1,581 matches
-
să-i pară rău pentru ce a făcut. Nici bine nu i-a părut, deși uneori chiar e sigur că mai bine de atît nu s-ar fi putut... Sentimentul de liniște și siguranță i se clătina ușor în viscere, șuierînd, borborosind, și totuși era prea de dimineață ca să-l ia durerea de stomac. Ceva îl apăsa însă, camera asta mică, prea mică numită și dormitor, te duce cu gîndul la un soi de cavou. Se mai întîmplă, mai cu seamă
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15477_a_16802]
-
mii de oameni au murit în îmbulzeală. Mult timp după aceea, pe strada Gorki erau împrăștiați nasturi, poșete, galoși, hârtii. Chiar în gura leilor din fața porții Muzeului Revoluției cineva a introdus câte un galoș. În ziua funeraliilor au început să șuiere sfâșietor fabricile și uzinele, să claxoneze automobilele și vapoarele; se întâmpla ceva iremediabil, groaznic. Cum vom mai trăi acum? Cui ne lași pe noi, părinte? [...] În vara anului 1958 a fost dezvăluit un monument închinat lui Maiakovski. La ceremonia oficială
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
suficiente pentru a-l considera un fenomen extraordinar. Putem să ne închipuim că bolovanul era un meteorit. Atunci, ce credeați voi că e un strigăt de agonie putea fi trosnetul meteoritului, care, având miezul incandescent, se strângea în apă. Așa cum șuieră fierul înroșit când se răcește brusc. Ramirín se ridicase în picioare. - Să știți, domnule, că eu l-am auzit foarte limpede, și pe atunci aveam auzul ca de iepure. Erau țipete de durere. Căutătorul de minuni a continuat să vorbească
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
Vodă. Despre bogata recoltă în drame istorice ale profesorului, un spirit răutăcios din epocă afirma că, împovărat de lucrări ce nu-i lăsau o clipă liberă, Nicolae Iorga își rezerva pentru piese lungile călătorii prin străinătăți cu trenul. Atunci, le șuiera prin somn, în timp ce, un secretar, meșter în alexandrini, le trecea pe hârtie. În Dicționar: "Oricât s-ar poticni în revărsări amorfe de alexandrini, și oricât de deficientă ar fi mimica raciniană, N. I. este un scriitor foarte talentat, cu un simț
O sută de magnifici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13740_a_15065]
-
postum. Cum eram în lichidare de gînduri și planuri, fluturii aceia roșu-închis păreau și ei resturi măturate ale unor hîrtii rupte în bucățele, care nu aveau cum să-și ia zborul, rostogolite de vîntul razant cu pămîntul. Se auzeau trenuri șuierînd în depărtare, la încrucișările însuflețite ale liniilor de pe partea cealaltă a întinsei stații de triaj năpădită parcă de raci, pietrișul acela inform care umple ecartamentele. Se Înfrigura esplanada de antracit umed, hașurată de linii de oțel și îndemnîndu-te la drum
Omul pierdut(fragment) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13965_a_15290]
-
la mine-acasă: "cine nu vede dunga subțire a tinerei fete/ ce s-a ivit/ ca orizontul/deasupra blugilor strâmți?// toți clipim/ de parcă urmează să iasă soarele/ și nu vrem să fim prinși nepregătiți// dar mama ei/ ca o furtună/ îi șuieră/ ridică-ți pantalonii!/ și privirea ni se întunecă". La ora debutului, Livia Roșca este deja un nume cunoscut în contingentul poeților generației 2000. Ruj pe icoane, mica sa biografie lirică (Bildungslirism, îi spune Al. Cistelecan) îi confirmă indiscutabilul talent și
Reverii și depresii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10386_a_11711]
-
ațîțe. Și se duce după un lujer: prinde-mă - și nu mă prinde. Ia-mă și nu te las. Dezbracă-mă, prostovane, dacă poți! Si prostovanul sînt eu. Eu, de o mie de ori, eu. Parcă îmi spune, parcă îmi șuieră: ești așa de fraier că nici nu ai să apuci să mă atingi măcar. Ești atît de coclit că nici n-am să țin seama de tine, vrăjeală spurcată ce ești! Ești o fiară mică și proastă, ești prea tînăr
Poezie by Mihai Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6591_a_7916]
-
Dupăie. Alintă pămîntul cu picioarele ei. Îl face să crape de întărîtare. Olga și-a despletit părul, și are un păr șaten-închis, așa, spre negru. Este lung și se lăfăie în vînt. Pare o adunătură de șerpi de catran care șuieră și își ițesc capetele. Aleargă de mănîncă pămîntul. E drept, cît se poate alerga prin păpușoiul din Moldova, cel de la periferia orașelor, de la marginea blocurilor, de la începutul pădurii. Liziera se vede undeva în depărtare. A scos tricoul îmbibat de sudoare
Poezie by Mihai Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6591_a_7916]
-
la peruchier!" Pe scândura galbenă, printre două maluri de zăpadă curată, pășeau două picioare robuste, înfășurate în piele cărămizie, și care erau absolut de neconfundat pentru orice om din București. Nane ridică ochii spre capul vărzos al siluetei mari și șuieră la rândul lui bucuros de descoperire: "Moașa Coropișniță!" Cei doi băieți trecură strada, ocolind în ultimă clipă o sanie care luase viteză, apoi se proptiră lângă vitrina cu peruci, încercând să vadă ce voia Moașa de la meglenit. Nu cumva o să
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
și-naintează cu mare băgare de seamă călăuzit de o anume smerenie: îl ține în cumpănă un glas tare adînc într-adevăr, adevăratul poet e un hristos ratat, să ne iertăm între noi așadar totul * și-am umblat pe unde șuiera vîntul unde sclipeau cuțitele și se spărgeau valurile pe pietre, am frînt pîinea și-am băut cu ei și-n ochii fiecăruia, adînc, o anume lumină și-n vorbe o anume demnitate a timpului și morții lor și-am vegheat
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/7866_a_9191]
-
cu sudoarea frunții, mă!), alunecări de teren, incendii, conducte petroliere (cu ramificații terminate în cisternele hoților, dați în urmărire generală, acum și pururea și...), neveste mutilate de soți (și soți opăriți sau înjunghiați de propriile neveste), instituții școlare prin care „șuieră, șuieră vântul” (A. E. Baconsky: Dor de iarnă), întreprinderi falimentare, devalizări, abuzuri în serviciu (și sexuale) patru grupe mari de români: a) copii; b) disponibilizați, viitori șomeri; c) pensionari și d) cerșetori (plus muncitorii la negru fără nici un Dumnezeu, și
Ora de bilanț by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13272_a_14597]
-
sudoarea frunții, mă!), alunecări de teren, incendii, conducte petroliere (cu ramificații terminate în cisternele hoților, dați în urmărire generală, acum și pururea și...), neveste mutilate de soți (și soți opăriți sau înjunghiați de propriile neveste), instituții școlare prin care „șuieră, șuieră vântul” (A. E. Baconsky: Dor de iarnă), întreprinderi falimentare, devalizări, abuzuri în serviciu (și sexuale) patru grupe mari de români: a) copii; b) disponibilizați, viitori șomeri; c) pensionari și d) cerșetori (plus muncitorii la negru fără nici un Dumnezeu, și majoritatea
Ora de bilanț by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13272_a_14597]
-
Avem a face cu o prezență a spațiului intim, opusă celei a spațiului public, ultimul bun conducător de clișee propagandistice ori măcar filosofante: „Cu sunete dulci cad resturile din găleata/ de gunoi va trece coțofana să vadă/ ceainicul așteaptă nostalgic șuieră curînd/ cu silabe fierbinți și grăbite nu ești pieptănată/ îi spune femeii musca din fereastră nu-i nimic/ mai tîrziu probabil duminică înainte de prînz iată/ aluatul crește cu toate surprizele dimineții/ nu mai sînt singură prin vecini se dezlănțuie/ clămpănitul
Poezia lui Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13341_a_14666]
-
sătenii îi spun ironic trăiască domnu poet/ nu eu mi-am ales o asemenea meserie stupidă/ sînt victima parcelor// orătăniile dorm de mult/ amintirea se spulberă și apa îngheață// în soba mea țărănească focul e-o limbă de aur/ ce șuieră fraze de basm/ Paulina se piaptănă bem țuică fiartă și discutăm/ despre Roland Barthes și despre viitoarea noastră/ crescătorie de melci” (Jurnal șIVȚ). Dar retragerea cea mai profundă se produce spre extremitatea originară a vieții. Autorul Casetei cu șerpi e
Poezia lui Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13341_a_14666]
-
ce trebuie de la început într-o casă, renunță. Șantierele succesive, care dărîmă ce s-a construit anterior conduc viața spre coșmar, spre experiența lui Sisif, trăită pe cont propriu. După ce am descoperit că prin transperantele vechi, de lemn, intră și șuieră liber vîntul, iarna însăși, după ce apa s-a infiltrat în măruntaiele casei și am descoperit că nu aveam subfundație, hidroizolație ș.a.m.d., că nu sînt tiranți, după toate șantierele anuale, am mai trecut prin unul de curînd. Să aibă
Cutremur. În țara florilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12287_a_13612]
-
e drept, arăta cam zdrențuit... Iar când Domnul Prim-ministru Tăriceanu a anunțat victorios la televiziune că s-a renunțat la abonamentul la gaz, ne-a inundat mintea și inima un val de fericire și parcă nici austrul nu mai șuiera atât de siberian prin buzunarele noastre ciuruite. Așa că nici n-am mai dat importanță faptului că Autoritatea în materie de Distrigaz a ieșit imediat la rampa tv (a se citi: microfon) zicând la rându-i: - Renunțarea la abonament înseamnă o
Lipsa de guru naște poeți? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11663_a_12988]
-
cap". A urcat la volan și, o fracțiune de secundă, am crezut că episodul se încheiase. Nici vorbă. La fel de sprinten, a coborât, a venit vertinginos spre prietenul meu, s-a înfipt la trei centimetri de fața lui și i-a șuierat: "Și ce dacă apari la televiziune? Te nenorocesc în bătaie! Smecher de doi bani!" M-am apropiat de el, spunâdu-i: Nu rezolvați nimic cu amenințările! Chiar aș fi curios să-l atingeți cu un deget, pentru că ați regreta-o imediat
Bastilia cade în fiecare zi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12899_a_14224]
-
gândesc la cel care, în Somalia, o să încalțe cizmele mele îmblănite, aproape noi, de la Bruno Magli și mă întreb cum o să-și procure o bosniacă lămâia de care are nevoie că să se poată folosi de storcătoarea Alessi când îi șuieră gloanțele pe la urechi. Dar ediția Schwitters? O și văd înfiptă în vârful unei baionete a vreunui guerillero latino-american după jefuirea unei gospodării țărănești de către contrarevoluționari. V-ați întrebat ce victimă a vreunei inundații din Bangladesh vă poartă vechea reverendă? Sau
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
miniatural și-n fiece hexagon auzeam cum respiră cîte o rugăciune la Maica Domnului Căte puțin despre Rai Raiul? O plutire. Cît urma unui greiere în grădina de lîngă gară. Cît jarul din poiană după plecarea sihastrului. Raiul? Cîntec mic. Șuier de tren în nopțile prevestitoare ale brumei. Nădejde neîmpărțită. Și corabia albă, albă a unui schit înfruntînd iernile dar mai ales primăverile sălbatice. Raiul? Lumina ce se cobora urcînd peste apostolii Domnului în pacea serii de la Cina cea de taină
Poezii by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/9768_a_11093]
-
plasează motoul detașării lui Mihai Eminescu de vanitățile cestei lumi, ca și al unei tainice oboseli sub asediul teroarei istoriei: ,, De vorbiți, mă fac că n-aud,/ Nu zic ba și nu vă laud;/ Dăinuiți precum vă vine,/ Nici vă șuier, nici v-aplaud” -, după care intră direct în subiect, de parcă ar păși pe aleea cernită de durere a unui cimitir povârnit sub vremuri: ,,Cu aceeași nestinsă iubire și cu aceleași mari restanțe la capitolul datoriilor morale, ne-am întâlnit în
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
crînguri de verdeață în această dimineață cu diamante de rouă pe față. în "cinstea mea" a început petrecerea. De ce-aș fi ipocrit? M-am simțit nespus de măgulit! Tinere odrasle domnești, pe cai arăbești au aruncat sulițele-ascuțitele - de-au șuierat și și-au înfipt cuțitele în vrăbiile gureșe din copaci, în peștii prostănaci, din apele pînă-n fund tulburatele. Cît ai clipi, focuri s-au aprins sub pirostrii, pe vetre. Ca bete, boieroaicele rîdeau, chicoteau. Și nu știu... Cu mîna pe
Un poem inedit by Sanda Movilă () [Corola-journal/Imaginative/12160_a_13485]
-
Mi-ar fi plăcut să scriu poezii pe frunze și ziduri pentru tine și pentru nicicând așa leneșâ, îndărătnică, temeinic ruptă de lumea aceasta și de cele care vor veni să-mi sfredelească stomacul cu frică. Pulberea oaselor mele va șuiera în urechea Distrugătorului trecerea în altă femeie în sfârșit vulnerabilă de cuvintele Lui nesupusă, de lacrima ta înghețată tot mai departe și în sfârșit ascunsă. Îmbătrânesc visele Sunt aici, sunt aici, sunt aici casa își mișcă pragul cu ușile la
Poezie by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/12446_a_13771]
-
că ești tîmpit, a zis. Ce să fac, pe atunci mi se năzăreau balauri, diverse jivine și locomotive cu aburi. Credeam cu tărie că trebuie să scriu despre asta, pentru ca toată lumea să știe. Lumea ta sînt doar eu - mi-a șuierat Dumnezeu. Vino cu mine și n-o să-ți pară rău. Dar scrisul? Sminteală curată. Necurățenie desfrînată. Vii? Unde? Unde vrei: în mîine, în ieri, în tot locul sau nicăieri. Totul e o părere - am să-ți dau mîngîiere. Și alinare
CONFORT 2 Îmbunătațit by Ioan Es. Pop și Lucian Vasilescu () [Corola-journal/Imaginative/12681_a_14006]
-
să-ți dau mîngîiere. Și alinare? Da. Și dimineața țigări la cafea? Era tîrziu. în jur, luminile se prefăceau în șoapte și ziua în noapte. Mi se năzăreau din ce în ce mai tare balauri, uriașe jivine, locomotive cu aburi. Una dintre ele a șuierat și-a oprit. M-am urcat, a șuierat și-a pornit. Bagă cărbuni! - am auzit. Bagă și vei conteni din murit. Să-l luăm și pe El, am îndrăznit. Tu bagă cărbuni, ăsta e trenul tău - al Lui n-a
CONFORT 2 Îmbunătațit by Ioan Es. Pop și Lucian Vasilescu () [Corola-journal/Imaginative/12681_a_14006]
-
dimineața țigări la cafea? Era tîrziu. în jur, luminile se prefăceau în șoapte și ziua în noapte. Mi se năzăreau din ce în ce mai tare balauri, uriașe jivine, locomotive cu aburi. Una dintre ele a șuierat și-a oprit. M-am urcat, a șuierat și-a pornit. Bagă cărbuni! - am auzit. Bagă și vei conteni din murit. Să-l luăm și pe El, am îndrăznit. Tu bagă cărbuni, ăsta e trenul tău - al Lui n-a venit. Dumnezeu mai este pentru că mi-l aduc
CONFORT 2 Îmbunătațit by Ioan Es. Pop și Lucian Vasilescu () [Corola-journal/Imaginative/12681_a_14006]