53 matches
-
Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1534 din 14 martie 2015 Toate Articolele Autorului cântec pentru fata mea Fata mea, brândușa mea, Ești floare de peruzea, Nu trage perdelele, Las’ să intre stelele, Să-ți închidă pleoapele, Să-ți dezlege apele, Ștrengărița dorului Din ușa pridvorului, Sufle-ți mama în cucui Ca să ai o viață șui, Îți păzește tata veacul Ca să nu te-nțepi cu acul, Ești și floare și mister Ești minunea mea din Cer, De ne jucăm de-a plecarea
CÂNTEC PENTRU FATA MEA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1426339710.html [Corola-blog/BlogPost/377801_a_379130]
-
erau primele podoabe ale fiicei sale Maria. Se spărsese chiar globul ei preferat! S- a întristat bătrâna, dar nu le- a reproșat nimic celor două fetițe. Peste puțin timp, mama a venit și le- a luat acasă pe cele două ștrengărițe. Așa erau de supărate încât, nu serviseră clătitele atât de bune ale bunicii. De aceea primiseră un pachețel din partea ei, unde bunica, așezase frumos clătite pentru întreaga familie. Ajunse acasă, mama le- a întrebat: - Dragele mele, a- ți fost cuminți
OVEŞTI PENTRU VACANŢA DE CRĂCIUN (2) de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1451483580.html [Corola-blog/BlogPost/372558_a_373887]
-
că abia a reușit să-și pună o mână peste frunte ca să se apere, dar și-a revenit instantaneu. „Afurisita de ea!... nu are de gând să mă lase? S-a pus pe capul meu. Ce și-o fi zis ștrengărița?...” Parcă o aud strigând: „Pe el că l-am răpus. Acum e-al meu. Nu mai scapă!” A mai avut puterea să glumească căci, în timpul zilei, dacă-l apucau înțepăturile, la fel îi zicea primului întâlnit, cu aceleași vorbe de
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_ultima_spovedani_marin_voican_ghioroiu_1330067008.html [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
Dorel Iacobescu, a părăsit însă țara, în scurt timp după intrarea la Național și s-a stabilit la Paris, unde predă în prezent limbi străine. „De-aș fi... Harap Alb” (1965), „Haiducii” (1966), regia Dinu Cocea, „Șapte băieți și o ștrengăriță” ( „Sept hommes et une garce”) (1967), „Bernard Borderie”, coproducție cu Franța, „Răpirea fecioarelor” (1968), regia Dinu Cocea, „Haiducii lui Șaptecai” (1971) - Domnița Ralu, regia Dinu Cocea, „Zestrea domniței Ralu” (1971) - Domnița Ralu, regia Dinu Cocea, „Săptămâna nebunilor” (1971) - Domnița Ralu
AIMÉE IACOBESCU. CU MEDALIA PE PIEPT, ÎNGENUNCHEATĂ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1449994759.html [Corola-blog/BlogPost/378642_a_379971]
-
Acasa > Poeme > Emotie > DULCE PRIMĂVARĂ Autor: Cornelia Neaga Publicat în: Ediția nr. 2320 din 08 mai 2017 Toate Articolele Autorului DULCE PRIMĂVARĂ Ileana Cornelia Neaga Cu zâmbet de ștrengăriță Primăvara, fată mare, Și-a prins cu a ei candoare Fluturi galbeni... în cosiță! Printre puf de păpădie, Aleargă pe câmp desculță, Scuturând flori din trăistuță Pe năframă și pe ie. La brâu și-a pus busuioc, Brebenei și canapăr
DULCE PRIMĂVARĂ de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 by http://confluente.ro/cornelia_neaga_1494255773.html [Corola-blog/BlogPost/375841_a_377170]
-
de lână răsucite din fus, viitoarele hăinuțe, ciorăpei și căciulițe pentru nepoței. Meritorie este încercarea autoarei de a oferi copilașilor, în Prag de Naștere Sfântă, asemenea giuvaeruri lirice! Totul e feerie aici, de la portretul Doamnei Iarna: “Alb anotimp”: Iarna, mare ștrengăriță,/ A ieșit azi la portiță/ Cu unelte speciale/ A pictat totul, în cale.// A-nceput c-o tușă fină/ Pentru raza de lumină,/ Apoi una și mai groasă,/ Pe la fiecare casă.// Cumpăna de la fântână/ De ninsoare-i acum plină,/ Pomii
LA MULŢI ANI DOAMNA MARICICA STROIA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 by http://confluente.ro/George_roca_prezinta_la_mul_george_roca_1376299480.html [Corola-blog/BlogPost/357449_a_358778]
-
ce roșu este pe brațe și pe obraz? În acel moment doctorul Ștefan Trăistaru tocmai pășea pe veranda de la intrare. Deea fugi repede să-l întâmpine și-i sări de gât bucuroasă, mai, mai să-l dărâme pe bătrân. - Hei, ștrengărițo, stai că mă dărâmi, o apostrofă el. De unde veniți? - Cum de unde? Nu tu i-ai dat Fordul lui Cris? - Ba da, dar nu mi-a spus unde merge și nici eu nu l-am întrebat. - Am fost la Căprioara în
PARTEA I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1405780026.html [Corola-blog/BlogPost/349352_a_350681]
-
motiv deveni și mai contrariată. Săltă din umeri și se strâmbă la propria ei figură din oglindă. „Și cu asta ce-am făcut?” se întrebă ea pufnind în râs. „Cert este că nu-l pot primi în ținuta aceasta de ștrengăriță! Sunt mai mult goală și nu mă caracterizează acest stil. În plus, nici nu-mi stă bine... Ce impresie își va face? Chiar dacă m-a văzut în noaptea aceea, chiar dacă am fost a lui, chiar dacă... m-a văzut și în
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1427837820.html [Corola-blog/BlogPost/367551_a_368880]
-
de lână răsucite din fus, viitoarele hăinuțe, ciorăpei și căciulițe pentru nepoței. Meritorie este încercarea autoarei de a oferi copilașilor, în Prag de Naștere Sfântă, asemenea giuvaeruri lirice! Totul e feerie aici, de la portretul Doamnei Iarna: “Alb anotimp”: Iarna, mare ștrengăriță,/ A ieșit azi la portiță/ Cu unelte speciale/ A pictat totul, în cale.// A-nceput c-o tușă fină/ Pentru raza de lumină,/ Apoi una și mai groasă,/ Pe la fiecare casă.// Cumpăna de la fântână/ De ninsoare-i acum plină,/ Pomii
LA MULŢI ANI, DE ZIUA TA, MARICICA STROIA! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 by http://confluente.ro/Aniversare_in_familia_armonii_gheorghe_stroia_1376159869.html [Corola-blog/BlogPost/362859_a_364188]
-
mama Mălinei, hai Andrei! Hai și noi, că nu am apucat să ating zăpada în acest an, dacă n-a nins. Mamaie, săru’mâna! Salută ea voioasă pe mama lui Andrei. - Săru’mâna, mami! - Bună, copii! Răspunse mamaie, haideți că ștrengărița asta mică m-a scos afară, pentru că a vrut neaparat să se joace cu zăpada, cu Mioara și cu Săndel. Apoi, dacă voi ați venit, eu merg acasă, să termin Cocosana suflețelului meu, da? Părinții Mălinei râseră când o auziră
COCOSANA ŞI ANOTIMPUL ALB de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cocosana_si_anotimpul_alb_mihaela_mosneanu_1392905501.html [Corola-blog/BlogPost/383245_a_384574]
-
ce roșu este pe brațe și pe obraz? În acel moment doctorul Ștefan Trăistaru tocmai pășea pe veranda de la intrare. Deea fugi repede să-l întâmpine și-i sări de gât bucuroasă, mai, mai să-l dărâme pe bătrân. - Hei, ștrengărițo, stai că mă dărâmi, o apostrofă el. De unde veniți? - Cum de unde? Nu tu i-ai dat Fordul lui Cris? - Ba da, dar nu mi-a spus unde merge și nici eu nu l-am întrebat. - Am fost la Căprioara în
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1394722236.html [Corola-blog/BlogPost/353451_a_354780]
-
de lână răsucite din fus, viitoarele hăinuțe, ciorăpei și căciulițe pentru nepoței. Meritorie este încercarea autoarei de a oferi copilașilor, în Prag de Naștere Sfântă, asemenea giuvaeruri lirice! Totul e feerie aici, de la portretul Doamnei Iarna: “Alb anotimp”: Iarna, mare ștrengăriță,/ A ieșit azi la portiță/ Cu unelte speciale/ A pictat totul, în cale.// A-nceput c-o tușă fină/ Pentru raza de lumină,/ Apoi una și mai groasă,/ Pe la fiecare casă.// Cumpăna de la fântână/ De ninsoare-i acum plină,/ Pomii
LA MULŢI ANI, POETEI ŞI PROZATOAREI MARICICA STROIA! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 by http://confluente.ro/La_multi_ani_poetei_si_prozatoarei_ma_gheorghe_stroia_1344658312.html [Corola-blog/BlogPost/358099_a_359428]
-
a descusut. Mi-am pus deja ochelarii, stetoscopul și halatul, deci, să-ncepem de îndată, pentru toți, cu consultatul! La final, am să le scriu tratamentul pe rețete și am să le-administrez nasturii-medicamente. Așa că, vedeți și voi, chiar dacă sunt ștrengăriță, nu vă îndoiți defel c-am să mă fac doctoriță! Referință Bibliografică: Doctorița(poezie pentru copii) / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1414, Anul IV, 14 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihaela Alexandra Rașcu : Toate
DOCTORIŢA(POEZIE PENTRU COPII) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1415936877.html [Corola-blog/BlogPost/376832_a_378161]
-
că abia a reușit să-și pună o mână peste frunte ca să se apere, dar și-a revenit instantaneu. „Afurisita de ea!... nu are de gând să mă lase? S-a pus pe capul meu. Ce și-o fi zis ștrengărița?...” Parcă o aud strigând:„Pe el că l-am răpus. Acum e-al meu. Nu mai scapă!” A mai avut puterea să glumească căci, în timpul zilei, dacă-l apucau înțepăturile, la fel îi zicea primului întâlnit, cu aceleași vorbe de
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 by http://confluente.ro/_partea_a_i_a_ultima_spoved_marin_voican_ghioroiu_1376459555.html [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
Merola, (n. 24 aprilie 1926, București) este o pictoriță română, creatoare de costume de teatru și film. A realizat costumele actorilor pentru filme de referință ale cinematografiei românești precum "Pași spre lună" (1964), "Serbările galante" (1965), "Șapte băieți și o ștrengăriță" (1967), "Tinerețe fără bătrânețe" (1969), "Veronica" (1972), "Aventuri la Marea Neagră" (1972), "Toate pînzele sus" (serial TV, 1977), "Aurel Vlaicu" (1977), "Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii" (1980), "Saltimbancii" (1981) și "Secretul lui Bachus" (1984). S-a născut la 24 aprilie 1926
Nelly Merola () [Corola-website/Science/328952_a_330281]
-
spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. El a fost relansat la 2 februarie 2001, fiind vizionat de încă 30.964 spectatori. "Șapte băieți și o ștrengăriță" se află astfel pe locul 9 în topul celor mai vizionate film românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman afirma
Șapte băieți și o ștrengăriță () [Corola-website/Science/328337_a_329666]
-
9 în topul celor mai vizionate film românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman afirma că "Șapte băieți și o ștrengăriță" este o comedie lejeră. Această opinie este susținută și de jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, care considera acest film drept o comedie ușoară, mai mult sau mai puțin muzicală. Criticul Tudor Caranfil a
Șapte băieți și o ștrengăriță () [Corola-website/Science/328337_a_329666]
-
comedie ușoară, mai mult sau mai puțin muzicală. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Aventurile unor grenadieri napoleonieni încartiruiți în coasta unui sat italienesc plin de fete istețe. Dintre ele, Carlotta («ștrengărița Tolo!») e gata-gata să le vină de hac la patru-cinci, mă rog, câți «băieți» i se împleticesc în fuste, iar când aceștia aleargă după ea s-o pedepsească, ba le arată limba, ba își dezvăluie coapsele îmbietoare, ba râde ciripitor
Șapte băieți și o ștrengăriță () [Corola-website/Science/328337_a_329666]
-
chiar «armă secretă», provocând prin nudul ei apetisant, deruta și înfrângerea austriecilor. Registrul vedetei, frumusețe decorativă, fără har, e limitat la exhibarea nurilor, dar actorii români au prezențe amuzante.”" Analizând acest film, Andrei Gorzo a catalogat "Șapte băieți și o ștrengăriță" drept „o comedie erotică și de aventuri”, un film „debil și libidinos, o aberație, dar măcar e o «aberație de libertate»”. Criticul s-a declarat surprins că România socialistă s-a putut asocia în 1966 la „depravarea asta franțuzească”, în
Șapte băieți și o ștrengăriță () [Corola-website/Science/328337_a_329666]
-
casei, ale gospodinei de protocol. Tăcerea a fost prelungită și de venirea ospătăriței, o fetișcană durdulie, cu bluza albă de in topit, cu catrință înflorată și o bonețică albă și ea, cum îi helgea, pusă ștrengărește peste cocul ei, o ștrengăriță bucovineană, plină de zâmbet și de ispită, care s-a apropiat cu sfioșenie și a mai umplut o dată paharele cu afinată. Îmi permiteți, da? Zise ea încet. Și fără să aștepte nici o încuviințare, le umplu și dispăru. Miu ridică din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
concura cu modernitatea, abundența, aglomerația, agitația, omnipotența de pe uriașul aeroport de la Copenhaga? Timpul de așteptare s-a târât, încărcat de întrebări, uimiri, curiozități, mirări, babilonie! Două ore! Ni s-au părut minute dintr-o veșnicie! Două polițiste drăguțe, tinere, zâmbitoare, ștrengărițe, intolerabile însă, ne-au supus unor aparate manuale de control, la sânge, din creștet până-n tălpi, obligându-ne să scoatem de prin buzunare tot ce-aveam cu puțin metal, chei, stilouri, ochelari etc., apoi ne-au indicat în ce parte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
În pas cu viața, Chișinău, 1959; Bate primăvara-n geam, Chișinău, 1960; Pe drumurile Bugeacului (în colaborare), Chișinău, 1960; În rând cu oamenii, Chișinău, 1960; Bună dimineața, Chișinău, 1961; Pasărea albă, Chișinău, 1962; Povestea unui băiețel de aur, Chișinău, 1962; Ștrengărița, Chișinău, 1963; Căpitanii „Fulgerului”, Chișinău, 1964; Căldura pământului, Chișinău, 1965; Poartă spre lume, Chișinău, 1966; Poiana Ciutei, Chișinău, 1966; Bună ziua... Mulțumesc... La revedere, Chișinău, 1968; Ursa mare, Chișinău, 1969; Ninsori în primăvară, Chișinău, 1974; Trandafirul albastru, Chișinău, 1980; Comoara frățiorului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287234_a_288563]
-
și Roboțel, București, 1976. Traduceri: Olga Ceciotchina, China eliberată, București, 1951 (în colaboare cu P. Bandrabur); Victor Hugo, Mizerabilii, I-V, București, 1954-1955 (în colaborare cu Lucia Demetrius), Marion Delorme, București, 1957; G. Boiko, Vom fi mineri, București, 1954, Surorile ștrengărițe, București, 1960; Anna Seghers, Nuntă la Haiti, București, 1955; Pavel Antokolski, Pe-o ulicioară dincolo de Arbat, București, 1956 (în colaborare cu Anton Antonescu); Racine, Teatru. Fedra, pref. Elena Vianu, București, 1959; S. I. Marșak, Despre un hipopotam. Cum să te
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287960_a_289289]
-
sufletul și viața personajelor mele în aproape toate piesele în care am jucat. A urmat o lectură. Joi 16 septembrie 1999- sala Pruteanu- Teatrul- ora 17.00 Mama și sora sunt în altă lume. Singura făptură care le ține împreună- Ștrengărița. Vineri 17 septembrie 1999 - sala Pruteanu Puțin înspăimântată și încercând să nu mă încarc, confuză, derutată, am pornit totuși cu forță și credință în exercițiile fizice începute azi de dimineață. Până la ele voi reface agenda zilelor trecute. Lectura de miercuri
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
ar face-o și în Luxemburgul parizian. Întâlnirea normalității cu extraordinarul, există oare vreun giuvaier mai adevărat? Poate că n-ar trebui să împărtășesc hârtiei această emoție poznașă, iresponsabilă și foarte naivă (oare ce le învață învățații islamiști pe aceste ștrengărițe în școlile Wafq? Să recite Coranul? Să strige slogane?), la numai două zile după răzmerița din fața porții Maghrebienilor, care a provocat emoție în oraș și în întreaga lume. Pentru că alaltăieri, la ora rugăciunii de la amiază, pe esplanadă au avut loc
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]