37 matches
-
Adige, Vescovana, S. Urbano, Boara Pisani et Mași, si, pentru provincia Verona, a comunelor Palù, Roverchiara, Legnago, Castagnaro, Ronco all'Adige, Villa Bartolomea, Oppeano, Terrazzo, Isola Rizza, Angiari], Lituania, Austria [Burgenland, Carinthie, Austria de Jos, Tirol (entitate administrativă a Lienz), Știria, Viena], Slovenia (cu exceptia regiunilor Gorenjska și Maribor), Slovacia [cu exceptia comunelor Blahová, Horné Mýto et Okoč (districtul Dunajská Streda), Hronovce și Hronské Kľačany (districtul Levice), Veľké Ripňany (districtul Topoľčany), Málinec (districtul Poltár), Hrhov (districtul Rožňava), Kazimír, Luhyňa, Malý Horeš, Svätuše și
32006L0036-ro () [Corola-website/Law/295045_a_296374]
-
Arsenalul statal (în ) din Graz a fost construit în perioada 1642-1647 și a fost depozitul central de arme din Știria. Armele depozitate aici au fost folosite pentru apărarea granițelor Știriei de invazia trupelor otomane din secolul al XVI-lea. Cu cele 32.000 de exponate de toate tipurile, el este cel mai mare arsenal din lume, armele fiind în mare
Landeszeughaus () [Corola-website/Science/328030_a_329359]
-
Arsenalul statal (în ) din Graz a fost construit în perioada 1642-1647 și a fost depozitul central de arme din Știria. Armele depozitate aici au fost folosite pentru apărarea granițelor Știriei de invazia trupelor otomane din secolul al XVI-lea. Cu cele 32.000 de exponate de toate tipurile, el este cel mai mare arsenal din lume, armele fiind în mare parte conservate în starea lor inițială. Clădirea este acum o
Landeszeughaus () [Corola-website/Science/328030_a_329359]
-
arhitectului tirolez Anton Solar. Aici a fost depozitat și păstrat echipamentul militar pentru 16.000 de oameni. A existat un perimetru defensiv la 100 km sud de Graz, pe teritoriile de astăzi ale statelor Croația și Ungaria, pentru a apăra Știria împotriva turcilor. Arsenalul și-a pierdut din importantă după Pacea de la Karlowitz din 1699 când s-a stabilit o graniță relativ stabilă cu Imperiul Otoman, care nu a mai necesitat concentrarea unui număr mare de soldați pentru a o apără
Landeszeughaus () [Corola-website/Science/328030_a_329359]
-
de ani de utilizare, împărăteasa austriacă Maria Tereza a vrut să închidă depozitul de arme, deoarece ea dorea să reformeze și să centralizeze forțele militare ale Austriei. Toate armele și armurile trebuiau aduse la Viena. Cu toate acestea, autoritățile din Știria au reușit să o convingă pe împărăteasa de valoarea sentimentală a arsenalului, ca simbol pentru lupta austriecilor împotriva turcilor. Arsenalul a rămas astfel cu întregul sau echipament și este în prezent cel mai vechi muzeu din Știria. În 1892 a
Landeszeughaus () [Corola-website/Science/328030_a_329359]
-
acestea, autoritățile din Știria au reușit să o convingă pe împărăteasa de valoarea sentimentală a arsenalului, ca simbol pentru lupta austriecilor împotriva turcilor. Arsenalul a rămas astfel cu întregul sau echipament și este în prezent cel mai vechi muzeu din Știria. În 1892 a fost încorporat în cadrul Universalmuseum Joanneum. În timpul celui de-al doilea război mondial muzeul a fost evacuat și toate armele au fost duse în trei castele îndepărtate din Știria. Cu ajutorul forțelor de ocupație britanice ele au fost transportate
Landeszeughaus () [Corola-website/Science/328030_a_329359]
-
și este în prezent cel mai vechi muzeu din Știria. În 1892 a fost încorporat în cadrul Universalmuseum Joanneum. În timpul celui de-al doilea război mondial muzeul a fost evacuat și toate armele au fost duse în trei castele îndepărtate din Știria. Cu ajutorul forțelor de ocupație britanice ele au fost transportate înapoi fără a se înregistra pierderi. În aprilie 1946, Arsenalul statal a putut fi deschis din nou. Astăzi Arsenalul din Graz este, cu cele aproximativ 32.000 de exponate, cea mai
Landeszeughaus () [Corola-website/Science/328030_a_329359]
-
(n. 9 octombrie 1938, Graz, Știria, Imperiul German) este un politician austriac, fost președinte al Austriei din 8 iulie 2004 până pe 8 iulie 2016. În trecut el a mai executat funcția de ministru al științei și cercetării și cea de președinte a Consiliului Național din 1990
Heinz Fischer () [Corola-website/Science/319301_a_320630]
-
executat funcția de ministru al științei și cercetării și cea de președinte a Consiliului Național din 1990 până în 2002. Pe parcursul mandatului său de președinte, el și-a suspendat statutul de membru al Partidului Social Democrat. s-a născut în Graz, Știria, care devenise recent parte a Germaniei după anexarea din martie 1938. El a studiat dreptul la Universitatea din Viena, obținând un doctorat în anul 1961. Se consideră un agnostic și un social democrat. Fischer este căsătorit cu Margit Fischer din
Heinz Fischer () [Corola-website/Science/319301_a_320630]
-
referitor la Monarhia Habsburgica, pentru a desemna totalitatea țărilor a caror coroană era deținută de Casă de Habsburg, respectiv de Casă de Habsburg-Lorena, între care se găseau atât țări din cadrul Sfanțului Imperiu Român (Arhiducatul Austriei, Comitatul Tirol, Ducatul Carintia, Ducatul Știria, Ducatul Salzburg, Craina, Regatul Boemiei, Margraviatul Moraviei, Silezia austriacă, Comitatul Gorizia și orașul Triest), cât și din afara lui (Regatul Ungariei, Regatul Croației, Regatul Slavoniei, Principatul Transilvaniei (1699), Regatul Galiției și Lodomeriei (1772), Bucovina (1774), Margraviatul Istriei (1797) și Regatul Dalmației
Imperiul Austriac () [Corola-website/Science/303416_a_304745]
-
mai tarziu schimbat la Eparhia de Maribor, la 5 martie 1962. Evreii din Maribor au fost menționați pentru prima data in 1277, dar se sugerează că trăiau în oraș din 1317. În aprilie 1941, Germania nazistă a invadat Iugoslavia și Știria de Jos a fost anexată la al Treilea Reich. Evreii din Maribor au fost deportați în lagăre de concentrare de la sfârșitul primăverii anului 1941. Sinagoga Maribor este una dintre cele mai vechi sinagogi conservate din Europa, și una din doar
Maribor () [Corola-website/Science/297236_a_298565]
-
Maribor și suburbiile Studenci (Brunndorf), Pobrežje (Pobersch), Tezno (Thesen), Radvanje (Rothwein), Krčevina (Kartschowin), si Košaki (Leitersberg) erau formate din 31.995 germano-austrieci (inclusiv evrei care vorbeau limba germană), și doar 6.151 sloveni. În timpul Primului Război Mondial, multi sloveni din Carintia și Știria au fost reținuți pentru suspiciunea de a fi dușmani ai Imperiului Austriac, care a dus la o neîncredere între germano-austrieci și sloveni. După prăbușirea Austro-Ungariei în 1918, Maribor a fost pretins atât de Statul slovenilor, croaților și sârbilor cât și
Maribor () [Corola-website/Science/297236_a_298565]
-
pretins atât de Statul slovenilor, croaților și sârbilor cât și de către Austria Germană. După 1918, cei mai mulți dintre germano-austrieci, sloveni, croați și sârbi au părăsit Maribor pentru Austria, inclusiv oficialii vorbitori de limba germană, care nu provin din regiune. În 1941, Știria de Jos, o parte iugoslavă a Știriei, a fost anexată de Germania nazistă. Trupele germane au intrat în oraș, pe 8 aprilie 1941. Pe 26 aprilie, Adolf Hitler, care a încurajat adepții să "facă acest pământ german din nou", a
Maribor () [Corola-website/Science/297236_a_298565]
-
sârbilor cât și de către Austria Germană. După 1918, cei mai mulți dintre germano-austrieci, sloveni, croați și sârbi au părăsit Maribor pentru Austria, inclusiv oficialii vorbitori de limba germană, care nu provin din regiune. În 1941, Știria de Jos, o parte iugoslavă a Știriei, a fost anexată de Germania nazistă. Trupele germane au intrat în oraș, pe 8 aprilie 1941. Pe 26 aprilie, Adolf Hitler, care a încurajat adepții să "facă acest pământ german din nou", a vizitat Maribor și o mare adunare a
Maribor () [Corola-website/Science/297236_a_298565]
-
oraș. Imediat dupa ocupație, Germania nazistă a început expulzări în masă ale slovenilor la Statul Independent al Croației, Șerbiei, si mai târziu la lagărele de concentrare și de muncă în Germania. Scopul nazist a fost de a re-germaniza populația din Știria de Jos după război. Mulți sloveni patrioți au fost luați ostatici, iar unii au fost mai tarziu împușcați în închisorile din Maribor și Graz. Acest lucru a condus la rezistență organizată de partizani. Maribor a "găzduit" un lagăr german PoW
Maribor () [Corola-website/Science/297236_a_298565]
-
nr. 30. A devenit general de brigadă pe data de 30 mai 1835 și brigadier la armată din Italia. Apoi, pe 30 octombrie 1844, a fost avansat la gradul de "Feldmarschalleutnant" și general de divizie pentru Austria Interioară (pe atunci: Știria, Ducatul Carintia, Ducatul Craina și regiunea litoralului adriatic). În anul 1845 a devenit deținător titular al Regimentului Infanterie nr. 59 și transferat ,în 1847, ca și comandant de divizie la Timișoara. La izbucnirea războiului în Italia, Haynau și-a oferit
Julius Jacob von Haynau () [Corola-website/Science/302803_a_304132]
-
intrat în conflict cu rudele sale din Zähringen-Suabia. În 1140, el a participat la asediul asupra castelului Weibtreu și a primit stăpânirea asupra Selz, în Alsacia. În 1151, Marca de Verona a fost preluată de Ottokar al III-lea de Știria și conferită lui Herman. Un act de donație există din 1153, prin care se statuează că împăratul Frederic I Barbarossa a cumpărat castelul Besigheim de la Hermann al III-lea. Herman a luptat în Lombardia în 1154 și l-a sprijinit
Herman al III-lea de Baden () [Corola-website/Science/328517_a_329846]
-
serveau că fortificații defensive. Un alt exemplu este Saint-Michaels-Mount, în Cornwall, o copie a Muntelui Saint-Michel din Normandia. Pentru lista, vezi The Gatehouse Website List of Fortified Ecclesiastical Sites Biserici fortificate se găsesc în primul rand în regiunile Carintia și Știria. Erau un soi de cetăți împotriva invadatorilor turci. Danemarca are mai multe biserici în locuri care erau expuse atacurilor dușmanilor de pe mare, de pildă pe ostravul Bornholm. Aceste biserici sînt parțial și biserici rotunde. În categoria bisericilor fortificate și rotunde
Lista bisericilor fortificate () [Corola-website/Science/326094_a_327423]
-
cetățean sovietic. Mai târziu a trait timp de 40 de ani fără cetățenie, optând în 1982 în sfârșit pentru cea austriacă. Vorbea fluent germană, română, italiană, poloneză, rusă, idiș, franceza și engleză. Rezzori a invatat la gimnaziile din Brașov, Fürstenfeld (Știria) și Viena. În Leoben a studiat mineritul, în Viena arhitectură și medicină. Și-a întrerupt studiile pentru a-și satisface stagiul militar în România. A rămas pentru patru ani la București unde s-a preocupat de pictură absolvind și studii
Gregor von Rezzori () [Corola-website/Science/311427_a_312756]
-
avut loc la data de 6 mai 1959, prin tronsul dintre Vösendorf din sudul Vienei și Leobersdorf, acest tronson fiind inaugurat la 26 mai 1962. În 1975, autostradă ajunsese până la Seebenstein în Austria Inferioară. Un prim segment de drum în Știria între Gleisdorf și Raaba fusese dejat deschis în 1969, urmând tronsonul dintre Pörtschach și Villach (numit la acea vreme "Wörthersee Autobahn") din Carintia în 1970. Autostradă a fost inaugurată complet cu un ultim segment de la Völkermarkt la Klagenfurt pe 25
Autostrada A2 (Austria) () [Corola-website/Science/335972_a_337301]
-
n. 8 ianuarie 1989, Graz, Austria) este un fotbalist austriac, care în prezent joacă la FC Luzern în Superliga Elvețiană pe postul de fundaș stânga. El a început să joace fotbal în 2003 la SC Unterpremstätten și LUV Graz în Știria, iar la vârsta de 14 ani s-a transferat la SK Sturm Graz. Pe 20 octombrie 2007 a debutat la prima echipă, înlocuindu-l pe Thomas Krammer în meciul contra echipei Red Bull Salzburg. Jantscher a marcat primul său gol
Jakob Jantscher () [Corola-website/Science/335541_a_336870]
-
obișnuită, cu capac, fără ornamente sau marca de meșter. Atât cană, cât și monedele se păstrează în Muzeul orașului Gherla. Piesele tezaurului au fost emise în Transilvania, Polonia, Lituania, la Elbing, la Danzig, în Prusia, în provinciile austriece Austria Inferioară, Știria și Carintia, în Silezia, în Boemia, în Tirol, în Ungaria și în ducatul Liegnitz-Brieg. Cea mai veche piesă din tezaur este emisă în 1609, iar cea mai nouă din 1706. Această da o indicație în legătură cu data îngropării lor, care a
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Adalbero de Eppenstein, care fusese depus de către împăratul Conrad al II-lea în 1035. El a succedat că duce de Carintia lui Berthold al II-lea din casă de Zähringen, recuperând astfel titlul ducal pentru familia de Eppenstein, originară din Știria, în condițiile în care predecesorul său Berthold îl susținuse pe anti-regele Rudolf de Rheinfelden pe parcursul Luptei pentru învestitură și fusese depus de către regele Henric al IV-lea în 1077. Întorcându-se de la Canossa, regele Henric l-a numit că duce
Liutold de Eppenstein () [Corola-website/Science/325283_a_326612]
-
numit că duce pe Liutold, care i-a acordat liberă trecere prin posesiunile sale carintiene, pentru a reveni în Germania. Domeniile familiei Eppenstein era însă extrem de înguste, dat fiind că Henric acordase regiunea Friuli patriarhului de Aquileia, iar Marca de Știria rămânea sub conducerea familiei Otakar. Cu toate că a fost căsătorit în două rânduri, Liutold a murit fără a avea urmași. Ca urmare, el a fost succedat de către fratele său mai tânăr, Henric al V-lea. Liutold este înmormântat la abația Sfanțului
Liutold de Eppenstein () [Corola-website/Science/325283_a_326612]
-
conducerea familiei Otakar. Cu toate că a fost căsătorit în două rânduri, Liutold a murit fără a avea urmași. Ca urmare, el a fost succedat de către fratele său mai tânăr, Henric al V-lea. Liutold este înmormântat la abația Sfanțului Lambrecht, din Știria.
Liutold de Eppenstein () [Corola-website/Science/325283_a_326612]