53 matches
-
gustoasă și mai elastică. Ce mai, Balthus era incorigibil, dar un incorigibil rafinat. Cunoștea secretele gastronomiei căpcăunești și știa să gătească diverse delicatețuri culinare infantile: jaret de sugar cu busuioc și paste, obrăjori de puști cu sos vinaigrette, pulpe de ștrengăriță la tigaie cu tocăniță de hribi, fese de copilaș cu coriandru verde, limbă de pici cu miere și mere sote, sugar cu scrob și cu o felie de slănină în jurul burții ș.a. - Interesantă evoluția de la căpcăunii sexuali la căpcăunii gurmanzi
Orori între copertele Bibliotecii Iad (II) by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12082_a_13407]
-
cititorul cu astfel de subiecte. De aceea, sper că niște istorioare, din copilăria mea, o să ridice dispoziția și vor face o impresie bună. Una din aceste istorii este despre mine și sora mea Mariana, care de mică a fost o ștrengăriță și numai de nebunii se ținea, și eu le făceam, dar ea mă întrecea. Mama era la Moscova, bunica pe câmp, iar noi, în drum, la joacă, și aveam o fetiță din mahala, a cărei mamă era plecată în Italia
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
inteligentă. Constată ușor că este o alintată, nici nu se regăsea printre cei o sută și cinzeci de elevi premianți, iar părul ei negru Împletit În două codițe plasate deasupra celor două urechi și Îndreptate orizontal Îi accentua aerul de ștrengăriță poznașă. Avea ochi negri, mari și umbriți de niște gene la fel de negre și excesiv de lungi, privirea era pătrunzătoare, ceea ce reducea din feminitatea pe care Întregul ei corp o exprima din plin. Sânii, parcă prea mari pentru cei șaptesprezece ani ai
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
de fată, oacheșă și cârlionțată și copila l-a întrebat: De ce are mireasa rochia albă? Pentru că albul e semn de puritate, de fericire. Și tu de ce ești îmbrăcat în negru? Ștefan a zâmbit. Te ții de glume. Fugi de-aici, ștrengărițo! Petrecerea a avut loc la un restaurant de lux, prin grija și cu sprijinul aceluiași unchi Dali, care nu contenea s-o surprindă pe Luana. El a sărutat-o și-a strâns-o în brațe lăcrimând, dorindu-și în adâncul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
un pop din snopi de cânepă și era atentă să înțeleagă ce se vorbește la adresa ei. Așa făcea de când era mică. Fiindcă rămăsese fără părinți i se părea că bunicii o persecută, în schimb ei o pierdeau din ochi. -Bine, ștrengărițo, bine, făcând cu ochiul fetei, apoi își aruncă privirea către bunica ei. Bunica Saveta, deși nu era scutită de boală, cu picioarele deformate și de culoare violet din cauza nenorocitelor de varice, stătea ziua în vară câtu-i de mare în focul
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
mama Mălinei, hai Andrei! Hai și noi, că nu am apucat să ating zăpada în acest an, dacă n-a nins. Mamaie, săru’mâna! Salută ea voioasă pe mama lui Andrei. - Săru’mâna, mami! - Bună, copii! Răspunse mamaie, haideți că ștrengărița asta mică m-a scos afară, pentru că a vrut neaparat să se joace cu zăpada, cu Mioara și cu Săndel. Apoi, dacă voi ați venit, eu merg acasă, să termin Cocosana suflețelului meu, da? Părinții Mălinei râseră când o auziră
COCOSANA ŞI ANOTIMPUL ALB de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383245_a_384574]
-
de lână răsucite din fus, viitoarele hăinuțe, ciorăpei și căciulițe pentru nepoței. Meritorie este încercarea autoarei de a oferi copilașilor, în Prag de Naștere Sfântă, asemenea giuvaeruri lirice! Totul e feerie aici, de la portretul Doamnei Iarna: “Alb anotimp”: Iarna, mare ștrengăriță,/ A ieșit azi la portiță/ Cu unelte speciale/ A pictat totul, în cale.// A-nceput c-o tușă fină/ Pentru raza de lumină,/ Apoi una și mai groasă,/ Pe la fiecare casă.// Cumpăna de la fântână/ De ninsoare-i acum plină,/ Pomii
LA MULŢI ANI, DE ZIUA TA, MARICICA STROIA! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362859_a_364188]
-
motiv deveni și mai contrariată. Săltă din umeri și se strâmbă la propria ei figură din oglindă. „Și cu asta ce-am făcut?” se întrebă ea pufnind în râs. „Cert este că nu-l pot primi în ținuta aceasta de ștrengăriță! Sunt mai mult goală și nu mă caracterizează acest stil. În plus, nici nu-mi stă bine... Ce impresie își va face? Chiar dacă m-a văzut în noaptea aceea, chiar dacă am fost a lui, chiar dacă... m-a văzut și în
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367551_a_368880]
-
că abia a reușit să-și pună o mână peste frunte ca să se apere, dar și-a revenit instantaneu. „Afurisita de ea!... nu are de gând să mă lase? S-a pus pe capul meu. Ce și-o fi zis ștrengărița?...” Parcă o aud strigând:„Pe el că l-am răpus. Acum e-al meu. Nu mai scapă!” A mai avut puterea să glumească căci, în timpul zilei, dacă-l apucau înțepăturile, la fel îi zicea primului întâlnit, cu aceleași vorbe de
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
ce roșu este pe brațe și pe obraz? În acel moment doctorul Ștefan Trăistaru tocmai pășea pe veranda de la intrare. Deea fugi repede să-l întâmpine și-i sări de gât bucuroasă, mai, mai să-l dărâme pe bătrân. - Hei, ștrengărițo, stai că mă dărâmi, o apostrofă el. De unde veniți? - Cum de unde? Nu tu i-ai dat Fordul lui Cris? - Ba da, dar nu mi-a spus unde merge și nici eu nu l-am întrebat. - Am fost la Căprioara în
PARTEA I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349352_a_350681]
-
ce roșu este pe brațe și pe obraz? În acel moment doctorul Ștefan Trăistaru tocmai pășea pe veranda de la intrare. Deea fugi repede să-l întâmpine și-i sări de gât bucuroasă, mai, mai să-l dărâme pe bătrân. - Hei, ștrengărițo, stai că mă dărâmi, o apostrofă el. De unde veniți? - Cum de unde? Nu tu i-ai dat Fordul lui Cris? - Ba da, dar nu mi-a spus unde merge și nici eu nu l-am întrebat. - Am fost la Căprioara în
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353451_a_354780]
-
de lână răsucite din fus, viitoarele hăinuțe, ciorăpei și căciulițe pentru nepoței. Meritorie este încercarea autoarei de a oferi copilașilor, în Prag de Naștere Sfântă, asemenea giuvaeruri lirice! Totul e feerie aici, de la portretul Doamnei Iarna: “Alb anotimp”: Iarna, mare ștrengăriță,/ A ieșit azi la portiță/ Cu unelte speciale/ A pictat totul, în cale.// A-nceput c-o tușă fină/ Pentru raza de lumină,/ Apoi una și mai groasă,/ Pe la fiecare casă.// Cumpăna de la fântână/ De ninsoare-i acum plină,/ Pomii
LA MULŢI ANI DOAMNA MARICICA STROIA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357449_a_358778]
-
de lână răsucite din fus, viitoarele hăinuțe, ciorăpei și căciulițe pentru nepoței. Meritorie este încercarea autoarei de a oferi copilașilor, în Prag de Naștere Sfântă, asemenea giuvaeruri lirice! Totul e feerie aici, de la portretul Doamnei Iarna: “Alb anotimp”: Iarna, mare ștrengăriță,/ A ieșit azi la portiță/ Cu unelte speciale/ A pictat totul, în cale.// A-nceput c-o tușă fină/ Pentru raza de lumină,/ Apoi una și mai groasă,/ Pe la fiecare casă.// Cumpăna de la fântână/ De ninsoare-i acum plină,/ Pomii
LA MULŢI ANI, POETEI ŞI PROZATOAREI MARICICA STROIA! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358099_a_359428]
-
că abia a reușit să-și pună o mână peste frunte ca să se apere, dar și-a revenit instantaneu. „Afurisita de ea!... nu are de gând să mă lase? S-a pus pe capul meu. Ce și-o fi zis ștrengărița?...” Parcă o aud strigând: „Pe el că l-am răpus. Acum e-al meu. Nu mai scapă!” A mai avut puterea să glumească căci, în timpul zilei, dacă-l apucau înțepăturile, la fel îi zicea primului întâlnit, cu aceleași vorbe de
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
a descusut. Mi-am pus deja ochelarii, stetoscopul și halatul, deci, să-ncepem de îndată, pentru toți, cu consultatul! La final, am să le scriu tratamentul pe rețete și am să le-administrez nasturii-medicamente. Așa că, vedeți și voi, chiar dacă sunt ștrengăriță, nu vă îndoiți defel c-am să mă fac doctoriță! Referință Bibliografică: Doctorița(poezie pentru copii) / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1414, Anul IV, 14 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihaela Alexandra Rașcu : Toate
DOCTORIŢA(POEZIE PENTRU COPII) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376832_a_378161]
-
Acasa > Poeme > Emotie > DULCE PRIMĂVARĂ Autor: Cornelia Neaga Publicat în: Ediția nr. 2320 din 08 mai 2017 Toate Articolele Autorului DULCE PRIMĂVARĂ Ileana Cornelia Neaga Cu zâmbet de ștrengăriță Primăvara, fată mare, Și-a prins cu a ei candoare Fluturi galbeni... în cosiță! Printre puf de păpădie, Aleargă pe câmp desculță, Scuturând flori din trăistuță Pe năframă și pe ie. La brâu și-a pus busuioc, Brebenei și canapăr
DULCE PRIMĂVARĂ de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375841_a_377170]
-
erau primele podoabe ale fiicei sale Maria. Se spărsese chiar globul ei preferat! S- a întristat bătrâna, dar nu le- a reproșat nimic celor două fetițe. Peste puțin timp, mama a venit și le- a luat acasă pe cele două ștrengărițe. Așa erau de supărate încât, nu serviseră clătitele atât de bune ale bunicii. De aceea primiseră un pachețel din partea ei, unde bunica, așezase frumos clătite pentru întreaga familie. Ajunse acasă, mama le- a întrebat: - Dragele mele, a- ți fost cuminți
OVEŞTI PENTRU VACANŢA DE CRĂCIUN (2) de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372558_a_373887]
-
Dorel Iacobescu, a părăsit însă țara, în scurt timp după intrarea la Național și s-a stabilit la Paris, unde predă în prezent limbi străine. „De-aș fi... Harap Alb” (1965), „Haiducii” (1966), regia Dinu Cocea, „Șapte băieți și o ștrengăriță” ( „Sept hommes et une garce”) (1967), „Bernard Borderie”, coproducție cu Franța, „Răpirea fecioarelor” (1968), regia Dinu Cocea, „Haiducii lui Șaptecai” (1971) - Domnița Ralu, regia Dinu Cocea, „Zestrea domniței Ralu” (1971) - Domnița Ralu, regia Dinu Cocea, „Săptămâna nebunilor” (1971) - Domnița Ralu
AIMÉE IACOBESCU. CU MEDALIA PE PIEPT, ÎNGENUNCHEATĂ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378642_a_379971]
-
Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1534 din 14 martie 2015 Toate Articolele Autorului cântec pentru fata mea Fata mea, brândușa mea, Ești floare de peruzea, Nu trage perdelele, Las’ să intre stelele, Să-ți închidă pleoapele, Să-ți dezlege apele, Ștrengărița dorului Din ușa pridvorului, Sufle-ți mama în cucui Ca să ai o viață șui, Îți păzește tata veacul Ca să nu te-nțepi cu acul, Ești și floare și mister Ești minunea mea din Cer, De ne jucăm de-a plecarea
CÂNTEC PENTRU FATA MEA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377801_a_379130]
-
și Roboțel, București, 1976. Traduceri: Olga Ceciotchina, China eliberată, București, 1951 (în colaboare cu P. Bandrabur); Victor Hugo, Mizerabilii, I-V, București, 1954-1955 (în colaborare cu Lucia Demetrius), Marion Delorme, București, 1957; G. Boiko, Vom fi mineri, București, 1954, Surorile ștrengărițe, București, 1960; Anna Seghers, Nuntă la Haiti, București, 1955; Pavel Antokolski, Pe-o ulicioară dincolo de Arbat, București, 1956 (în colaborare cu Anton Antonescu); Racine, Teatru. Fedra, pref. Elena Vianu, București, 1959; S. I. Marșak, Despre un hipopotam. Cum să te
MAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287960_a_289289]
-
În pas cu viața, Chișinău, 1959; Bate primăvara-n geam, Chișinău, 1960; Pe drumurile Bugeacului (în colaborare), Chișinău, 1960; În rând cu oamenii, Chișinău, 1960; Bună dimineața, Chișinău, 1961; Pasărea albă, Chișinău, 1962; Povestea unui băiețel de aur, Chișinău, 1962; Ștrengărița, Chișinău, 1963; Căpitanii „Fulgerului”, Chișinău, 1964; Căldura pământului, Chișinău, 1965; Poartă spre lume, Chișinău, 1966; Poiana Ciutei, Chișinău, 1966; Bună ziua... Mulțumesc... La revedere, Chișinău, 1968; Ursa mare, Chișinău, 1969; Ninsori în primăvară, Chișinău, 1974; Trandafirul albastru, Chișinău, 1980; Comoara frățiorului
GHEORGHIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287234_a_288563]
-
și să mă recunoască și altă dată. Da, știu, azi dimineața miam pus și pe Peter Pan în ghiozdănaș ca să le arăt copiilor de la grădiniță. Am să pun și pe Peter Pan la trunchiul castanului și aștept până când se întoarce ștrengărița. Veverița apare din nou prin surprindere, aleargă cu iuțeală pe scoarța copacului și se oprește lângă Peter Pan. Câteva minute îl studiază să-și aducă aminte de povestea lui, apoi îl miroase și în final, îl ridică din iarbă și
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
au rămas decât pleoapele plecate. ― Poftim - a rostit ea cu un glas topit în toată vibrația inimii! ― Ești atât de mândră și frumoasă în seara asta, cum n-ai fost niciodată. Lasă-mă să te privesc. La auzul acestor vorbe, ștrengărița și-a înălțat ochii de azur spre înalturi pozând în Afrodita... Lotrul a băgat mâna în trăistuța pe care o purta în bandulieră și a scos ulciorul cu fiertura primită de la Zaura. ― Uite aici leacul pentru bărbatul tău. În fiecare
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
simplu: Aideți înlăuntru!... Jenny dragă, te rog!... Raul! În hol ardeau lămpile și era călduț, iar dulceața aștepta oaspeții. Curând apăru și bătrânul Iuga, care îmbrățișă foarte afectuos pe Nadina: ― În sfârșit, am mai pus și noi mâna pe tine, ștrengăriță frumoasă și nestatornică! Ea, măgulită, îl sărută, murmurând drăgălaș: ― Cine-i mai dulce și mai adorabil ca tăicuțul nostru? Gogu profită să se plângă iarăși de peripețiile călătoriei. Au avut trei pane de cauciuc și două la motor. Au omorât
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
condamna la disperare, dar nu pricepeam dacă ea se aplica scenariilor sau vieții mele, comportamentului personajelor sau aceluia al persoanei mele. Eu eram cel care se afla pe un drum greșit voind să facă filme? Sau poate eroul din Marea ștrengăriță (titlu provizoriu al primului meu lung-metraj), care făcea greșeala să șovăie Între două femei În timp ce punea În scenă o operă? Nu știam că de-a lungul anilor cazul meu se va agrava pînă ce voi ajunge să șovăi Între vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]