584 matches
-
rece și liniștea monumentală de până atunci, era spartă de un șuier care se amplifica tot mai tare. La început era ca o adiere de vânt primăvăratec, ce mângâie frunza abia crescută prin copaci. Apoi din ce în ce mai tare, până ce devenise ca șuieratul crivățului uscat din iernile dobrogene. Încrețirea apei de până atunci se transformă repede în valuri săltărețe ce plimba bărcuța mea micuță ca pe o coajă de nucă luată de un șuvoi de apă. Intensitatea vântului creștea destul de repede, fapt ce
BĂTRÂNUL ŞI MAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Batranul_si_marea_stan_virgil_1380392197.html [Corola-blog/BlogPost/365101_a_366430]
-
pișcături de urechi, de păr, mâzgăleli reciproce pe cărți și caiete, mă rog, tot arsenalul comportamental sâcâitor și enervant pentru un învățător. Domnul Arsu ne mai potolea elanul din când în când cu câte o privire de harpie și un șuierat scurt: - Mă! Pe loc ne prefăcea în statui, dar nu ne ținea mult starea asta de cumințenie forțată, iar ne apuca, iar privirea și... mă! Dar într-o zi, nu știu din ce motiv, preaplinul de energie ne inundase sufletele
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
de femeie n-ar fi îngăduit ca soțul infidel să scape nepedepsit. După ce sacrificase totul pentru el, răzbunarea ei trebuia să fie pe măsură. Nu cumva urmarea a fost, îi dădusem cu oarecare iritare în glas răspunsul, încercând să acopăr șuieratul vântului și plescăitul tot mai intens al valurilor, că individa și-a ucis copiii pentru a se răzbuna pe soț?... Nici vorbă, protestase grăbit, cu voce gâtuită Cucaras. Nu, nu! Gurile rele spun asta. Îmi aruncase o privire aproape dușmănoasă
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 by http://confluente.ro/Medeea_de_pe_istru_2_dan_florita_seracin_1342536751.html [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
Numelui Tău. Că Tu ești Doctorul sufletelor și al trupurilor noastre...” Frumoasă rugăciune! Ca un poem încă de la Facere. „Stinge focul ce m-a cuprins!” Focul? „Vântul se scurgea perfid printre crengile arborilor, tufișurilor și arbuștilor, scoțând un fel se șuierat sinistru, monoton, ca un cântec de jale. Era aproape la fel cu acela din cimitire, toamna târziu, iarna sau primăvara devreme, când mai ales brazii bătuți de vânt parcă sunt bântuiți nu doar de vânt, ci și de duhuri rele
O carte pentru Nobel: „Ispita izbăvirii” de Mihai Sin by http://uzp.org.ro/o-carte-pentru-nobel-ispita-izbavirii-de-mihai-sin/ [Corola-blog/BlogPost/92535_a_93827]
-
petrecută în afara drumului, Licsandru iese primul din incinta terasei cu o sticlă de vin în mână. Ajunge în parcare, face un pas și se oprește. Gazele din stomac pornesc într-o viteză necontrolată și-i ies pe gură cu un șuierat care displace și provoacă o nedumerire năprasnică în jur. Urmează un pact de neagresiune care durează doar câteva secunde pentru că mintea comandă din nou câteva înghițituri de vin. Ochii i se dau pe spate după sticla de vin și mărind
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.5 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2086 din 16 septembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1473990087.html [Corola-blog/BlogPost/373941_a_375270]
-
-Am să colind aici. -De ce, de ce? insistă bărbatul, punând mâna pe umerii ei. Hai înăuntru, că am să-ți dau bomboane, mere, nuci, ciocolată! Am și păpuși. Hai să colinzi înăuntru! Vocea bărbatului devenise tot mai slabă, ca un șuierat de șarpe. Iar mâna de pe umărul ei o strângea tot mai puternic și o împingea tot mai insistent în apartament. Simți un pericol nedeslușit și se smuci brusc, luând-o la fugă în jos, pe scări. Inima i se zbătea
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1418415071.html [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]
-
ca acelea pe care i le spusesem și îmi părea rău că nu i le mai puteam împărtășii. M-am urcat în tren meditând așezat la geamul unui vagon priveam pasagerii ce urcau în tren, după un timp se auzi șuieratul trenului apoi acel zgomot specific momentului când trenul se pune în mișcare și în sfârșit trenul porni din gară. Între timp se întunecase ieșiseră stelele ce străluceau pe cerul de primăvară, iar eu priveam orașul luminat de electricitate de care
LA RASCRUCE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1217 din 01 mai 2014 by http://confluente.ro/Eugen_oniscu_1398922612.html [Corola-blog/BlogPost/350657_a_351986]
-
auzeau încă motoarele pescarilor profesioniști, care-și conduceau bărcile spre larg, spre apa mai adâncă, mai rece și mai bogată în pește. Colegii mei, mai puțin norocoși, explorau noi zone, trăgând la rame. În depărtare, ca o adiere, se auzea șuieratul unei locomotive. Trenul șerpuia paralel cu șoseaua, ducând sau aducând călători veniți în vacanță pe litoral. Între timp, m-am hotărât să încerc să folosesc o voltă pentru capturarea unui eventual calcan, folosind bucăți cărnoase din fileu de strunghil . Acesta
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1406277054.html [Corola-blog/BlogPost/349505_a_350834]
-
nu-i vorbă ! Dar unde anume a fost casa? Acum e un parc imens, tout vert, mi-e imposibil să găsesc punctul acela! Cum ne schimbăm și noi, dar și locurile, civilizația merge înainte, nu are regrete, nici nostalgii... Auzii șuieratul trenului, semn că intra pe Pod, tocmai când mă aflam angajată în traversare. Cu iuțeala fulgerului , trenul luă în stăpânire Podul, iar eu încremenii dedesupt în stradă, incapabilă să mai percep altceva decat țăcanitul ucigător al roților, sus, deasupra mea
INTERSECTĂRI de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1488110404.html [Corola-blog/BlogPost/364151_a_365480]
-
calitatea și funcțiile personalităților participante, a oratorilor), deschiderea buzelor și simetria așezării lor în căușu-le natural, rictusul „în sus sau în jos” denotând seriozitate, derâdere, atenție sau plictiseală (potrivit „exaltării” presupuse de discurs, îndeosebi a celui prezidențial!), rotunjirea gurii pentru șuieratul însoțind „izbucnirea patetică” a uralelor (și ele pe mai multe tonalități) pentru a mima satisfacția deplină și entuziasmul debordant față de înțelegerea mesajului, de importanța istorică a orientărilor și hotărârilor adoptate etc. Era studiată și regizată până și poziția în scaun
DECORTICĂRI DE LIMBAJ ! (IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 by http://confluente.ro/Decorticari_de_limbaj_iv_.html [Corola-blog/BlogPost/366707_a_368036]
-
PE SEMILUNĂ Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 1193 din 07 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului eram la reverul tăcerii mergeam cu ploile spre stepă voiam să par altceva decât un spin poate o lebădă înfășurată în liane auzeai șuieratul luminii restul se adâncea odată cu ecoul mă țineam de sfori erai păpușarul din dreptul cascadelor îmi pusesem pălăria pe ochi nu eram șic aveam privirea captivă în rubinul pe care-l treceai dintr-o mână în alta de ce mă privești
MĂ PRIVEȘTI CÂND DORM PE SEMILUNĂ de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Gina_zaharia_1396845424.html [Corola-blog/BlogPost/354110_a_355439]
-
pe ea încă de la Poiana Brașov și aștepta clipa când putea să abordeze discuția. Dalia se trezi din somnul ce-o doborâse instantaneu și își aruncă privirea asupra patului unde dormea liniștită mama Minela. I se auzea în respirație un șuierat pe care nu-l avusese până acum. - ”Oare se simte mai bine? Trebuie s-o trezesc și să o întreb cum se simte, sau să-i las un bilet ca în caz de nevoie să mă sune pe mobil? N-
ROMAN (CAP. LECTIA DE ECHITATIE ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_roman_cap_lectia_de_stan_virgil_1346596641.html [Corola-blog/BlogPost/343898_a_345227]
-
sirenă și începe să fornăie a îngâmfare? Nu mai e de „nasul” ei funcția de forță de tracțiune. „Noi. Locomotivele, trebuie să ne disociem de prostime! Ideile noastre nu pot fi înțelese de toantele astea de vagoane! Ce, ele înțeleg șuieratul nostru?” Și au considerat că trebuie să formeze o castă a locomotivelor în care proastele astea de vagoane n-au ce căuta. Și au început să fornăie și să pufăie plimbându-se țanțoșe pe căile ferate, fentând cât de mult
LOCOMOTIVA de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gabriel_todica_1420554747.html [Corola-blog/BlogPost/341595_a_342924]
-
privind minutarul ceasului așezat pe masă la aproape fiecare opt-nouă cuvinte exprimate. La finalul expunerii, făcu înconjurul sălii cu privirea, oprind-o fugar pe chipul fiecărui polițist în parte. Întrebarea porni scurt, fără comandă, pe un ton destul de ridicat, ca șuieratul fluierului folosit în alergare: - De fapt, ce înțelegeți voi prin „situație operativă”? Ce presupune asta? Tăcere deplină. Se auzeau respirații grele și nimic altceva. Contrariat, căpitanul examină din nou chipurile subordonaților săi și privirea i se opri la agentul Brumă
D ALE POLIŢIEI (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 by http://confluente.ro/Marian_malciu_1404460173.html [Corola-blog/BlogPost/349171_a_350500]
-
O să izbutești. Sunt aici, lângă tine. Trebuie doar să să îți deschizi inima. Își afundă capul în pieptul lui și începu să plângă încetișor, pe înfundat, menghina se slăbi lăsând inima să bată în ritmul ei, regulat. Trenul scoase un șuierat prelung, apoi un altul. Celălalt călător, care până atunci dormise cu capul rezemat de fereastra compartimentului deschise ochii brusc. - Bistrița! Am ajuns, în sfârșit! Sări în sus, își luă rucsacul milităresc și ieși precipitat din compartiment. Autobuzul deja era plin
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1393663864.html [Corola-blog/BlogPost/365882_a_367211]
-
ce povestise într-o seară de iarnă, de Sf. Ion. - Să știi că, ani în șir, m-a frământat soarta lui. Învățasem la istorie despre daci, despre steagul lor cu cap de lup și trup de șarpe, care scotea un șuierat înspăimântător atunci când era purtat în luptă. Dacă iubești și vindeci animalele, cum ai putut să vânezi Lupul Sur, simbolul strămoșilor noștri, Dacii? Pe fața blândă și oacheșă a bunicului, s-a prelins atunci, o lacrimă, mare cât un bob de
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1482384544.html [Corola-blog/BlogPost/375777_a_377106]
-
Călin Publicat în: Ediția nr. 2169 din 08 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Căminul unde stau aș cere ca să-mi fie Acolo sus pe deal cu cer să mă-nvelesc. S-aud în zori de zi cântând o ciocârlie Și șuierat de vânt prin brazii ce-mi trosnesc . Acolo eu aș sta să văd în depărtare Cum soarele-mi răsare și-agale se ridică. Apoi îmi asfințește și-o luna ce-mi apare Sau să privesc pe boltă văzând o stea
CĂMINUL de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/florin_cezar_calin_1481210229.html [Corola-blog/BlogPost/340226_a_341555]
-
un basm. Acea cortină de fier, deschisă și închisă de fiecare dată cu repeziciune, nu există. Poarta uzuală de acces pare să fie a unei instituții civile, nu este departe de gara în care încă mai există locomotivele cu abur. Șuieratul ascuțit al acestora stârnește dorința de libertate a militarilor în termen, dar pufăitul lor îndeamnă la răbdare. Locul de unde vor pleca către casă este aproape, gara nu se va urca în vreun tren să plece hai-hui ci îi așteaptă. Accesul
XII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1475656713.html [Corola-blog/BlogPost/365293_a_366622]
-
vreo iubire-ascunsă Ți-o fi sufletul atins Și freamă-ți a neputință Că n-ai brațe s-o cuprinzi? Sau poate gura-ți uscată Ți-alungă iubirile Și-ale tale crengi uscate Îți opresc pornirile? Care-ți este suferința Când cu șuierat oftezi De-ți gonești frunzele-n cer Cu-ale tale vânturi seci? Ori așa ești blestemată Să cari tu tristețile Sufletelor neiubite De prin toate viețile?" Poate n-o să-ți știu eu chinul Pentru care ne-ntristezi, Dar n-aș
SUB LACRIMI VERZI de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1467140224.html [Corola-blog/BlogPost/378891_a_380220]
-
imens, de pe care mă fixau niște ochi atât de proeminenți încât îmi dădeau senzația că semănau cu ouăle păsărilor de pradă. Descleștă fălcile prevăzute cu câte două șiruri de dinți mărunți și ascuțiți, în momentul în care se auzi un șuierat scurt și, sub privirea mea, o săgeată cu coadă roșie i se înfipse drept în ochiul din mijloc. Lăsând deoparte orice urmă de precauție, m-am răsucit pe burtă desfăcându-mi armele și, țintind în direcția sferei, m-am furișat
SF de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1423294628.html [Corola-blog/BlogPost/367944_a_369273]
-
l-a găsit într-o nopate întunecată, în care stelele și luna uitaseră să apară, tremurând ca varga. Zicea el, că, dacă va număra cu voce tare, fiarele n-or să se apropie. Ultima dată numărase acolo, în tranșee, când șuieratul obuzelor și gloanțelorîi purta prin clipe de groază. - Cinci... șase... șapte... Teama ce o simțea acum nu cunoștea cifrele sau nu voia să le audă. Ea creștea, creștea, creștea, cu aceeași repeziciune cu care mâinile apucau știuleții și le desprindea
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1392345755.html [Corola-blog/BlogPost/364101_a_365430]
-
auzeau încă motoarele pescarilor profesioniști, care-și conduceau bărcile spre larg, spre apa mai adâncă, mai rece și mai bogată în pește. Colegii mei, mai puțin norocoși, explorau noi zone, trăgând la rame. În depărtare, ca o adiere, se auzea șuieratul unei locomotive. Trenul șerpuia paralel cu șoseaua, ducând sau aducând călători veniți în vacanță pe litoral. Între timp, m-am hotărât să încerc să folosesc o voltă pentru capturarea unui eventual calcan, folosind bucăți cărnoase din fileu de strunghil. Acesta
PESCAR PE MAREA NEAGRĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444716567.html [Corola-blog/BlogPost/382306_a_383635]
-
postul de mitralieră în care rămă- sese Chircuț. Tocmai căzuse la datorie sub- locotenentul Ecaterina Teodoroiu și discutau pe marginea acestui eveniment tragic. În față, pe dealul Cireșoaia, erau în poziție de apă¬rare forțele inamice. Deodată, Chircuț auzi un șuierat prelung, ascuțit, de obuz lansat de nemți dinspre dealul de peste Trotuș. Înainte de a începe să tragă cu mitraliera, Chircuț apucă să strige către grupul de superiori din spatele lui: - La pământ, domnilor ghenerali! De fiecare dată când ajungea aici, moșu’ Chircuț
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474632261.html [Corola-blog/BlogPost/366405_a_367734]
-
imense, ca două bolți, cu stâlpi diformi, aliniați, albi, fosforescenți, suprapunându-se , mă izbesc de pereți umezi, lipicioși, un infern de sunete și șuierături amplificându-și ecoul, înainte, prin beznă, aud zgomote ritmice, amestec de zgomote ca de burduf, un șuierat asurzitor și sacadat, ciocniri ca de stânci uriașe dintr-o substanță cărnoasă, flască abia disting o formă stranie, ca un limb mișcător atârnând din plafon, mă uimește că nu m-a izbit, ating în viteză pereții, pe degete, în palme
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 by http://confluente.ro/Prozatori_pentru_mileniul_trei_romeo_ta_cezarina_adamescu_1339833072.html [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
și găsind poziția optimă, redescoperea vibrația, o localiza, o auzea clar, perpendicular între cele două ziduri. Transla corpul și capul pe direcția aceluiași zgomot, vibrația scădea gradual în intensitate cu cât apropia urechea de zidul din stânga și dispărea înlocuită de șuieratul discret și natural provocat de microcurenții dintre pavilionul urechii și perete, de trepidațiile cladirii, de vuietul instalațiilor și ventilatoarelor.... Punctul în care percepea păcănitul și unda acustică inconfundabilă, apreciase și constatase, era situat la jumătatea dintre pereți și exact la
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 by http://confluente.ro/Prozatori_pentru_mileniul_trei_romeo_ta_cezarina_adamescu_1339833072.html [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]