20 matches
-
la școală este același paranoic etern frustrat de mai târziu, când va avea motive cu adevărat temeinice să-și strige insatisfacția de a nu i se recunoaște valoarea. La sfârșitul anilor ’20, este în plină ebuliție noocratică. Visează la o științifizare (e cuvântul lui!) a, nici mai mult, nici mai puțin, vieții sociale. De aici până la etatizarea tuturor domeniilor, nu mai e decât un pas: „Spre deosebire de alte partide - în special de partidul socialist - cred că toate forțele trebuie să emane de la
„Mărturia unei generații“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5763_a_7088]
-
o reacție față de intelectualismul școlii tradiționale 13 1.2. Mișcarea pentru educația estetică 15 1.3. Educația extrașcolară 17 1.4. Constituirea unei științe despre copil "paidologia" 18 1.5. Secolul XX un "secol al copilului" 19 2. ASPIRAȚIA SPRE ȘTIINȚIFIZARE A PEDAGOGIEI 23 2.1. Pedagogia experimentală 23 2.2. Pedagogia socială și pedagogia sociologică 29 3. O SINTEZĂ A AUTORITARISMULUI ȘI LIBERALISMULUI ÎN EDUCAȚIE DISCIPLINA LIBERĂ 38 4. "EDUCAȚIA NOUĂ" O "REVOLUȚIE COPERNICIANĂ" ÎN PEDAGOGIE 41 4.1. Activitatea
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
i se distrugă spontaneitatea, originalitatea. De fapt, așa cum se va vedea, o bună parte a efortului pedagogiei secolului XX s-a îndreptat spre realizarea unui echilibru între intervenție și nonintervenție, între o educație directivă și una nondirectivă. 2 ASPIRAȚIA SPRE ȘTIINȚIFIZARE A PEDAGOGIEI Spre sfîrșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, concomitent cu procesul de organizare pe noi baze a educației, au fost formulate numeroase și înverșunate critici la adresa pedagogiei din Europa și nordul Americii. Unii criticau caracterul filosofic
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pedagogia socială tindea spre același țel prin întemeierea ei pe știința despre societate. Dacă pedagogia experimentală se întemeia cu prioritate pe psihologie, pentru a cunoaște trebuințele copilului, pedagogia socială își avea sursa metodologică în sociologie, vizînd cunoașterea trebuințelor societății. Ideea științifizării pedagogiei prin fundamentarea ei pe cunoașterea vieții sociale este clar exprimată de unul din promotorii pedagogiei sociale, PAUL NATORP (1854-1924) "Pedagogia socială" scria el "însemnează, în cel mai larg înțeles, că chestiunile de educație trebuie tratate științific în legătură cu chestiunile sociale
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
fenomenelor educației, făcînd posibilă constituirea unei noi științe știința educației. De fapt, se avea în vedere cercetarea educației sub aspect macrostructural sistemele de educație, evoluția lor, legile care guvernează această evoluție, relativa lor autonomie față de societate etc. Tot în scopul științifizării cercetărilor cu privire la învățămînt întîlnim la acest pedagog preocuparea pentru măsurarea faptelor de educație cu ajutorul statisticii. Alături de teorie știința educației Durkheim distinge și arta educației, care constă în moduri de acțiune în procesul paideutic; această artă se constituie din experiența cîștigată
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pe o concepție filosofică pozitivistă, vrînd să dea teoriei sale o bază științifică. "Casele copiilor" pe care le-a creat le considera ca laboratoare ale științei umane, iar prima sa lucrare Metoda pedagogiei științifice cuprinde chiar în titlu intenția de științifizare a pedagogiei. Winefried Böhm, de la Universitatea Würzburg (Germania), evocă o serie de analiști ai operei Mariei Montessori care considerau că teoria acesteia este dominată de utopie și mesianism și, în consecință, nu răspunde exigențelor științifice stricte. Ea nu oferă criteriile
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
astfel spre crearea mediului care ar stimula manifestarea acestor însușiri psihice de origine misterioasă (cf. 10 bis, p. 150). Există în teoria pedagogică a Mariei Montessori un efort de a realiza o sinteză între știință și religie, între aspirația spre științifizarea pedagogiei care trebuia să ajungă prin cercetări experimentale la descoperirea legilor de dezvoltare a copilului și elementele religioase care intervin în explicarea acestei dezvoltări. Ponderea acestui ultim aspect al concepției sale va crește mai ales în ultimii ani ai vieții
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cercetarea lor se îndrepta spre valorile spirituale așa cum se reflectau ele în artă, literatură, obiceiuri etc. Această tendință continua, de fapt, o idee scumpă generației transilvănene de la 1848. Tot acum, la început de secol, a apărut un puternic interes pentru științifizarea pedagogiei prin studirea pe cale experimentală a copilului (Nicolae Vaschide, Grigore Tăbăcaru, Vladimir Ghidionescu, Izabela Sadoveanu). Se păstrează însă și tendința constituirii pedagogiei mai ales prin reflecție asupra tezelor formulate de marii teoreticieni ai educației și completarea lor cu unele noi
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
privind predarea geometriei (prof. Gh. Țițeica 1903/ 1904), predarea chimiei și fizicii (prof. Gh. A. Dima 1907/ 1908), predarea limbilor moderne (prof. C. Litzica 1905/1906) etc. (38, pp. 91-159). Chiar dacă nu au avut rigoarea cerută de marii teoreticieni ai "științifizării pedagogiei", aceste experimente au avut meritul de a fi supus investigației nu copilul, ci fenomenul educației, ca atare. Pe de altă parte, se cuvine să fie semnalată această valoroasă tradiție a școlii românești, părăsită din nefericire în unele din perioadele
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
fondul progreselor înregistrate de învățămînt, al puternicei manifestări a spiritului creator din diverse domenii ale științei, tehnicii, literaturii, artei, sub influența unei filosofii raționaliste, a unei teorii sociologice orientate spre lumea satelor și a unei psihologii în plin efort de științifizare, pedagogia românească interbelică a cunoscut un veritabil salt în afirmarea sa în viața culturală românească. Dacă înainte de 1918 cercetările teoretice asupra educației și învățămîntului vizau cu prioritate școala primară și constituiau o preocupare, mai ales, a profesorilor de pedagogie de la
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
studierea evoluției pedagogiei, din ultimele două decenii ale secolului al XIX-lea pînă către mijlocul celui de-al patrulea deceniu din secolul XX examinare întreprinsă după metoda istorică, pe baza unei ample informări rezultă patru stadii în drumul ei către științifizare: a) pînă către 1900 stadiul pedagogiei clasice, caracterizat prin dependență de filosofie, caracter normativ și unitate de obiect. Această ultimă particularitate decurgea din problema centrală a pedagogiei clasice idealul educației stabilit pe cale deductivă din filosofie. În această fază, pedagogia nu
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
teoretică s-a dezvoltat o fizică aplicată, tot așa din pedagogia ca "știință regală" se va dezvolta o pedagogie normativă. Lucrarea Unitatea pedagogiei contemporane ca știință are, fără îndoială, meritul de a fi căutat să pună în evidență efortul de științifizare a pedagogiei, inițiat, într-adevăr, în jurul anului 1900, precum și amplificarea preocupărilor din acest domeniu, concretizată prin apariția unor noi discipline pedagogice. Se poate vorbi de continuarea tendinței de științifizare în perioada interbelică, prin depășirea caracterului unilateral al pedagogiei experimentale, limitată
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
meritul de a fi căutat să pună în evidență efortul de științifizare a pedagogiei, inițiat, într-adevăr, în jurul anului 1900, precum și amplificarea preocupărilor din acest domeniu, concretizată prin apariția unor noi discipline pedagogice. Se poate vorbi de continuarea tendinței de științifizare în perioada interbelică, prin depășirea caracterului unilateral al pedagogiei experimentale, limitată la studierea copilului, și prin orientarea cercetărilor spre fenomenul educației ca atare, în care sînt implicați elevul, educatorul și conținutul procesului instructiv-educativ. O lucrare de epistemologie pedagogică presupune însă
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
un stat capitalist (28). Sub impulsul cercetărilor sociologice, a orientării acestora spre lumea satelor, precum și a curentului de idei specifice țărănismului, s-a dezvoltat o puternică mișcare de pedagogie sociologică. Cercetările sociologice au constituit și un temei pentru efortul de științifizare a pedagogiei. Se aprecia, în spirit durkheimian, că educația este, în primul rînd, un fenomen social, că ea trebuie să răspundă unor exigențe ale societății pe care o servește. În consecință, pedagogia trebuia să-și întemeieze structura sa teoretică pe
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
îndrumarea magistrului său, a efectuat cercetări asupra asociațiilor la copii, iar împreună cu acesta a realizat o serie de experimente în vederea etalonării testelor de inteligență pentru copiii români. În spiritul promovat de cei mai mulți pedagogi experimentaliști, întîlnim și la Comicescu părerea că științifizarea pedagogiei ar rezulta din apropierea ei de biologie. Lucrarea sa, Orientarea biologică în știința educației, apărea tocmai în 1931, cînd în pedagogia românească începuse să se manifeste o tendință într-o direcție opusă spre sociologie (în 1931 au apărut Regionalismul educativ
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
1890-1989), profesor de pedagogie la școala normală din București care, în manualele sale, destinate pregătirii viitorilor învățători, ținea să precizeze că pedologia este o disciplină auxiliară a pedagogiei, iar pedagogia experimentală este o disciplină complementară, menită să asigure procesul de științifizare a pedagogiei, ea oferind metode noi de investigație și un interes mai viu pentru probleme necercetate încă (61). 11.2.4. Semnificația unor încercări de constituire a unei "pedagogii românești" Foarte apropiată de pedagogia sociologică, prin interesul față de școala rurală
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ne-am fi putut mîndri cu un foarte original și bine închegat sistem de educație. În cîteva ocazii, inclusiv în scrierea sa din 1944 Puncte cardinale pentru o concepție românească a educației -, Ghibu își manifesta insatisfacția față de insistentele apeluri la științifizarea pedagogiei. "Pedagogia nu trebuie să fie neapărat o știință" sau "pedagogia este trăire și acțiune". Ghibu reacționa cu vehemență față de ceea ce se numește "pedagogie generală" și "pedagogie sistematică", pentru că acestea prin premise și concluzii erau după opinia sa străine de
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în scrieri filosofice. După desprinderea pedagogiei de filosofie, aceasta din urmă n-a încetat să se intereseze de problema devenirii umane, după cum, mult timp, pedagogia însăși a acordat prioritate problemelor de filosofia educației. În secolul XX, paralel cu procesul de științifizare a pedagogiei, se constată un interes deosebit al celor mai de seamă curente filosofice pentru problemele educației; aproape fiecare dintre ele are și o teorie asupra direcției de devenire a ființei umane și a condițiilor optime ale acestei deveniri. Nu
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
KEY, Secolul copilului, traducere de VICTORIA C. PETRESCU și ELVIRA BALMUȘ, E.D.P., București, 1978. 9. Cf. NADIA NICOLESCU, "Intuiție și utopie, geniu și naivitate în pedagogia Ellenei Key", studiu introductiv al volumului ELLEN KEY, Secolul copilului, op. cit. 2. Aspirația spre științifizare a pedagogiei 1. J. J. van BIERVLIET, Pedagogia experimentală, traducere de I. G. MARINESCU, București, 1923. 2. A. BINET și V. HENRI, La fatigue intellectuelle, Schleicher Frères, Paris, 1898. 3. A. BINET, Ideile moderne despre copii, cuvînt introductiv, traducere, note
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX 2 1 Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX Cuprins Et in Arcaia ego... sau îndemn la o călătorie Prefață Primele semne ale unor schimbări ce urmau să apară în educație Aspirația spre științifizare a pedagogiei Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX O sinteză a autoritarismului și liberalismului în educație disciplina liberă "Educația nouă" o "revoluție coperniciană" în pedagogie Școala și pedagogia românească la început de secol XX Reorganizarea învățămîntului în perioada interbelică
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]