164 matches
-
se destăinuie este iubita, el luând diverse întruchipări: drumeț, haiduc, podgorean, dansator etc.: „De-aș fi drumeț, cu ultimul bănuț, Mi-aș cumpăra fântâni fundamentale, Ca-n adâncimea lor să poți s-asculți Iubito, numai cântecele tale Și, prefăcută-n știmă, să te muți Din ierni prea reci, în veri primordiale” ( Sonet cu fântâni) Modestia poetului, prețuirea artei, sunt bine conturate in poezia „Nedefinit”, autentică „ars poetica”: „căci poet să te socoți / îți trebuie melancolie, / neliniște și lacrimi /( ... ) și patimi și
RETORICA BALANSOARULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Teodor_barbu_retorica_balansoarului_al_florin_tene_1351777495.html [Corola-blog/BlogPost/369931_a_371260]
-
despre pescuit sunt deja în domeniul banalului, inclusiv chestia cu peștișorul de aur, intră în scenă cele de domeniul miticului. Abia acum se pot afla ce iubiri se produc în sistem cu diferite zâne ale lacurilor, cu ispititoarele rusalce sau știme, ca să nu mai vorbim de cei care pescuiau în mări și aveau în palmares cel puțin o aventură cu o sirenă. Iar asta se întâmpla pe vremea când pescarul sportiv, care acum semăna cu o prună afumată (lato sensu!), era
HOBBY de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1436864256.html [Corola-blog/BlogPost/365899_a_367228]
-
privirea, cu instinctele la pândă pe necuprinsa pânză-a mării caldă, ce țărmul cu dorințe îl inundă. Matrozi bărboși ce stau în carturi strajă își leagă strâns trupul lângă catarg, și ascultă-n voie cântecul de vrajă, șireata nadă-a știmelor din larg. Descind pe clasicul pământ elen precum Ulise, infidel și tandru și-n tainica tăcere din Eden nasc vise-n umbra florilor de leandru. Steluța CRĂCIUN Referință Bibliografică: Clasic țărm elen / Steluța Crăciun : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
CLASIC ȚĂRM ELEN de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1465309237.html [Corola-blog/BlogPost/379322_a_380651]
-
că pre o vrut ie să să baje-n Strei ... Când am văzut-o așe', despletită, cu părul lung-lung tăciune și fața albă ca varul, cu ochii negri-negri, parcă-i ardeu în cap, nu alta, aș fi putut jura că-i știma apelor, ori una din ăli frumoase. Și frumόsă era, vede și ie bine în oglinda apii și-n ochii ficiorilor, duminica la joc. Da' mumă-sa era tăt cu ochii după ie și de multe ori o zis că, acu
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Biciul_violeta_deminescu_1355849273.html [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > TU, FEMEIE, PENELOPĂ Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 798 din 08 martie 2013 Toate Articolele Autorului de la un timp te visez cu pletele-n vânt ca o știmă ce-ai îmbătat apele cu miresme de sălcii în floare, ai corpul liană bătută de vânt și sălbatecii ochi de cicoare, umbletul ți-e urmă de vis ce calcă pe perne de fluturi, când râzi și vorbești, doruri și vise
TU, FEMEIE, PENELOPĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 798 din 08 martie 2013 by http://confluente.ro/Tu_femeie_penelopa_ion_ionescu_bucovu_1362747311.html [Corola-blog/BlogPost/360035_a_361364]
-
Nașterea din cuvânt și imagine - acesta este parcursul firesc al întâmplărilor relatate de autor. Într-un cadru mirific, mitic și anume, preajma cetății Histria, „O limbă de pământ în saliva salină a lacului Sinoe” - acolo unde se se ivesc noaptea știme, de o frumusețe neomenească, ce-ți sucesc mințile, autorul plasează, printre relicve, „situri, vestigii, pământ răscolit, ziduri mușcate de caninii timpului câinos, pietre legendare, odăi, morminte, ceramică...” Ne trezim pe “urme de umbre” și “pași ancestrali” și parcă auzim “suflări
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 by http://confluente.ro/Prozatori_pentru_mileniul_trei_romeo_ta_cezarina_adamescu_1339833072.html [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
ne vrăjește, ne cheamă, ne amețește cu tânguirile ca de sirene. Dar, cel care ne hipnozizează cu un cântec la balalaică, “plângându-și în fiecare dintre noi eternitatea efemeră(!) - este de data aceasta, nu o zână a lacului, nu o știmă sau o naiadă, ci un profesor din Cluj, care “își devora fericirea clipei cât o veșnicie” - în timp ce apa își contura, prinsă și ea în vrajă, valurile. Cântecul rezonează în suflete. Proza este metaforică, o parabolă a vieții. La ceas de
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 by http://confluente.ro/Prozatori_pentru_mileniul_trei_romeo_ta_cezarina_adamescu_1339833072.html [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
distinctivă de către HARICLEEA DARCLÉE. Fugind, la fel ca și ENESCU, de tot ceea întruchipează facilul interpretativ lipsit de orice fel de scrupule, artista a creat cu o accentuată responsabilitate și conștiență rolurile, articulând de la prima și până la ultima notă a știmei încredințate cele mai fine nuanțe și cele mai adecvate accente în vederea susținerii temeliei identitare a personajului respectiv. În această cheie amplă de tip constructiv, DARCLÉE reușea să contureze întotdeauna nu numai profilul complex al chipului teatral jucat cu o siguranță
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1426320368.html [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
încărunțit în somn, visând chipul iubitei, umbra ei mi se arăta ca-n poveste tot mai zveltă, mai bălae, cu litania pe frunte, mă ruga să mai stau să-i cădelnițez iubirea, alergam să-i caut trupul și ea devenise știmă printre cețuri și abise se depărta ca o arătare. iubirile mele au apărut într-un amurg de toamnă cu plopii înșirați ca niște schelete pe cer și toate au dispărul în dimineața iluziilor topindu-se în oglinzi de ape stătute
LITANIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1414479092.html [Corola-blog/BlogPost/347059_a_348388]
-
aș isca și păsări de eghipet șerpi de lună - ghem secret crai de ierni - mânii de vânt scumpul acoperământ dinspre minte spre inìmă dinspre vrajbă către crimă se stârnesc duh și vecìi pustiind povești pustii din scheletele de stele vestesc știme - bocesc iele fântânile sparg oglinzi numai cu mâna te-ntinzi lună soră - frate soare totu-i vrăjită scrisoare schimbă-mi soarta pe-un pitac neguțând visuri de drac împacă aur și moarte într-o carte - într-o carte stăpânește și
STIHURI ŞI COLINDE de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Adrian_botez_stihuri_si_col_adrian_botez_1388313355.html [Corola-blog/BlogPost/363849_a_365178]
-
flutur părul ca în vis, să-l împletesc, să-l despletesc, sub geana cerului închis, sub umbra pomului în floare, se joacă șarpele cu noi, ai ochii dulci ca de cicoare, ce grea osândă pe-amândoi. îmbătați de dor cu știme, uzurpați de zeu din rit, am dat buzna din mulțime într-un rai nepângărit. și venisem lacom, mândru, peste chipul tău în floare, împăcând cu gând de pradă sentimentele tartare. luna veselă și bearcă a fanar visa, prin spații, noi
EROII LUI MENANDRU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1442727612.html [Corola-blog/BlogPost/366182_a_367511]
-
peste geam prin giurgiuvele se strecoară ca o umbră peste visurile mele ca o umbră din trecut peste prispa mea de lut. slova mea-cuvânt de vis toate păsările mi-s zboruri în vârtej de rime și de doruri și de știme las ferestrele deschise ca să-mi intre-n casă vise de cocori cu aripi ude prin frunzișurile crude și pâraie în căderi visând numai primăveri ce frumos se face noapte printre vise printre șoapte vine draga primăvară nu mai știu a
NUNTIRE DE CUVINTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1154 din 27 februarie 2014 by http://confluente.ro/Nuntire_de_cuvinte_ion_ionescu_bucovu_1393513987.html [Corola-blog/BlogPost/370155_a_371484]
-
al vechilor pictori de biserici care ajunau înainte de a se apuca de lucru : chiar mi-am pregătit tuburile de vopsele, pensulele din coadă de veveriță și bucăți din sticlă subțire de geam, pe care să pictez icoane. Am ales și știma - una rămasă de la iconarii de la Nicula și în care Isus se arată cu un obraz proaspăt ras dar de trei ori multiplicat:Tatăl-Fiul-Spiritul Sfânt. De acolo, din scama de pornire și din starea de scânteie ce-și așteaptă amnarul și
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Intepretari_scrisul_ca_jertfa_de_sine_si_eliberare_de_umbre_melania_cuc_isus_din_podul_bisericii_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
o jerbă din flori albe de hârtie creponată, este un fel de migdală dulce-amăruie. Ultimul capitol, Iisus de la Dunăre ilustrează un episod tulburător cu o apariție stranie de femeie-știmă a Dunării de Jos,din Dobrogea. Un spirit, o rusalcă, o știmă, o lipoveancă ? Cine știe ? Poate că nici nu-i prea bine să știm : Atunci, rusalca de la Capidava ieși din valuri; era tare veselă, acoperită pe cap cu alge în loc de basma de mătasă. Era și femeie, era și șerpoaică; jumătate știmă
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Intepretari_scrisul_ca_jertfa_de_sine_si_eliberare_de_umbre_melania_cuc_isus_din_podul_bisericii_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
știmă, o lipoveancă ? Cine știe ? Poate că nici nu-i prea bine să știm : Atunci, rusalca de la Capidava ieși din valuri; era tare veselă, acoperită pe cap cu alge în loc de basma de mătasă. Era și femeie, era și șerpoaică; jumătate știmă, jumătate nevastă, înecata mea ieșea din apă vie și nevătămată. Nici nu s-a uitat la mine, l-a prins doar de guler pe criminalul tânăr, l-a lovit cu palma ei strălucindu-i în soare ca sturionul, o singură
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Intepretari_scrisul_ca_jertfa_de_sine_si_eliberare_de_umbre_melania_cuc_isus_din_podul_bisericii_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
în pace, dar mă împinse marea spre țărmurile trace și spre ciclop pe care l-am orbit. Am stat un an la Circe și i-am făcut un fiu, am biruit sirenele sublime și valurile care dansau în chip de știme, doar ca lângă cei dragi din nou să fiu. Acolo pețitorii pe rând au fost uciși fiindc-au dorit regatu-mi să-l înhațe, dar când pe Penelopa am vrut s-o strâng în brațe priveam spre zori cu ochii larg
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1426357331.html [Corola-blog/BlogPost/377798_a_379127]
-
aflat că ai trecut pe malul celălalt în Lumină. Eu și guguștiucul Numai eu și guguștiucul cântăm de dimineață, Eu pe pagina albă de vibrează până-n rimă El pe o creangă a bobotezei de îngheață Notele muzicale, țurțuroi, pe-o știmă. Numai eu vers de cântec și descântec El pasăre vorbitoare de văzduh, Rege nenăscut din pântec Eu ce-l așez în sunet duh. Întoarcerea ACASĂ Era o vreme-a inimilor aprinse Un timp al cuvântului scris, Era clipa tăcerilor încinse
ZIUA A ŞAPTEA DUPĂ ARTUR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ziua_a_saptea_dupa_artur.html [Corola-blog/BlogPost/355998_a_357327]
-
boiului vinul dulce s-a gătat se așterne de iernat de iernatul sângelui în carnea pământului dulce floare de salcâm ce n-aș da să mai amân despărțirea de pârjol să mai stau cu trupul gol soră macilor din grâu știmă apelor din râu floare -amară de măceș falsă umbră de cireș n-am pe cine păcăli să se ducă în pustii să se ducă-n locul meu unde toți se duc mereu să mă lase așteptând să-mi vii tu
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/stefania_oproescu_1427286129.html [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
să îi ducă dorul.” Atrași în mrejele ei i-au căzut victimă „pescari iscusiți”, „copii neștiutori”, „copilandri”, „flăcăi”. Din rândul sătenilor se remarcă Aliman, un tânăr frumos, voinic, curajos, pescar iscusit, cu o gândire realistă, nu crede în poveștile despre „știme schimbate în lostrițe, ori de naiba prefăcut în pește.” Pentru el lostrița este un pește adevărat pe care ca orice pescar își propune să îl prindă. După ce reușește să o țină pentru o clipă în brațe, lostrița devine peștele iubită
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1468678906.html [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
din dorința erotică de a se uni în eternitate cu ființa iubită, din răzbunare că el o trădase și se căsătorea cu o altă fată, sau acțiune malefică a unei ființe demonice dornică de carne de om. În povestirea „Aranca știma lacurilor” de Cezar Petrescu ceea ce părea a fi o știmă ce bântuie castelul se dovedește a fi spiritul neliniștit al unei domnițe ce nu avusese parte de o moarte obișnuită. Mitul sirenei este puternic reprezentat și în literatura germană. Zâna
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1468678906.html [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
ființa iubită, din răzbunare că el o trădase și se căsătorea cu o altă fată, sau acțiune malefică a unei ființe demonice dornică de carne de om. În povestirea „Aranca știma lacurilor” de Cezar Petrescu ceea ce părea a fi o știmă ce bântuie castelul se dovedește a fi spiritul neliniștit al unei domnițe ce nu avusese parte de o moarte obișnuită. Mitul sirenei este puternic reprezentat și în literatura germană. Zâna Onda dintr-un basm clasic german cu același nume apare
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1468678906.html [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
flutur părul ca în vis, să-l împletesc, să-l despletesc, sub geana cerului închis, sub umbra pomului în floare, se joacă șarpele cu noi, ai ochii dulci ca de cicoare, ce grea osândă pe-amândoi. îmbătați de dor cu știme, uzurpați de zeu din rit, am dat buzna din mulțime într-un rai nepângărit. și venisem lacom, mândru, peste chipul tău în floare, împăcând cu gând de pradă sentimentele tartare. luna veselă și bearcă a fanar visa, prin spații, noi
EROII LUI MENANDRU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1405266357.html [Corola-blog/BlogPost/374419_a_375748]
-
adăpost sub acoperișul omeniei și milei ; li se închid porțile în față se ridică în fața groazei de întuneric păduri de ghimpi și munți de neputințe ape tulburi întunecă orizontul incertitudini au împânzit ogorul și nedreptate; își aștern manta -colți neîndurați știme extremiste pân-la cer în calea haosului spiritele sunt tulburate; brexit și atentate! de la țărmul lumii creștine regele militează-pietate! -dăruiți adăpost băjeniților lupii și turmele laolaltă în pădurile imperiului! -ooh Doamne! Pietate! Referință Bibliografică: Pietate / Maria Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
PIETATE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1468874518.html [Corola-blog/BlogPost/373593_a_374922]
-
cu chipul ei în gând. miercuri, 25 mai 2016 doină frunzele ascultă trecerea pădurii în poveste și apele sunt vii, curgând la vale, luna bătută în aramă se urcă pe cer, trece ca barca spre ziuă, trăgând după ea soarele, știma visurilor trece prin ochii mei ca umbra unui vis și visul unei umbre, strâng toate râurile în brațe și tot cerul și toate lucrurile văzute și nevăzute; orbul din mine se întreabă dacă l-am văzut pe Platon, da, l-
DOUĂ POEZII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1464244945.html [Corola-blog/BlogPost/378972_a_380301]
-
norod scos din năvod acum schilod: Crist-Voievod schimbă-umilinți în limbi de sfinți și-atâtea patimi și-atâtea lacrimi le ia-ntre palme blestem să darme și le descântă pentru o nuntă pentru o rimă de stea sublimă -ntre Crai și Știmă le scoate-n vază focuri de rază apă în oază... floare de colț te sui pe bolți - nu pierde plâns: în necuprins văzduhu-i nins! sunt sfinte patimi și-o stea de lacrimi - foc de vestire și mântuire... * zori vii - zurlii
FLORI de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1460961441.html [Corola-blog/BlogPost/380560_a_381889]