391 matches
-
am acum, iar despre copilăria și vacanțele pe care le așteptam cu sufletul la gură, pregătindu-mi personal ,,bagajele” cu săptămâni de zile înainte, am păstrat amintiri ce nu se pot șterge. Păi să ajungi în brațele bunicului, a toate știutorul și făcătorul, cu cai de rasă cumpărați de la nemții din Șaba sau Leipzig, coloniști și ei, ademeniți de Alexandru I, ca și noi, moldovenii de dincoace de Prut, să pleci cu harabaua alungită ca să cuprindă mai mult din recolta cosită
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424698077.html [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
altul al camuflării: „Fiecare își va lua partea sa, căci parabolele suntsemnal revelator pentru unii și camuflaj prudent pentru ceilalți. Ele ascund dezvelind și dezvăluie acoperind, în funcție de amplasamentul spiritual al receptorului. Altfel spus, parabolele cheamă și totodată țin la distanță. Știutorii recunosc valoarea indicativă a decorului, în vreme ce, pentru neștiutori, același decor este opac. Prin urmare, Parabolele seamănă cu un asemenea decor, cu o imagerie anume gândită pentru a conspira și deconspira în același timp o comoară ascunsă”. Ce altceva este, oare
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1405505958.html [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
dedicată, după cum am mai spus, această carte. Prin erudiție și talent, Andrei Pleșu are dreptul și datoria să prezinte public rodul preocupărilor sale intelectuale. Ne avertizează însă de la început, în Câteva precauții și lămuriri, că refuză “cu toată energia, postura știutorului care deține rețete de viață și le poate livra la cerere.” (p.10) Cartea este împărțită și structurată în nouă capitole, iar fiecare capitol este judicios sintetizat în preambul cu principalele idei - forță care ne previn asupra conținutului. Este și
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
poate exista (ca și în toată arta) decât libertatea absolută. Și acolo poate duce la malformații, la monstruozități, neghiobii - dar acestea toate nu pot înfrânge principiul libertății totale. (Rămânând, firește, adevărat că adevăratul artist e întotdeauna un creator, adică un știutor de dreaptă măsură, de bun simț, de echilibru)” Mie mi se par formulări pe măsura pildelor evanghelice (mutatis mutandis!) ori a apoftegmelor scriitorilor creștini, fără să aibă neapărat conotație ortodoxă. Cât privește aderarea lui la creștinism urmată de botezul în
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) by http://confluente.ro/Centenar_steinhardt_nicolae_steinhardt_cezarina_adamescu_1342592826.html [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
munca acestor amărîți averea. Așa s-a conturat așa-zisul său “rai”. Ca primar, în anul 1932, a înșelat satul pe care-l conducea, vînzînd, fraudulos, cîteva sute de hectare de pădure. Răchițenii erau pe atunci, 99% analfabeți, așa că el, știutor de carte, îi manevra după bunul lui plac. Satul a aflat de înșelăciunea primarului lor și l-a dat în judecată. Cu acea ocazie, 300 de răchițeni în opinci, unii chiar desculți, au străbătut pe jos distanța de la Răchițele la
CENZURA NU A DISPARUT IN ROMANIA de DAN BRUDAŞCU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cenzura_nu_a_disparut_in_romania.html [Corola-blog/BlogPost/342566_a_343895]
-
neagră, cum îi portul de pe aici. Și astăzi îi zicem tot „suman”. Acum să știi, că vremurile aiestea nu or fost tocmai rele pentru cei care trăiau pe aici și din alte motive. Era nevoie de un număr mare de știutori de carte în rândul armatei așa că, la Prundul Bârgăului , Curtea de la Viena a înființat prima școală cu predare în limba română alături de cea de limbă germană sau maghiară. - Ha, ha, ha, de-aia ai dumneata cap de neamț (1), c-
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1393663864.html [Corola-blog/BlogPost/365882_a_367211]
-
guvernanților nu se opreau asupra școlilor. Nu este nefolositor să amintim că, la o populație de peste 7 ani însumând 4,7 milioane de locuitori în anul 1899 și 5,7 milioane în 1912 au existat aproape 22% și respectiv 40% știutori de carte. Iar pentru comparația privind accesul în învățământul primar între 1870-1880, România avea un număr de de 82.145 elevi înscriși, față de 300 de mii în Elveția, 432 de mii în Olanda sau 545 de mii în Belgia. Care
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (IX) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_ix_.html [Corola-blog/BlogPost/355512_a_356841]
-
acum mi-oi face codrul casă acoperiș cu frunză deasă perdele fie-mi numai norii și muc de de lumânare zorii iar larmă fie ciripitul orlogiu însuși infinitul cărarea mea să fie vântul și numai foșnete cuvântul a Celui toate știutor și gazdă când mi-o fi să mor cu privegheri de paparude pe năsălii de vreascuri ude și un prohod de licurici frunze lințoliu și furnici bocet boncăluit de cerbi iar lacrimi roua de prin ierbi când mă vor scrie
DOINA PRIMULUI AMIN de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1422953297.html [Corola-blog/BlogPost/379795_a_381124]
-
poarta lor cu huiduieli. Libertatea cuvântului și egalitatea în drepturi, așa cum au perceput‑o ei de la radio și televizor, îi înfierbânta, îi încuraja și îi îndemna la fapte greu de justificat, legal, la o adică. Gabriel, „băiat cu școală și știutor”, după cum îl prezenta oriunde bunicul său, a fost atras în aceste acțiuni de „dezgropare” a averii și de repunere în drepturi. Până și Vasile, cel care hotărâse într‑un anumit fel viitorul fiului său, l‑a îndemnat să se implice
CHEMAREA DESTINULUI (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_14_.html [Corola-blog/BlogPost/356581_a_357910]
-
ca ele să nu astupe și înghită cultura neaoșă, să nu dea Dobrogei o față străină, încât să i se piardă și uite zestrea și testamentul. Încât, tânărul interpret de muzică folclorică dobrogeană Marius Brutaru este, spre lauda sa, ca știutor de folclor, bun, autentic și cald cântăreț și slujitor în același timp, al altarului - prin aceasta, încă și mai încărcat de îndatorirea față de semeni - pregătește cu râvna lui, cu talentul lui, cu seriozitatea lui, o nouă trecere spre o altă
MARIUS BRUTARU. COROANA CU ROADE DE AUR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1397307605.html [Corola-blog/BlogPost/347798_a_349127]
-
Etimologii”; Beda Venerabilul - “Istoria ecleziastică a neamului anglilor”. Pe scurt, în perioada secolelor IV-VIII se abordează diverse genuri (cronici, meditații, povestiri, teologii, chiar enciclopedii) care îmbină noile dogme creștine cu ceva din moștenirea antichității clasice. Cum în evul mediu numărul știutorilor de carte este foarte mic, monopolul asupra culturii, care își menține până târziu un caracter savant, este deținut de clericii care formează subțirea elită intelectuală. Cu toate acestea, acces la cultură există prin intermediul lecturilor publice. Printre producțiile orale care nu
ANTICHITATEA VERSUS CREŞTINISMUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Antichitatea_versus_crestinis_ion_ionescu_bucovu_1385218383.html [Corola-blog/BlogPost/347241_a_348570]
-
de la Tg. Mureș! Mi-a făcut deosebită plăcere să o cunosc. De real interes a fost prelegerea d-lui Ion Constantinescu (colonel “acoperit” precum Turcescu?)-economist-publicist, absolvent și de “Ștefan Gheorghiu”, fost aproape trei decenii redactor șef la Făclia, deci știutor de multe..., despre “Literatura de sertar” (lucrări ce nu au putut fi publicate datorită cenzurii). Discuțiile necesită însă un spațiu mult mai larg. Fiind aniversarea lui Eminescu, dl. Constantinescu a ținut să precizeze (din surse sigure, spunea domnia sa...), că marele
PE MARGINEA CENACLULUI LITERAR ARTHUR SILVESTRI AL L.S.R. de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1485589059.html [Corola-blog/BlogPost/370587_a_371916]
-
cazul lui Vasile Iminovici, se adaugă și alte motivații ale bejeniei din Ardeal la Călineștii Cuparencu: era știutor de carte, avea pegătire de dascăl bisericesc, era disponibil un loc de dascăl, în condițiile în care în Bucovina era penurie de știutori de carte. Plecând de la constatarea recensămintelor menționate, Dimitrie Vatamaniuc își orientează cercetările în 1932 spre Ardeal, constatând că numele Iminovici apare pentru prima dată aici abia într-un document din 1747, Conscripția urbarială (recensămătul) a orașului Blaj, puternic centru al
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Neamul_si_numele_lui_eminescu_ion_ionescu_bucovu_1389337426.html [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]
-
trecut sub jurisdicția religioasă sârbească, de acum unită, în baza patentei lui Leopold din 1792, având ca urmare un proces sistematic de deznaționalizare a românilor bănățeni prin sârbizarea numelor, în special a preoților (mai ales cu prilejul hirotonisirii) și a știutorilor de carte („intelighenții”), prin adăugarea terminațiilor specifice limbilor slave: -ovici, -evici, -ici. Așa s-a întâmplat și cu acel strămoș venit la Blaj de undeva din Banatul în care s-a născut cam pe la 1705, sub ocupație turcească, fiind botezat
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Neamul_si_numele_lui_eminescu_ion_ionescu_bucovu_1389337426.html [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]
-
un om care, într-un moment de dispoziție lirică, interpretase câteva balade extraordinar de interesante, sugestive, cu o voce răsunătoare, calmantă și bine temperată. Baladele vorbeau despre destinul omului singuratic, despre patimă și amor. Interpretul era Gheorghe Roșoga, un autentic știutor de istorii intime, puse în plan existențial și cântate cu bună pricepere și incredibilă simplitate. Cântase artistul cu diferite ocazii și în diferite împrejurări, dar în seara aceea, înconjurat de poeții veniți din cele patru puncte cardinale ale lumii, cântecul
GHEORGHE ROŞOGA, CÂNTEC ŞI SLOVĂ SPOVEDITOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411967457.html [Corola-blog/BlogPost/341062_a_342391]
-
pe moarte, urgentă, capitală, decisivă și practică, de toate zilele! Devenea, pentru cei care îl ascultau pe dascăl, un soi de opțiune definitivă între bine și rău, între inepție și discernământ, o aventură, un risc. Chiar și ceilalți, oricât de știutori, de competenți și meșteri în ale expunerii, erau, în comparație cu el, reci și abstracți. Chiar și Nicolae Iorga se dovedea că este mai ales artist și mare povestitor. Nici umbră de academism și profesorat scorțos (ori și bonom) la Nae Ionescu
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1493272693.html [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
o școală, socotim că pe lângă vama domnească de la Rucăr a existat, încă din secolul al XIV-lea, preocuparea de a pregăti cunoscători ai meșteșugului scrisului, cititului și socotitului, elemente absolut necesare spre a face față nevoilor vămii. Au fost aici știutori de carte încă din a doua jumătate a secolului al XIV-lea, de la primul privilegiu acordat negustorilor din Brașov în anul 1368 de către Vladislav-Vlaicu voievod, care era un iubitor de învțătură de carte, facându-ne dovadă în acest sens, o spune
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
carte fiilor săi. În acest scop a adus la Câmpulung ca dascăl pe starețul Hariton de la Sf. Munte, căruia Vladislav Voievod îi zice:"părintele nostru sufletesc și catigumentul nostru". Expresiile acestea ne indică și profesia (misiunea) de educator, de profesor. Știutorii de carte, scriitorii de documente, dieci și gramatici, slujbași la vămi și la cancelariile orășenești au existat în întreaga țară. Cercetarea documentelor din Țara Românească din secolele XIV-XVI arată numărul lor atât de însemnat (aproape 600 de dieci și gramatici
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
Din cercetarea a peste 250 de documente, scrise în acest sat în secolul al XVII-lea (din cele care s-au putut păstra, satul fiind bântuit de multe oști și nevoi, cu refugierea rucărenilor până în Vrancea) am găsit 37 de știutori de carte, unii dintre ei scriitori de documente, alții dascăli sau preoți, alții martori în diferite acte cu semnături proprii. Este de menționat că toți aceștia au scris în limba română, cu formulări apropiate de cele de azi; dovezi ale
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
pe metoda exercițiilor în vederea unei scrieri caligrafice, frumoase, pentru memorarea de texte biblice.Școala de la Rucăr de acum aproape 320 de ani a avut un important rol în răspândirea științei de carte în rândul locuitorilor satului. În secolul următor numărul știutorilor de carte din acest sat, rezultat din documentele ce s-au mai putut păstra, s-a ridicat la 105. Această școală a pregătit pe viitorii grămătici, logofeți, dascăli și slujitori ai vămii Rucăr și ai celor 12 sate muscelene. De la
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
scrise în Rucăr în secolul al XVII-lea, din cele care s-au mai putut păstrat (unii rucăreni fiind nevoiți să-și părăsească satul și să fugă în Țara Bârsei, iar alții în Vrancea) am găsit un număr de 37 știutori de carte, unii dintre ei scriitori de documente, alții dascăli și preoți sau martori cu semnătură proprie. Este de subliniat că toți aceștia au scris în limba română, cu formulări apropiate de cele din vremea noastră, dovezi ale unei limbi
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SEC. AL XVII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_sec_al_xvii_lea.html [Corola-blog/BlogPost/340831_a_342160]
-
cu diplome (bacalaureat, licențe, doctorate), dobândite pe căi strâmbe până la nelegiuire. Iar numărul acestora (mulți provin din rândul foștilor activiști) crește an de an, astfel că România deja este fruntașă la agramați și neabețedați. Iată și părerea înțelepților antici despre știutori și atotștiutori. Taoiștii afirmă: „A ști, dar a te crede neștiutor, este cel mai bine; a nu ști, dar a te crede atotștiutor, este o adevărată boală”. Iar Confucius precizează în Analecte: „Când știi să socotești că știi; când nu
DESPRE CULŢI, INCULŢI, SEMIDOCŢI ŞI FALŞI CULŢI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 by http://confluente.ro/_1457331695.html [Corola-blog/BlogPost/369211_a_370540]
-
Etimologii”; Beda Venerabilul - “Istoria ecleziastică a neamului anglilor”. Pe scurt, în perioada secolelor IV-VIII se abordează diverse genuri (cronici, meditații, povestiri, teologii, chiar enciclopedii) care îmbină noile dogme creștine cu ceva din moștenirea antichității clasice. Cum în evul mediu numărul știutorilor de carte este foarte mic, monopolul asupra culturii, care își menține până târziu un caracter savant, este deținut de clericii care formează subțirea elită intelectuală. Cu toate acestea, acces la cultură există prin intermediul lecturilor publice. Printre producțiile orale care nu
ANTICHITATEA VERSUS CREŞTINISMUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 756 din 25 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Antichitatea_versus_crestinismul_ion_ionescu_bucovu_1359122853.html [Corola-blog/BlogPost/359363_a_360692]
-
rezolvare a acestui litigiu 3 . Acest meșteșug al agrimensurii, dar și înclinarea spre îndeletniciri ostășești- administrative și poate neguțătorești, au determinat schimbarea statutului social- economic al ramurei Drăghici Băbeanu, cu descendenții acestuia. Drăghici ajunge boiernaș-polcovnic, fiind probabil ieșit din indiviziune, știutor de carte și practicant recunoscut al meșteșugului hotărniciilor. (agrimensura, măsurarea pământurilor, delimitarea trupurilor de moșie după reguli tradiționale și moderne). Această abilitate, moștenită de urmașii săi, a permis acestei ramuri a Băbenilor mehedințeni și gorjeni să ajungă la treapta de
MITE MĂNEANU/FAMILIA BĂBEANU: DIN VATRA SEVERINEANĂ-MEHEDINȚEANĂ, ÎN ȚARA LOVIȘTEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1447656589.html [Corola-blog/BlogPost/342872_a_344201]
-
lume se va izvodi din adâncurile neștiute ale imaginarului fiind al trăirilor literatului, pe care numai el o cunoaște și o înțelege și cu a cărui permisiune se descătușează în mintea lui creatoare? Ce cuvinte impun trăirile entităților pe care, știutor multiplu, le prinde în jocul ideilor, al vieții și al împlinirilor cărora mintea lui lucidă le desface tainele? Drumul creației literatului este greu într-o speranță obiectivă a criticii, tocmai pentru că e nevoit să parcurgă văile adânci ale căutărilor și
CURAJUL ŞI LUMEA DIFUZĂ A MANIERELOR de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Curajul_si_lumea_difuza_a_manierelor_stefan_lucian_muresanu_1357484844.html [Corola-blog/BlogPost/348827_a_350156]