222 matches
-
cu orele 22:00 în OXFORD PUB să petrecem pe ritmuri 100 % latino ( bachata, salsa, merengue, kizomba,cha-cha, jive, momente de entertainment) alături de Clubul de dans Elegance IAȘI! Citește tot... Shake It !! @ Oxford Pub, 30 ianuarie This weekend let uș știr some excitement into your life while our bartenders știr into your glasses and music pumps into your imagination, creating the perfect environment for nights to remember. Let loose and SHAKE IT! on to the dance floor and into your glasses
Evenimente Oxford Pub Iasi [Corola-blog/BlogPost/94676_a_95968]
-
pe ritmuri 100 % latino ( bachata, salsa, merengue, kizomba,cha-cha, jive, momente de entertainment) alături de Clubul de dans Elegance IAȘI! Citește tot... Shake It !! @ Oxford Pub, 30 ianuarie This weekend let uș știr some excitement into your life while our bartenders știr into your glasses and music pumps into your imagination, creating the perfect environment for nights to remember. Let loose and SHAKE IT! on to the dance floor and into your glasses. Ching ching! Let’ s live forever this Friday and
Evenimente Oxford Pub Iasi [Corola-blog/BlogPost/94676_a_95968]
-
fără nume, nu prea mare, probabil moldovenesc, se întîmplă și nu se întîmplă nimic. Un drum asfaltat doar pînă la jumătate îl împinge pe cititor într-un univers de moloz și case scăpate de amenințarea demolării în anii sistematizării, cu știr, urzici și găini, cîini fără stăpîn, cu straturi de ceapă, cu o casă mare construită în anii din urmă - a Colonelului -, cu o bodegă, "Tractorul șifonat", locul de întîlnire al bărbaților. E o stradă cu ferestre și porți multe, din spatele
O stradă pe jumătate asfaltată by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12788_a_14113]
-
Ignea Ioan, 59 ani l Raia Aurelia, 76 ani l Druc Niculai, 57 ani l Savi Iuliana-Elisabeta, 76 ani l Trufin Ioan, 67 ani l Codre Ștefan, 92 ani l Fanu Persida, 78 ani l Bega Viorel, 66 ani l Știr Nicolai, 95 ani l Rațiu Aurel, 74 ani l Sipețan Moise, 74 ani l Huda Peter, 47 ani l Crivineanțu Elena, 67 ani l Milosev Omerga, 82 ani l Gogăltan Dumitru, 66 ani l Degeratu Gheorghița, 56 ani l Spânu
Agenda2005-02-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/283256_a_284585]
-
ceea ce ții ascuns/ în sufletul încăpător/ te țintuiește/ obosit/ sub avalanșă" (Poteca). Suferință unei asemenea imperfecțiuni este suferință specifică a poetului, care se silește a se deschide sufletește artei sale, precum unei spovedanii laice, în nădejdea unei mîntuiri estetice. Victor Știr cultiva o poezie stranie, aptă de intensități, care se sprijină, frecvent, pe cuvinte puține, lăsînd să vibreze albul hîrtiei din jurul lor. Razele lirismului se adună în focarul textual, precum într-o lentilă, cu un efect incandescent: "Între tărmii/ poemului/ marea
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17811_a_19136]
-
la noua ce m-am/ trezit și numai ceva nu-mi/ amintesc parcă n-aș mai/ fi vrut sa mă-ntorc de-acolo" (Moarte prin internet). Mișcîndu-se între gol și plin, între imagine și apoftegma, între gravitate și persiflare, Victor Știr distilează o satiră inofensiva, pur scriptica, amintindu-l întrucîtva pe Cezar Ivănescu (deși are un limbaj nesubordonat nici unui model): "scriu aceste/ nu ca să te emoționez nu te/ aștepta la așa ceva la ce/ ți-ar folosi scriu pentru/ a-ți aminti
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17811_a_19136]
-
sale angelice, pe care o transcrie cu pudoare: "din îngeri soarele nu va apune/ niciodată mîine" (ibidem). Despre alți poeți din Bistrița sper să scriu în curînd. Olimpiu Nusfelean - Libertate de noapte, Ed. Dacia, 1995, 60 pag., preț nemenționat. Victor Știr - Cinetica iluziei, Ed. Tipomur, Tg. Mureș, 1997, 64 pag., prețul 3000 lei.
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17811_a_19136]
-
nu mi se-ntîmplă nimic” (Scîncind încet sau doar). Raportabil pe tărîm autohton la Bacovia sau la Stelaru, impresionantul craiovean Ionel Ciupureanu ar putea fi asociat, într-o perspectivă transfrontalieră, cu spaniolul Leopold Maria Panero (recent tradus în românește de Victor Știr), cel care, aflîndu-se internat voluntar într-un sanatoriu de psihiatrie, s-a văzut caracterizat drept „prințul poeților damnați din toate secolele”.
Un damnat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2580_a_3905]
-
Gastro și restaurante Wok-ul este un vas de gatit, asemănător unei tigăi, dar în formă de semisfera, cu mâner lung de lemn. Pereții înalți și curbi sunt foarte folositori pentru știr&fry - modalitatea de gătire rapidă a preparatelor asiatice ce constă în călirea ingredientelor în numai câteva minute la foc mare, astfel încât să își păstreze culorile vii, iar în cazul legumelor să rămână ușor crocante. Cand ingredientele sunt amestecate rapid, datorită
Ce este WOK? [Corola-blog/BlogPost/98159_a_99451]
-
a arătat rolul Revistei Lumină Lină și al revistelor literare din țară și din străinătate. Prima seară a aparținut în întregime poeților și prozatorilor bistrițeni, care și-au prezentat cărțile, citind din creațiile proprii (Elena M. Cîmpan, Menut Maximinian, Victor Știr, Alexandru Cristian Miloș, Pr. Prof. Nicolae Feier, Pr. Aurel Proptean, Victoria Fătu Nalațu, Ștefan Veșcari, Prof. Dr. Vasile Filip, Prof. Eugenia Zegrean, Doris Gîță, Nicolae Vrăjmaș, Prof. Dr. Dorel Cosma). Momentele literare au fost intercalate cu piese de muzică clasică
ZILELE ,,LUMINĂ LINĂ’’ LA BISTRIȚA ( II ) [Corola-blog/BlogPost/93784_a_95076]
-
Gheorghe Grigurcu În jocul său dintre real și iluzia generată de text, poezia lui Victor Știr pornește resignat-minimalist de la punctul de jos al realului, ca o dovadă de umilitate, așadar de sacrificiu. Eul creator își asumă postura celui empiric precum o disponibilitate la propriile-i îndoieli, dileme, decepții. Resimțindu-se marginal, trecut cu vederea, cel din
Un romantism ermetizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7756_a_9081]
-
bolții / ne priveau gîze / înotînd în fericirea duală / de noapte-zi / a ridicat ceața - / veșmîntul ce ne desparte / și ne urîm în taină / ne urîm pe cît / ne-am iubit / suntem insectele". S-ar părea prin urmare că lirica lui Victor Știr e una a dezarmării, a înfrîngerii recunoscute care strînge aripile ființei și-i curmă dispoziția ludică. De fapt e vorba de-o etapă ulterioară aprinderii sentimentale, desfășurărilor ingenuu patetice care fac posibile miezurile actualelor formule dense în aparenta lor sicitate
Un romantism ermetizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7756_a_9081]
-
ca oamenii // monstruoase ce / năpădesc visul // somnul de vară / moarte de mărunțișul / uitat prin buzunare" (Somnul). Deloc expansiv, cu toate că se percepe în discursul d-sale proiectul unui existențial avîntat, al unui zbucium ce și-ar accepta cu greu limitele, Victor Știr tinde spre concentrare ca spre o rețetă nu doar expresivă ci și de ordin moral. E o penitență, un gen de asceză. Aidoma tuturor creatorilor stăpîniți de luciditate (formă purificată a scepticismului), autorul opune aleatoriului, dezordinii șansa unei ordini care
Un romantism ermetizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7756_a_9081]
-
amintiri revărsîndu-se intermitent în text, impregnîndu-l cu o sumă de percepții genuine, ne dăm seama că avem a face cu un strat ruralist, filtrat, distorsionat, însă nu mai puțin persistent. Departe de crezul proclamativ al unor "fii ai satului", Victor Știr își deleagă memoria unei condensări care nu e însă și o refrigerare. Recursul la trecutul personal și impersonal (tradiția) emană o robustețe discretă pe care vîrtejurile expresioniste prin care trece nu izbutesc a o anihila. Posibilul idilism e tescuit, procesat
Un romantism ermetizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7756_a_9081]
-
a / făcut brazde / blînde de noapte // nu ne vom mai vorbi" (Sinucidere la patru mîini). Nu înregistrăm aci nici un moment de trufie țărănească standardizată, ci exclusiv o subtilă melancolie plastică, o nostalgie a lirismului în drumul către sine însuși. Victor Știr e un poet al unei concentrări metaforice ale cărei geometrii uneori la vedere (colțurile zăpezii, o țărînă pătrată, muchiile fricii, unghiurile sferei ș.a.) indică o geometrizare a informulabilului, desigur himerică asemenea oricărui raport cu acesta
Un romantism ermetizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7756_a_9081]
-
21.09.1942 - s-a născut Ion Șerban Drincea 21.09.1945 - s-a născut Nicolae Sârbu 21.09.1948 - s-a născut Ion Istrate 21.09.1949 - s-a născut Eduard Huidan 21.09.1956 - s-a născut Victor Știr 21.09.1957 - s-a născut Octavia Nedelcu 21.09.1961 - a murit Claudia Millian (n. 1887) 21.09.1966 - s-a născut Ștefania Hănescu 21.09.1992 - a murit Ion Băieșu (n. 1933) 22.09.1866 - s-a născut
Calendar by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/4316_a_5641]
-
sublimă a traiului la țară, din alte vremuri. Versurile sunt încărcate de voluptatea senzorială care va deveni principala caracteristică a poeziei lui Emil Brumaru. Pe măciulii gustoase de maci, într-a amiezii,/ Urca domol cireada de buburuze roșii/ Umflați cu știr de steve se bucurau strămoșii/ Că se-mplinesc dovlecii în țarină și iezii.// Plesneau muștele-n baligi de seamă și căldură./ Din borți pândeau păianjeni și coropișniți rele./ Apusurile grave chifteau în bătătură/ Ca niște uriașe grămezi de pătlăgele.// Pătrunși
Ucenicia unui epicurian by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8865_a_10190]
-
a continuat să dea în mama ca într-un sac de box. În Abecedar scria așa: „Tata merge pe tractor/ Mama cozonaci ne face/ Și noi învățăm cu spor/ Când e pace“. Ce minciună! 9. Patria e un borș cu știr Sunt ca un fel de ceață. Lumina veiozei, scara blocului, chipul lui Filip. Ceața aceea mohorâtă care apare dintr-o văgăună a muntelui, mai întâi furișându-se, încă plăpândă, încă străvezie, ca apoi, pe nesimțite, să se umfle, să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
au cravată. Copiii care au cravată se numesc șoimi. Șoimii au niște datorii față de Patrie. Să fie cuminți, să stea încolonați, să-și țină mâinile la spate, să mănânce tot (nu numai tocana, pilaful și ciulamaua, chiar și borșul cu știr, care, pentru unul ca Paul, era un prilej de lacrimi, zbucium și eternă răzvrătire), să învețe poezia, să cânte cântecelul, să-i dea în dar mămicii de 8 martie inima (și, în plus de asta, tot felul de ghiocei desenați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
de făcut decât pâinea. Pâinea de grâu era o mâncare mai "aleasă", rezervată mai curând sărbătorilor. Mai mult, în urmă cu 100 de ani, oamenii de la sate mâncau multe lucruri pe care azi tot mai puțini români le mai consumă: știr, podbal, frunze de sfecla, hrișca, mei, bob, ulei de cânepă, jufă (julfa) - un produs obținut din sămânță de cânepă.
Ce mâncau românii în urmă cu 100 de ani. Se mânca mai sănătos ca acum? by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/79724_a_81049]
-
Numai materie" (O, Dies Irae!). Poezia de critică socială a lui Ștefan Radof are o vehemență potolită de savoarea intrinsecă verbului poetic, cel capabil să vadă oricând frumosul din lucruri: "Au năvălit porcii-n orașe,/ Caută-n gunoaiele grase după știr./ Adulmecând prin fum/ Cutiile de Pilsen Bier,/ Le amiroase,/ Din resturi, șipuri și hârtii,/ Aroma societății de consum" (Îți scriu cu ochii pe pereți), căci " Toamna șsau, parafrazând, poezia, n. ns., S.-G. D.ț-și lasă/ Peste gunoaie/ Lumina
Poezia retro by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7690_a_9015]
-
substanța cărții citite, îmbibîndu-mi inima cu sîngele "personajelor"... ș. a. m. d. - De unde vin aceste instantanee care compun ,,imperiul de lene calmă" al copilăriei dumneavoastră: ,, Pe măciulii gustoase de maci, într-a amiezii/ Urca domol cireada de buburuze roșii,/ Umflați cu știr și șteve se bucurau strămoșii/ Că se-mplinesc dovlecii în țarină și iezii./ Plesneau muștele-n baligi de zeamă și căldură./ Din borți pândeau păianjeni și coropișniți rele./ Apusurile grave chifteau în bătătură/ Ca niște uriașe grămezi de pătlăgele./ Pătrunși
Emil Brumaru „M-au eliminat de la grădiniță pentru că, iarna, trînteam fetițele în nămeți...” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7573_a_8898]
-
arătase Cu Pițurcă șase-șase S-a-nășțat pe metereze Craiova s-o desființeze Cu un pic de citostat Ia mai puneți de-un urat! Și la ceas de sărbătoare Să le facem și-o urare Lui Sandu și Dragomir: Să mănânce numai știr Precum porcii din coteț Și să aibă părul creț Doar pe limbă și în nas Că atât le-a mai rămas! Să le stea sarmaua-n gât Să nu mai vorbească-atât Și, dacă tot e urare, Să le moară
"Pluguşorul" oltenilor pentru Dragomir, Sandu şi Piţurcă - VEZI VERSURILE () [Corola-journal/Journalistic/76304_a_77629]
-
Gheorghe Grigurcu Victor Știr cultivă o poezie a contrariilor. Fapt ce denotă o libertate morală propice captării unui dramatism care se ferește a capota în luminiscența extazului ori a se supralicita în tenebrele compacte ale deznădejdii. E un soi de echilibru în dezechilibru ce
O poezie a contrariilor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4407_a_5732]
-
bucătari din localurile moderne chiar în fața consumatorilor. Notele poeziei în cauză: o dezinvoltură strînsă în chingi stilistic-temperamentale, un elan mai mereu jugulat de melancolie, o sinceritate sentimentală, nemilos biciuită de cea expresivă. Puțin cunoscut din pricina izolării d-sale bistrițene, Victor Știr e neîndoios unul dintre cei mai înzestrați poeți ai generației ‘80. Victor Știr, Adulter cu moartea, TipoMoldova, 2012, 442 pag.
O poezie a contrariilor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4407_a_5732]