16 matches
-
reîntâlnirii cu actorul, este, deopotrivă, și cea care va inspira ieșenii să iasă din casă și să vină la film. Actorul Mircea Diaconu este și scriitor, drept dovadă, în cadrul evenimentelor din festival, își va lansa și relansa la Iași volumele Șugubina, La noi când vine iarna (1980), Scaunul de pânză al actorului (1985). Mesajul lui Mircea Diaconu pentru cinefili (invitație la Iași): https://www.youtube.com/watch?v=uHp2kwiU1sw&feature=youtu.be Pentru a fi la curent cu programul, locațiile și
Serile Filmului Românesc: ediția a VII-a, dedicată actorului Mircea Diaconu by http://www.zilesinopti.ro/articole/11516/serile-filmului-romanesc-editia-a-vii-a-dedicata-actorului-mircea-diaconu [Corola-blog/BlogPost/100276_a_101568]
-
profesor la UNATC. Mircea Diaconu s-a declarat dezamăgit de sistemul de învățămând întrucât „facultatea nu înțelege că scopul e studentul și nu profesorul”. Astfel, a decis să se retragă din acest domeniu. În 1997, debutează în literatură cu volumul Șugubina, un volum premiat de Uniunea Scriitorilor. Au urmat și alte opere: La noi când vine iarna (1980), Scaunul de pânză al actorului (1985). De asemenea, a avut și o rubrică în revista „Cinema”. Resurse online SFR: Pagina web: www.festivalsfr
Serile Filmului Românesc: ediția a VII-a, dedicată actorului Mircea Diaconu by http://www.zilesinopti.ro/articole/11516/serile-filmului-romanesc-editia-a-vii-a-dedicata-actorului-mircea-diaconu [Corola-blog/BlogPost/100276_a_101568]
-
București. După 1990 este ales vicepreședinte al Uniunii Teatrale din România (UNITER). Este profesor la Academia Națională de Teatru și Film, director al Teatrului „Constantin Nottara”. Debutează literar în 1977, în revista „Luceafărul”, cu proză scurtă, iar prima lui carte, Șugubina, apare în același an. Deține o rubrică permanentă în revista „Cinema”, în perioada 1983-1985. După 1990 a publicat articole cu teme politice în „Expres Magazin”, „Zig-Zag” ș.a. La debut, D. a fost primit ca o revelație. Prozele scurte din Șugubina
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286752_a_288081]
-
Șugubina, apare în același an. Deține o rubrică permanentă în revista „Cinema”, în perioada 1983-1985. După 1990 a publicat articole cu teme politice în „Expres Magazin”, „Zig-Zag” ș.a. La debut, D. a fost primit ca o revelație. Prozele scurte din Șugubina (1977) stau foarte bine alături de laconismul schițelor lui Nicolae Velea și amintesc uneori de primele scrieri ale lui Marin Preda. Deși n-a perseverat, autorul lor rămâne unul dintre puținii reprezentanți de seamă ai genului scurt de la noi. Majoritatea textelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286752_a_288081]
-
care se îmbolnăvește grav și este dus la oraș în vederea unei operații dificile. Contrastul dintre gravitatea situației și calmul inconștient al puștiului (care e frământat că ratează zile bune de săniuș) dezvoltă un tragism simplu, de mare efect. Proza titulară, Șugubina, este un mic poem nostalgic în căutarea inocenței de altădată, a Poveștii. În rest, personaje cumsecade, răul deghizat în bizarerie inexplicabilă, conforme cu omogenitatea psihologică a copilului. Scaunul de pânză al actorului (1985) face să se întâlnească cele două vocații
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286752_a_288081]
-
buzunar, este „un amestec de jurnal intim, literatură satirică, opinii despre teatru și mai ales despre cinematografia română” (Valentin Silvestru). Umorul stă alături de amintire, fanfaronada inteligentă de duioșia sfioasă, totul în forma unor mici bijuterii de vervă și stil. SCRIERI: Șugubina, București, 1977; La noi, când vine iarna, București, 1979; Scaunul de pânză al actorului, București, 1985; În Bucureștii de odinioară cu Mircea Diaconu, București, 1998. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, A povesti o nuvelă, RL, 1978, 19; Al. Piru, Prozele unui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286752_a_288081]
-
poștei din 1920 a constituit începutul descentralizării în poșta română, dar legi de organizare a personalului și administrației mai existaseră și în 1871, 1880, 1892 și 1913. În martie 1929 s-a creat „Regia autonomă PTT". - globe și deșugubine sau șugubine erau amenzile pe care le suportau populația. Gloabele se aplicau de toate autoritățile asupra celor vinovați și se percepeau în bani sau în natură, lucruri, mai mari sau mai mici, după vinovăția acuzatului, dar și după lăcomia globnicului. Miron Barnovschi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în bani sau în natură, lucruri, mai mari sau mai mici, după vinovăția acuzatului, dar și după lăcomia globnicului. Miron Barnovschi, în anul 1626, în cartea dată pentru ca să oprească globnicii și deșugubinarii a mai „învălui" satele Episcopiei „cu globele și șugubinele", ca și în cartea lui Constantin Racoviță din anul 1756, pentru scutirea a 12 poslușnici ai Episcopiei, vorbește despre gloabele „isprăvnicești și pârcălăbești". Din documentele consultate, prin poslușnici se înțeleg oamenii venetici, aduși de prin alte țări, în diferite rânduri
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
chiar și pe cei „ordinari și slabi de la oamenii nevoiași", acuzați pentru anumite fapte și constituiau mijlocul de acoperire a cuantumului amenzilor. De aici și zicerea de gloabă, ca un epitet de ocară adresat calului cel mai rău. Deșugubina sau șugubina, constituia amenda pusă de judecători pentru răscumpărarea unei fapte săvârșite, pentru crima făcută de un om într-o anumită împrejurare și era proprie „pierzătorilor de suflete", precum: tâlhăria, uciderea, adulterul. Cel căzut într-o asemenea faptă, plătind deșugubina, adică amenda
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Sf. Ioan Piatra 7007, Volovăț 7008-7010, Zograv Atos 7010, Răuseni 7011-7012, Dobrovăț 7011-7012. Logofăt mare judecător mai mare peste județii țării, mai mare peste toți boerii servitori curții domnești. Vornic mare în țara de jos judecător globni de marți și șugubini vornic al Bârladului. Vornic mare în țara de sus vornic Dorohoiului. Pârcălab de Hotin. Hatman, pârcălab și portar de Suceava, mai marele oștilor. Postelnic mare, pârcălab de Iași, tălmaciu în limbi străine slujește la domnie. Spătar mare și staroste al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pe logofătul Stanciul Cepariul că i-a sustras niște valori Doamnei Marghita Movilă) - puteau să compară în fața marelui vornic (în Moldova, acesta avea și o temniță) - de competența căruia erau, între altele, abaterile de la morala sexuală, putând încasa și nenumăratele „șugubine de muieri” -, în fața marelui postelnic (Cantemir ne spune că el îi judeca pe locuitorii capitalei Moldovei), a marelui vistier, a marelui paharnic, a marelui agă (care, în veacul al XVIII-lea, „era pre târg pre Iași giudeț” și le pedepsea
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a reprimat în diverse feluri. Sancțiunile finanicare confirmă și dau substanță acestei represiuni încă din timpul când pedepsirea faptelor cu pricina nu intrase în pagina de lege scrisă. Gloabele pe care slujbașii Domniei sau ai vorniciei (marele vornic - care încasa „șugubina de muieri” - avea, în Moldova, un „aparat” format din vornici, globnici, șugubinari), globașii, globnicii, le adunau de la păcătoși și păcătoase (și protopopii aveau dreptul de a încasa „gloabe” pe păcatul trupesc, concurându-i astfel pe vornici și mai târziu, după
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
acestor amenzi, periodice (operate, categoric, în urma analizelor situației de pe „teren”), marchează consecvența și constanța unei preocupări, adică a unei linii morale. Femeile desfrânate - între ele și unele văduve (judecate de vornicii de poartă, „globite” și „date prin târg”) - plăteau amenzi („șugubina de muieri”, pe care o încasau, în Moldova, marii vornici, reprezenta - datorită mulțimii infracțiunilor sexuale - un izvor nesecat de venituri), iar voievozii aveau grijă să fixeze cuantumul acestor sume („de fată mare 20 de lei, de muieri 12 lei, de la
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de pandișpan. Viața asta-ntreagă: netto, brutto, Cu tot tacâmul, Doamne, n-am umplut-o; De fapt, am pus într-însa mai nimic: Vreo poezică, niscai sticle goale, Pesmeți, trăscău, iluzii, angarale, Tranchilizante, ceapă, tiriplic... Viața asta,-n dor de șugubine, M-a scărmănat în chip și fel pre mine, Bușindu-mă adesea-n vreun podmol, însă am fost, la rândul meu, înstare Să-mi readun tendoanele-n picioare Și, oțărât, din smârcuri să mă scol. Viața asta, dreasă-n elegie
Gheorghe Azap by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/10091_a_11416]
-
de Malala Yousafzai și Cristina Lamb (Hors collection) 4. Soacre și nurori. La cine este cheia?, de Aurora Liiceanu (seria de autor „Aurora Liiceanu"), la egalitate cu Foc palid, de Vladimir Nabokov (Biblioteca Polirom. Seria de autor „Vladimir Nabokov") 5. Șugubina, de Mircea Diaconu (colecția „Fiction Ltd."), la egalitate cu Pe cînd eram doar niște puști, de Patti Smith (Biblioteca Polirom. Actual) Top 5 cele mai bine vîndute titluri CARTEA ROMÂNEASCĂ 1. Însemnările mele (2 volume), de Maria Banuș (Hors collection
Top 5 cele mai vândute titluri la Bookfest 2014 () [Corola-journal/Journalistic/26974_a_28299]
-
2011. A jucat atît în piese de teatru pe scenele naționale, cît și în producții cinematografice celebre, precum De ce trag clopotele, Mitică?, Buletin de București, Asfalt Tango, Cum mi-am petrecut sfîrșitul lumii, Legături bolnăvicioase sau Filantropica. A mai publicat: Șugubina (1977), Scaunul de pînză al actorului (1985) și În Bucureștii de odinioară cu Mircea Diaconu (1998).
Viața pare mai frumoasă când îți citește Mircea Diaconu. Unde îți dă întâlnire () [Corola-journal/Journalistic/44904_a_46229]