribună la care profesioniști ai unei discipline, de obicei științifice, se întâlnesc pentru a comunica idei, descoperiri sau posibile perspective de emancipare a subiectului ales. E o manifestare cumva departe de interesul public, despre care se scrie ,la gazetă" scurt și cuprinzător; mai mult informație decât cuprindere semnificativă. Simpozioanele pe
Permanențe by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/11260_a_12585]
-
de acum îmi sugerează fervoarea unei ,familii de cercetători români și străini" care avansează pe șantiere personale. Pe deoparte motive dominante privite din unghiuri diferite, pe de alta analize stricte ale materialului sonor din lucrări știute și din manuscrise. Acribia științifică domină pe unii, generalizările erudite sau mai comode pe alții. Informația fie epatantă, fie numai necesară își găsește locul. Ilustrări cu extrase de partitură în proiecție pe ecran, ilustrări instrumentale care aduc muzica vie în audiție. Deschiderea la Academia Română a
Permanențe by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/11260_a_12585]
-
de vedere plastic și inepuizabilă ca registru moral, care este prezența umană; chipul, forma sa, acțiunile și comportamentul său, măreția și dispearea sa, într-un cuvînt, Omul în toate dimensiunile lui. Într-un secol marcat de cele mai radicale descoperiri științifice și tehnice, zdruncinat de cele mai contradictorii ideologii, filosofii și doctrine estetice, în care arta și-a negat cu aceeași vehemență moștenirea, prezentul și viitorul, în care forma industrială a declarat un război fățiș celei simbolice, Baba s-a încăpățînat
Organicismul picturii lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11262_a_12587]
-
cuceritoare, el își introduce cititorii în zorii civilizației creștine, oferă o idee despre mentalitățile, genurile și speciile literare cultivate în epocă, vorbește despre formele de organizare politică și socială specifice anului 1000, urmează pașii făcuți în gîndirea teologică, filozofică și științifică, trece în revistă progresele realizate în planul tehnologiei. Nu întîmplător, volumul se încheie cu apariția plină de poezie și mister a unui personaj care va marca secolele care vor urma, devenind un simbol pentru istoria europeană a Evului Mediu: cavalerul
Ispita Evului Mediu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11270_a_12595]
-
Ion Simuț se recunoaște după filosofia modernității, după scepticismul că schimbarea în sensul postmodernist ar fi benefică și, desigur, după multe altele. Dar cel mai lesne e de recunoscut după mers; adică după mersul ideilor și după ținuta științifică a discursului critic. Semnul distinctiv e unul formal: un anumit comportament intelectual, un anumit stil al ideilor și al argumentației, presărat cu asertări, decelări, inferențe, aprehendări și sintagme latiniste. La debutul său, în volumul Lumile lui Argus. O morfotipologie a
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
Atena", cît și în ,abstractul marxist, faze definitoare ale aceleiași căderi și pe care noi le-am trăit cu aceeași intensitate". Drepturile omului, susține mai departe Vintilă Horia, nu sînt aplicabile decît într-o optică religioasă, după cum un veritabil progres științific nu e de conceput decît într-o sferă științific-spirituală. Epistemologia actuală a avut un cuvînt decisiv în privința discreditării ideologiilor, destrămînd determinismul materialist, răul relelor, dovedindu-se mai eficace decît oamenii de litere sau politicienii. întrucît ,toate elucubrațiile psiho-sociale, socio-politice, politico-economice
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
al secolului al XVIII-lea (Marx n-a fost nici el decît o continuare a acestui materialism), atunci putem în sfîrșit înțelege cît de inutil este să milităm în numele unui viitor democratic sau socialist întemeiat pe o concepție filosofică și științifică astăzi scoasă din uz". O soluție i se pare lui Vintilă Horia a fi o sinteză între știință și credință, întrupată la o treaptă supremă de Dante, a cărui deviză era ,justiție, caritate și libertate", sinteză ce ar face posibilă
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
inocente) și-au păstrat locul în programele școlare și în istoria literaturii române (să ne liniștim, nu pretinde nimeni să fie scoși de acolo) se fac tot mai des auzite voci șocate de faptul că a fost citat un studiu științific al lui Mircea Eliade sau că s-a spus despre Cioran că este un mare stilist al limbii franceze. Or, în momentele în care Cioran și Eliade și-au scris textele de extremă dreaptă crimele Gărzii de Fier nu fuseseră
Vremea schimbării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11315_a_12640]
-
în jur de 80 Hz), dar care poate fi reglata. Această undă scanează scoarță terestră și oceanele pe o adâncime de mai mulți kilometri, putând descoperi inclusiv submarinele în imersiune. De aceea, mulți cercetători apreciază acest program, dincolo de utilitățile lui științifice deosebite, si ca pe o teribilă armă. O armă în folosul cui o are, dar și în cel al planetei Pământ. Ceea ce, desigur, este foarte adevărat. Fără a intra în detalii, trebuie să spunem doar că întreaga lume - dar îndeosebi
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pe termen lung pentru prevenirea, respectiv gestionarea riscurilor. Considerăm oportună analiza documentelor programatice de securitate vest- europene prin prisma percepției mediului de securitate. Prezenta riscurilor asimetrice în accepțiunea securității statelor europene poate duce la concluzii pozitive, pertinente ale demersului nostru științific. În același timp, modul de structurare a strategiilor de securitate exersate ne pot oferi exemple de urmat în formularea unei viitoare strategii naționale de securitate. Marea Britanie O putere ambițioasă, Marea Britanie își denumește veleitar strategia de securitate: O Britanie puternică într
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de Asociere cu UE, participanții au punctat: influență și propagandă valorilor europene asupra lumii ortodoxe și distrugerea moralității tradiționale a societății; integrarea europeană a țărilor ortodoxe și amenințările la adresa identității ortodoxe 29. La 5 septembrie 2014, socialiștii organizează o conferință științifică internațională cu prilejul marcării a 655 ani de la fondarea Statului Moldovenesc 30. În ziua de 24 octombrie, Igor Dodon a efectuat o vizită de lucru la Moscova, în cadrul căreia a participat la Liturghia consacrată aniversării a 700-a de la nașterea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în funcție de situația internațională, de relațiile și contactele directe ale suveranului cu lideri ai lumii, de dialogul continuu sau întrerupt și de locul la care s-a raportat. Cele mai elocvențe sunt poziționările lui Mihai I prin intermediul mesajelor sale, o oglindă științifică asupra temelor hermeneutice care au însoțit comunicarea cu țara3. Această temă a fost una complicată și pentru că România, separată prin Cortina de Fier de lumea democratică, continuă să existe, în mod distinct prin elitele sale din lumea liberă, care reușiseră
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Europa, prin această înțelegând, evident, Europa Occidentală și valorile și principiile guvernării democratice. Primul mesaj de acest tip după 1989 este amplu și el demontează întreaga simbolistică denaturata pe care regimul comunist a folosit-o cu arsenalul ideologic, politic și științific specific pentru a lega actul istoric de instaurarea comunismului. Monarhul respinge categoric această teza, subliniind că simbolurile naționale, în totalitate, fără excepții, au fost supuse unui proces de compromitere, astfel încât, pe lângă ziua națională, stema, tricolorul și altele au fost modificate
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
fiind într-o relație strictă de interdependenta. Lucrarea de față își dorește, așadar, să clarifice din punct de vedere științific mai multe aserțiuni care s-au propagat în opinia publică și care și-au făcut chiar loc și în mediul științific, cu privire la managementul restructurărilor economice din România din perioada post-decembristă. De pildă, lucrarea de față dorește să infirme ipoteza potrivit căreia companiile care au capital integral sau majoritar de stat au fost și sunt, prin definiție, ineficiente, nerentabile, necompetitive, incompatibile cu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
României. Titulescu și Marea Britanie, Moldova, Iași, 1991 (ed. a II-a 2010); Marusia Cîrstea (coord.), Relații economice româno-britanice (1919-1939), Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2013; David Britton Funderburk, Politica Mării Britanii față de România (1938-1940). Studiu asupra stragiei economice și politice, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1983; Joseph F. Harrington, Relații româno-americane (1940-1990), Institutul European, Iași, 2002. 8 Sintagma political literacy ar putea fi tradusă prin "alfabetizare politică", "educație politică", "lecturabilitate politică" sau chiar prin "literație politică". Cu toate că sună destul de stângaci în limba
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
6-20. 16 Mihail Kogălniceanu, Apărarea ministerului din 30 aprilie 1860 înaintea Adunării Elective din Iași (16-17 februarie 1861), în Discursuri parlamentare din epoca Unirii. 22 septembrie 1857-14 decembrie 1861, Ediție de Vladimir Gh. Diculescu, studiu introductiv de V. Rata, Editura Științifică, București, 1959, pp. 230-308. 17 N. Fleva, Regim autocratic. Politică centralizatoare a guvernului conservator Lascăr Catargiu. Interpelare dezvoltată în ședințele din 22 și 23 februarie a Adunării Deputaților, București, Tipografia "Voința Națională", 1893, p. 57. 18 Nicolae Blaremberg, Discursul din
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Voința Națională", 1893. FOTIUS Matthieu, L' influence française sur leș grands orateurs politiques roumains de la seconde moitié de 19-eme siècle (1857-1900), f.e., București. FUNDERBURK, David Britton, Politica Mării Britanii față de România (1938-1940). Studiu asupra stragiei economice și politice, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1983. HARRINGTON, Joseph F., Relații româno-americane (1940-1990), Institutul European, Iași, 2002. KNOBLAUCH, C. H. & BRANNON, Lil, Critical Teaching and the Idea of Literacy, Portsmouth, NH, Boynton, 1993. KNOBLAUCH, C. H., Literacy and the Politics of Education, în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pp. 74-80 KOGĂLNICEANU, Mihail, Apărarea ministerului din 30 aprilie 1860 înaintea Adunării Elective din Iași (16-17 februarie 1861), în Discursuri parlamentare din epoca Unirii. 22 septembrie 1857-14 decembrie 1861, Ediție de Vladimir Gh. Diculescu, studiu introductiv de V. Rata, Editura Științifică, București, 1959, pp. 230-308. MACAULAY, Thomas Babington, Discursuri de Macaulay, trad. de Anghel Demetrescu, Motzătzeanu, București, 1895. MACAULAY, Thomas Babington, Speeches. Corrected by himself, vol. 1-2, Tauchnitz, Leipzig, 1853. MAIORESCU, Titu, La Adresa. Nemulțumirea în țară. Necesitatea unei magistraturi mai independente
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
becoming aș two opposed, but not independent sides of the fulfillment of human spirit. Keywords: intellect, reason, concept, dialectics, spirit. Intelect și rațiune: o distincție kantiana Filozofia modernă, și în special idealismul german, continuă să suscite numeroase dezbateri în mediile științifice din întreaga lume. Postularea omului ca scop al său însuși și a devenirii umanității pe coordonatele libertății, oricât de vag și imprecis sau chiar determinist a fost interpretat acest termen, a realizat o ruptură epistemologica radicală cu ontologiile precedente. Critică
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Socialiste România, Buurești, 1966, pp. 576-578. 2 Baruch Spinoza, Etică (demonstrată după metodă geometrica), traducere de S. Katz, Editura Antet XX Press, București, 1993, p. 76. 3 Immanuel Kant, Critică rațiunii pure, traducere de Nicolae Bagdasar și Elenă Moisuc, Editura Științifică, București, 1969, p. 283. 4 Ibidem, pp. 299-300, 363-460. Vezi și Manfred Kühn, Kant. O biografie, traducere de Cornelia Eșianu și Delia Eșian, Editura Polirom, Iași, 2009, p. 214. 5 Ibidem, pp. 65-80, 215. 6 Idem, Prolegomene la orice metafizica
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
traducere de Cornelia Eșianu și Delia Eșian, Editura Polirom, Iași, 2009, p. 214. 5 Ibidem, pp. 65-80, 215. 6 Idem, Prolegomene la orice metafizica viitoare care se va putea înfățișa drept știință, traducere de Mircea Flonta și Thomas Kleininger, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1987, p. 92. Subl. în orig. 7 Idem, Întemeierea metafizicii moravurilor, traducere de Nicolae Bagdasar, Editura Științifică, București, 1972, p. 71. 8 Idem, Critică rațiunii pure, p. 213. Vezi și Immanuel Kant, Scrieri moral-politice, traducere de Rodica
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Prolegomene la orice metafizica viitoare care se va putea înfățișa drept știință, traducere de Mircea Flonta și Thomas Kleininger, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1987, p. 92. Subl. în orig. 7 Idem, Întemeierea metafizicii moravurilor, traducere de Nicolae Bagdasar, Editura Științifică, București, 1972, p. 71. 8 Idem, Critică rațiunii pure, p. 213. Vezi și Immanuel Kant, Scrieri moral-politice, traducere de Rodica Croitoru, Editura Științifică, București, 1991, pp. 278-279. 9 Ibidem, Critică rațiunii pure, p. 110 10 Ibidem, p. 155. 11 Idem
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
București, 1987, p. 92. Subl. în orig. 7 Idem, Întemeierea metafizicii moravurilor, traducere de Nicolae Bagdasar, Editura Științifică, București, 1972, p. 71. 8 Idem, Critică rațiunii pure, p. 213. Vezi și Immanuel Kant, Scrieri moral-politice, traducere de Rodica Croitoru, Editura Științifică, București, 1991, pp. 278-279. 9 Ibidem, Critică rațiunii pure, p. 110 10 Ibidem, p. 155. 11 Idem, Logica generală, traducere de Alexandru Surdu, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1985, pp. 64-65 12 Idem, Critică rațiunii pure, pp. 252-260, 276-277. 13
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]