73 matches
-
buzelor); celelalte, voit sumbre, prezentau cu toată tendențiozitatea de care erau în stare o lume capitalistă frământată de greve și șomaj, dar și de scandaluri financiare sau mondene la care cetățeanul nostru obișnuit, cel bine mancurtizat, nu putea reacționa decât țâțâind din limbă reprobatorul țî-țî-țî, afișând o mare și sfântă indignare. Partea comică era însă că foarte mulți spectatori așteptau special partea cu știrile din Occident, doar-doar or zări niscai șefi de stat reacționari, zgârie-nori, mașini de lux și vedete de
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
perioadă de cel puțin trei zile de băut continuu. De ce trei? Pentru că weekendul are două zile. Numai în cea de-a treia zi (foarte probabil o zi de lucru) jocurile sunt făcute, atunci începe lumea să ridice din sprâncene, să țâțâie din buze, iar râsetele amuzate se transformă în șoapte de îngrijorare. Înainte vreme, beția cruntă era salutată ca o perioadă în care oamenii buni deveneau răi, de obicei din motive întemeiate. Poate iubirea vieții lor îi trădase, poate o persoană
O antologie a decadenței () [Corola-journal/Journalistic/7771_a_9096]
-
și s-o ducă la psiholog. Psihologul Bogdan Urmuzescu o preluă fără fasoane la el în birou, o întinse pe canapea, o luă cu binișorul și o suci pe toate părțile, o ascultă cap-coadă, o puse să reia niște pasaje, țâțâi țuguiat din buze la povestea despre relația pe care Melania o avusese cu tatăl ei și notă mărunt ceva, numai el știa ce, într-un carnețel, o întrebă franc despre viața sexuală și, după două săptămâni, decise că viața Melaniei
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
auzit-o pe ultima cu Marilyn?“ striga JFK, tăvălindu-se pe jos de râs. Manevra se dovedi inspirată: grație marelui strateg, europenii Își răpuseră adversarii peste tot. Până și Beethoven, care nu-l mai Înghițea de secole bune pe Bonaparte, țâțâia admirativ În colțul său, urlând În urechea lui Bach că poate, până la urmă, Îi va dedica din nou Împăratului Simfonia a III-a, Eroica. Împăratul se pregătea să dea ordinul final și ceru liniște cu un gest larg. Toți tăcură
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
noștri turnători de meserie pe nevinovații, pe oprimații, pe năpăstuiții sorții, nu e asta culmea nerușinării? După serviciul religios, vreo 40 de persoane, asta însemnînd două-trei familii prietene, s-au strîns în fața Ambasadei de pe Strada 23, ca să facă ce? îi țîțîia fundulețul popii, zice Bătrînul, era speriat c-o să-l dea careva în gît că i-a umblat gura, că nu era altceva decît un infiltrat ca și ceilalți, c-o să piardă parohia și o să fie chemat la ordine în țară
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
ameințări? Nu e nici o rușine să recunoașteți. Dacă cineva v a amenințat e de înțeles, ce e de neînțeles e că vi se ivește ocazia să rupeți pisica în două și, în loc s-o faceți, preferați să vă ascundeți. Vă țîțîie fundul, asta este tot. — N-ai decît să faci tu pe viteazul, i-o întoarce Curistul, căutînd și el un loc să se așeze, dar negăsind unul destul de aproape se hotărăște să rămînă în aceeași poziție. — Nu vreau să te
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
șifonat la capete. Nu despre asta e vorba, zice Roja, ci despre cum ne-am lăsat duși de nas de niște escroci și de niște femei. — E limpede că lor le e bine mersi, zice Tîrnăcop, că nu le mai țîțîie curul că cineva o să le bată într-o bună zi la ușă ca să-i întrebe de sănătate așa cum ni se întîmplă nouă. — De ce faceți atîta caz din asta, dom’ Roja? Dacă va fi nevoie, o să vă mutați iarăși, spune Gulie
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
ploaie cumpărate cu o reducere specială pentru abonații la Mail on Sunday. Intră, ușoară și vioaie, și le explică ce se întâmplase. Cealaltă Carol apăru din spatele ușii de placaj și, avansând până la mostrele dispuse circular în mijlocul magazinului - limita fiefului ei - țâțâi din buze la auzul veștii că Dan devenise membru al Asociației Alcoolicilor Anonimi. Cealaltă Carol știa totul despre Asociație. Dar o privea ca pe un simplu concurent, iar crezul ei n-o interesa. Din punctul de vedere al doamnei Wiggins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
și să precizez că toate miracolele astea și-au găsit loc în calendare înainte de ziua, ora, minutul și clipa nașterii lui Matei; ca să mă gândesc dacă e bine să continui. Miracolul F: băieții pe Anfield Road, Dumnezeule, și inima mea țâțâind încă de dimineață, mai întâi o inimă cât un triunghi de brânză topită, cât o prună după orele de chimie și geografie, cât o ridiche după toate orele, la prânz ca o cireașă, după-amiaza cât un cățel de usturoi, seara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
erau aspre, când atingeau țesătura pernei se auzea un fâțâit enervant. Du-te, îi șopti femeia, că viu acu! El plecă târând picioarele. Exact în același loc scârțâi dușumeaua, se strecură pe ușă, se lovi de clanță. Din pat femeia țâțâi nemulțumită, ședea nemișcată, rigidă, nu i se auzea respirația. Se făcu liniște nu se mai auzea nimic, nimic. Ea săltă ușurel capul, privi către fete apoi își strecură picioarele în afară de plapumă, se ridică încet, oftând... Cele două fete avuseseră o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
să curăț și oglinda și etajera și chiuveta și pe urmă, gata, nu mă mai uit nicăieri cu ochi de mahalagioaică, dacă perdeaua de la bucătărie e înnecată în fum, fie, eu rămân tot doamna avocat Sidonia Trofin, indiferent cât ar țâțâi prietenele mele și ar clătina din cap a jale. În ziua următoare însă, Sidonia se afla deja la saturație. Totul se repeta identic, ca și în ziua precedentă și asta însemna prea mult pentru nervii săi. Bărbatul ei a plecat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Până atunci n-am știut că poartă mesa.“ Halal prieten! se înfurie Eleanor, după care adaugă: Tu i-ai spus? — Bineînțeles că nu, riposta Adrian. Ia zi, unde-i marmelada aia cu conținut redus de zaharuri? — S-a terminat. Adrian țâțâi dezaprobator, iar Eleanor continuă să citească cu glas tare din ziar: — „Desigur, aceste zone interzise nu au făcut decât să-mi stârnească și mai mult curiozitatea. În cea mai mare parte a timpului petrecut alături de Samuel Sharp am stat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
noștri turnători de meserie pe nevinovații, pe oprimații, pe năpăstuiții sorții, nu e asta culmea nerușinării? După serviciul religios, vreo 40 de persoane, asta însemnînd două-trei familii prietene, s-au strîns în fața Ambasadei de pe Strada 23, ca să facă ce? îi țîțîia fundulețul popii, zice Bătrînul, era speriat c-o să-l dea careva în gît că i-a umblat gura, că nu era altceva decît un infiltrat ca și ceilalți, c-o să piardă parohia și o să fie chemat la ordine în țară
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
ameințări? Nu e nici o rușine să recunoașteți. Dacă cineva v a amenințat e de înțeles, ce e de neînțeles e că vi se ivește ocazia să rupeți pisica în două și, în loc s-o faceți, preferați să vă ascundeți. Vă țîțîie fundul, asta este tot. — N-ai decît să faci tu pe viteazul, i-o întoarce Curistul, căutînd și el un loc să se așeze, dar negăsind unul destul de aproape se hotărăște să rămînă în aceeași poziție. — Nu vreau să te
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
șifonat la capete. Nu despre asta e vorba, zice Roja, ci despre cum ne-am lăsat duși de nas de niște escroci și de niște femei. — E limpede că lor le e bine mersi, zice Tîrnăcop, că nu le mai țîțîie curul că cineva o să le bată într-o bună zi la ușă ca să-i întrebe de sănătate așa cum ni se întîmplă nouă. — De ce faceți atîta caz din asta, dom’ Roja? Dacă va fi nevoie, o să vă mutați iarăși, spune Gulie
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Emma mă aștepta. La Caița o adusese cineva, fiindcă ea Își pierduse vederea de cîțiva ani. Pe Matthias Îl pierduse chiar mai Înainte. O Îngrijeau vecinele, era tare mulțumită de ele. Una dintr-Însele o Însoțea și se minuna mereu țîțÎind din buze cum de pot exista doi orbi care mai și stau față În față și conversează de parcă nimic nu li s-ar fi Întîmplat. Tanti Emma luase cu ea două perechi de ochelari pe care a ținut să mi
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
în gură ca o batjocură și făcându-i din limbă limbău. O văzu pe Anisia cum urca scara, câte-o treaptă. N-o să reușească, gândi el și apoi se mânie că țânca se ține după el, în loc să vină Luciia și țâțâi din limbă. Tâfnos, nu-i dădu mâna s-o ajute să urce în pod, ci se răsti la ea: - Ce cauți aici, nu vezi că ești prea mică? Anisia se opri pe scară. - Dar tu câți ani ai?, întrebă ea
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
maximum posibilitățile tuturor celor care participă la el — Cu condiția ca aceștia să nu moară Înainte de realizarea lui, nu? Lasă ironiile. Stai să-ți spun. S-a lăsat cu scandal. Ce regret e că nu l-am văzut cum Îi țîțÎia fundul, Încolțit din toate părțile. A fost un spectacol de zile mari. Au ținut ședință și l-au exclus din partid. Îți Închipui ce era la gura lor, Îi știi cum se dezlănțuie, mai ales cînd subiectul e atît de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
deja cuvântul ca și cum ar fi vorba de o obscenitate dintre cele mai josnice. Când ne apare scris sau doar îl vedeau, nu se observă atât de mult, dar dacă îl auzim pronunțat, cu acea încrețire îngrețoșată a buzelor și acel țâțâit de dispreț, trebuie să fii dotat cu armura morală a unui cavaler al mesei rotunde ca să nu fugi imediat, cu ștreangul de gât și cămașa de penitență, lovindu-te cu pumnii în piept și renegând toate vechile principii și precepte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
așternea curat peste mărăcinii uscați care împânzeau curtea. Dădu din cap. Preotul nu era prea gospodar, iar ei nu-i plăcea lucrul acesta. Căsuța ei mică strălucea de curățenie, ca o bijuterie, oricât de bătrână și bolnavă ar fi fost. Țâțâi ușor, nemulțumită, și urcă scările crăpate ale terasei. Bătu în ușa din lemn masiv și îndrăzni să intre când nu-i răspunse nimeni. Holul lung și aglomerat cu cartoane, mirosea pătrunzător a mâncare. Mai bătu odată și pe dinăuntru. Se
AJUNUL CRĂCIUNULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363279_a_364608]
-
era de mirare că biata fată fugea ca urmărită de necuratul să nu mai vadă nimeni catastrofa din capul ei. După ea, alerga o altă fată, tot atât de nefericită, cu ambele tâmple rase și o coamă vișinie pe mijloc. Doamna Fira țâțâi întristată. Ar fi trebuit ca fetele astea să o cunoască pe Maricica. Nimeni nu reușea așa „permanent” cum reușea să facă Maricica, vecina și coafeza ei. Cu pieptul în față, țanțoșă și mândră de buclele strânse care îi împodobeau capul
DOAMNA FIRA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368428_a_369757]
-
Autorului LA CÂRCIUMĂ Sunt clienți la cârciumă; Mare animație; Mai toți seara se-adună La strașnică beție. Vântul suflă tare-n horn, Pahare răsturnate, La câti inși pe mese dorm, Tot sunt vreo șase-șapte. În colț Jean cu vioara Tot țâțâie pe-o coardă; Își mușcă Mărioara Din colțul de broboadă. Pe un călcâi ea joacă Și din mijloc se frânge, Iar alții dând s-o-ntreacă, Se miră și-și fac cruce! Afară nu-i de glumă, Pe iarbă și
LA CÂRCIUMĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352155_a_353484]
-
-o mai aproape de ea, pentru a-și sprijini o parte din greutate pe trupul tinerei femei. - Auzi, mamă? Mie mi-i cam frică de morți! N-o să mai intru veci în odaia din față după ce-o să te ia! Soacra țâțâi din buze sfidător, ridicând fruntea acoperită până la sprâncenele groase de baticul negru. - Să aveți grijă să-mi luați un copârșău pe măsură, să nu hie prea strâmt! - Da’ cum boala om putea noi știi asta? - Să-l încercați, cum alta
COMÂNDAREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369807_a_371136]
-
de ani am fost supus și mi-am văzut de treabă și voi, tot timpu’ m-ați lăudat. Acu’,vreți să plec...să mă scuipați. Stai liniștit că n-o să-ți creez probleme! --Mă, Ionică tată!.. --Ce...Ionică tată! Îți țâțâie bumbul. Normal că te gândești la pielea dumitale. Dar, te întreb eu acum: cât am fost în serviciul ăsta cu dumneata, ai avut vreo problemă cu mine? Ți-am creat eu greutăți? --Nu. Dar... --Nici un ”dar”! Nu aștepta de la
ROMANUL S.R.L. AMARU -CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368015_a_369344]
-
o importantă omisiune. Îmi vorbea tacticos, după ce mă lăsase să mai fac și vreo jumătate de oră anticameră, fiindcă tocmai intrase la el generalul von Mackensen, nu cel de la Mărășești, firește, ci fiul aceluia. Ce omisiune, mein Kolonel? îl întrebasem țâțâind de nerăbdare. Importantă, Herr Leutnant, ia dă-mi lista aceea încoace. Rennhoff îmi avizase lista de materiale, căci ne aprovizionam prin ei, imediat ce venisem, fără a o citi însă cu mare atenție, așternându-și apoi sub ea, foarte preocupat de
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]