16 matches
-
trei ori am fost gravidă!" Tropăind pe tocuri 'nalte, O cucoană spilcuită − Dracu-a pus-o să le-ncalțe: Toți la ea parcă se uită. Două fete chiulangițe Trag adânc dintr-o țigară; Cu fețele alungite Spun că viața e șucară. "Profa asta de engleză Cred că e nebună, dragă! Să venim în tiroleză?! Știi vreunul să i-o tragă?" Într-o școală, mai prin dos, Un prof de anatomie Face un transplant de os Unei profe de chimie. Trei golani
VINE, VINE PRIMĂVARA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Vine_vine_primavara_george_safir_1331800949.html [Corola-blog/BlogPost/354812_a_356141]
-
internațional modern, obligatoriu pentru toate statele lumii și la care și România era parte ... Și toate astea doar în cazurile cele mai fericite, în rest puteai fi alungat mai rău ca un câine! Cum eram îmbrăcat, cu barbă și șapcă “șucară” și cu un înscris afrontant cu “sictir imperialist” - Columbia USA și dedesubt, Sportsman Company aș fi avut cu siguranță trecerea pe care o avea “puiul de găină pe rotisorul” de la Tic-Tac, raportat la “exigențele” invocate în fostul “peisaj” politic de-
LAPORTARI CU FIRETURI ŞI GALOANE CA LA C.C.AL P,C.R. ÎN LAS VEGAS !(IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 by http://confluente.ro/Laportari_cu_fireturi_si_galoane_ca_la_c_c_al_p_c_r_in_las_vegas_iv_.html [Corola-blog/BlogPost/366725_a_368054]
-
Toate Articolele Autorului În brațe când îți cad în loc se-oprește vântul, Covor de ierburi câmpul ne-ntinde la picioare, Iubire ca a noastră nu a văzut pământul, În fiecare clipă se-aprinde tot mai tare. În fața ta mă unduiesc șucară, În brațe ca un clește te cuprind, Deasupra ta, cobor precum o seară Scăpare n-ai și adormim iubind. Și-n somn mă cauți, însetate Ți-s buzele pe-al pielii mele pliu, Și mâinile, pe forme adorate În noapte
IUBIREA SE TRANSFORMĂ-N DIMINEAŢĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirea_se_transforma_n_dimineata.html [Corola-blog/BlogPost/359598_a_360927]
-
mereu pielea ei Cred că întrece chiar ursul de pluș. Gura ei nu-i ca alte guri, Un sărut de-ndrăznești ca să-i furi Sărutul de-nceput o să ceară altul Pe mine odată mă puse păcatul ! Femeia mea este tare șucară, Iese în urbe la ceasuri de seară, Și-oricât de mare în preajmă e turma Ea numai mie îmi caută urma. Referință Bibliografică: Femeia mea / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 250, Anul I, 07 septembrie 2011
FEMEIA MEA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Femeia_mea.html [Corola-blog/BlogPost/361453_a_362782]
-
sursă de hrană”, în „A fost odată”se ajunge la eludarea minimei decențe în favoarea unui stil neartistic.(„Dragostea a fost odată, / sunt uncheaș, am și prostată, / Poți veni și dezbrăcată, / Gășești ușa încuiată. „/ „Bă, amice”este struturat pe stanțe scurte, șucare, cu iz de târg periferic în care se fac portrete satirice la adresa consoartelor sau concitadinelor. Se sare și în această ipostază peste măsura permisă de decență („Văduva”) Apar însă, în mod ciudat dar salutar, și elemente de filozofie populară („Constatare
MARIAN BĂRĂSCU -POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/Marian_barascu_poeme_al_florin_tene_1345624069.html [Corola-blog/BlogPost/365847_a_367176]
-
PFL, acoperită cu o mușama pe vremuri albă (probabil, cam prin zilele când armatele lui Hannibal traversaseră Alpii, spre însorita Italie), în prezent suficient de infectă și de îngălată, însă, pentru a nu mai trezi, cuiva, te miri ce gânduri șucare, de curățenie. Dintr-un difuzor dărăpănat, Hora staccato a lui Grigoraș Dinicu biciuia anacronică și voioasă terasa cu umbrele decolorate, ciudat de încremenită și de pustie la ora aceea, a unui anotimp torid, canicular, când alte asemenea bombe și bombițe
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
nimeni să nu mai aibă. Esteticul nu-l interesează. Nu e un clovn stilat cum era Nicholson : părul lui e încîlcit, machiajul lui e doar o spoială, glumele pe care le face nu-i plac nici lui. Nu folosește arme șucare, ci bombe și capcane primitive, dar eficiente pentru suflete omenești : sună în direct la televiziune și cere ca un tip oarecare să fie ucis în 60 de minute, altfel va sări în aer un spital ; pune bombe pe două bărci
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
ALEX: Dacă te-nteresează, micul meu bratnik, eu rămân ce-am fost. Ești în carte și nu te mai zdaci. Și așa rămân, ah, da, acum și în vecii vecilor, aTOTmin. AB: Zdaci? ALEX: Mai pune mâna pe vechiul slovar, fra. Șucara, anglorusa. AB: Șucara? ALEX: Îi dai drumu’ la păsărică. AB: La fel acum și-n vecii vecilor, aTOTmin, cum ai skazat. Eternul tip de agresiune maladeță. ALEX: Înveți, chiar ești măiastru, micul meu bratnik. AB: Și totuși, sunt schimbări, zdaceri
Anthony Burgess - Portocala mecanică by Carmen Ciora si Domnica Drumea () [Corola-journal/Journalistic/2624_a_3949]
-
micul meu bratnik, eu rămân ce-am fost. Ești în carte și nu te mai zdaci. Și așa rămân, ah, da, acum și în vecii vecilor, aTOTmin. AB: Zdaci? ALEX: Mai pune mâna pe vechiul slovar, fra. Șucara, anglorusa. AB: Șucara? ALEX: Îi dai drumu’ la păsărică. AB: La fel acum și-n vecii vecilor, aTOTmin, cum ai skazat. Eternul tip de agresiune maladeță. ALEX: Înveți, chiar ești măiastru, micul meu bratnik. AB: Și totuși, sunt schimbări, zdaceri, cum le-ai
Anthony Burgess - Portocala mecanică by Carmen Ciora si Domnica Drumea () [Corola-journal/Journalistic/2624_a_3949]
-
scuipă ca să vin la lucru. A râs așa, cu bunăvoință. — Bun. Știți povestea cu Prințul Nebun și Zâna? Am dat toți din cap că nu. Părea mulțumit că nu știm. — Bun așa. Vă zic eu. Zâna asta era atâta de șucară, că cine o vedea la față înnebunea. Prințul știa de treaba asta, dar îi intrase lui în cap că trebuie s o vadă, așa că... Ne uitam la el cum se bucură că așteptăm sfârșitul. Și chiar așteptam. — ...așa că, până la urmă
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
ea la valoarea ei pă bune, da că, În contra la ce-ar voi iel, n-avea ce-i face și trea să-mi pună frână la căruță, pencă chiar don Pablo Oportet Îi trimetea În viitoru dă mâine o plesneală șucară care să-i rotunjească al naibii sarsanaua. Așa că io nu mai șteam pă unde să scot cămașa: don Wenceslao Îmi turuia vorbe coapte, despre orizontu lui ieconomic, iar io-l vedeam cu sufletu la dușamea, că mai jos nu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
nălțat să răspundă momental. Oaia behăia În țarc, vaca mugea În munți, și În biserica vecină clopotele să ruga pă limbile lor. Da, cum să cerea politeță, m-am supus ca stoicu și ne-am Întors. Ne aștepta o surpriză șucară. Sub pretextu Închiderii dă seară, patronii la restorant Îl făcuseră pă Poyarré, care repeta ca gramafonu vorba estorcare, să cumpere toată socoteala, bașca ceasu. Cre că ești dă acord că o zi ca asta Îți dă poftă dă viață. Pă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
care făceau cu iel o croazeră la Ushuaia, fincă nainte de toate tre să le știm p-ale noastre. O cinebijuterie cu Înteresu ei pentru docent; pen’ că tu treci pampa scoțând sufletu la catâru dă tracțiune și escortezi perechea șucară care nu se face că n-aude imperativele telurice și faci să meargă camera ca să filmezi meleagu. Șozu e că, după atâtea zile, io v-am neliniștit pă bune cu bomba că am pus dă podoabă punctu final la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Vine omul să asculte trilul lăutarului și clinchetul paharului și voi... Ia, gata, sailăns pliz, finita la comedia, ză end... I-auzi aici... Te cunoști după sandale, cenușăreasooooo, că ești fată de locale, cenușăreasoooo, te cunoști după papuci, cenușăreasooooo, ești șucară și mă duci, periculoasooooo... Bă, mare melodie a fost asta acu’ niște ani, o aveam și pe casetă de-aia cu bandă de magnet, o puneam când plecam În cursă și nimeni nu putea să-mi zică nimic, că munceam
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
oftau și nu mai știau de ele. 201 Paraschiv ținea în brațe pe una slabă și uscată pe care atârna rochia. O privea cu îndrăzneală drept în ochii osteniți și spunea: - Când te mai văd, cucoană, că tare mai ești șucară... - Glumești dumneata, râdea ea stingherită. - Ce vorbești?! Mie așa-mi plac femeile, mai obosite. Găina bătrână face zeama bună... - Fugi d-acilea, că râzi de mine... - Nu râd, mînca-ți-aș ocarina! Câțiva meseriași băteau cu conferi și deasupra lor căzu o
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
înțeleagă în amețeala dragostei? A lui era lumea! Caiafa îi făcea ploile: - Huidumelor, să vă bateți copiii, se-nsoară Paraschiv... - Ce vorbești?! s-a mirat Piele. - Da. Merge la una de-a trăit cu ea, că i s-a urât. - Șucară? a întrebat Mînă-mică. - Și când pleci? a zis și Stăpânul într-o doară. - Păi sâmbătă pe la prânz. Luni sânt al vostru. Pe unde vă găsesc? Hoții s-au uitat la staroste. Ochii lui erau negri, întunecați. A mai băut un
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]