1,397 matches
-
Finalul acestui spiritual discurs erotic pare a exprima Și o opțiune pentru partea pămîntească a Amorului. Oricum, iubirea se naște prin vedere și trofeele ei sînt: „ochi și gene și guriță, obraji rătunzi, albi și rumeni, pepturi, sînuri cu mici țîță sînt a sale vînătoare...” Mai este Însă ceva. Dar despre acest misterios lucru nu vrea să vorbească. Sau vorbește, comunicînd că nu vrea să vorbească (cunoscută figură retorică): ...și Întru a sa trufie Mai are Încă un lucru, care-l
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
vine sînul sub forma, uneori, mai Îndrăzneață a țîțișoarei. Complexitatea simbolică a ochiului s-a putut constata. Vocația sinului e să „Înghie”: „Spre sînul cel de albcțc, Alunei patima mă-nghie”... Ochiul provoacă pasiunea, sînul naște delirul erotic. „SÎnuri cu mici țîță” (Cine-i Amoriul?), „țîțișoara dezvelită” cutremură, smintesc simțurile. Farmecul lor (unul dintre...) vine din albețea lor. Din sin izvorăsc nurii, blindera și dulceața, trei din componentele pasiunii erotice. Aerul ce aburește I Dintr-un sîn... zice În chip tulburător poetul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
în a 4-a sau a n-a dimensiune. În ultimă instanță, misterul Dealului este interpretat de Aurel Brumă și într-o profundă cheie filosofică. Blestemul Dealului este ignoranță noastră, spune un personaj al cărții. Suntem asemenea prostului atârnat de țâța ploii care privește și nu înțelege nimic. Dealul are mai multe dealuri în noi înșine așa cum păcatul nu vine din afară, ci dinlăuntrul fiecăruia în parte"72. Sensul ultim al romanului este (poate) acela de a invita pe fiecare cititor
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Inter Rîșnov T.V. Quatro - S.R.L. 293C București TV Quatro București Net Wire - S.R.L. 291C Pitești Net Alexandria Ancri - S.R.L. 307C Baia Mare Danubius Giurgiu Dara - S.R.L. 321C Săveni Elprof A.X. Săveni Terra Sat 322C Reșița Terra Sat Pitești Comp - S.R.L. Țîța Company - S.N.C. 324C Mizil TV Cablu Mizil Net Wire TV - S.R.L. 320C Pitești Netv Costești Minisat - S.R.L. 323C Tîrgoviște Moreni Moroni Romaudiovideo - S.R.L. 319C București Catv Săcele RTV Hașegan - S.R.L. 313C Făgăraș RTV Hașegan Codlea RTV Hașegan - S.R.L. 314C Făgăraș
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198314_a_199643]
-
Frontul Democrat al Salvării Naționale 1. Ion Danilescu 2. Doina Chiru 3. Neculae Micsunescu 4. stelan srancin 5. Traian Oniscu 6. Emilia Zaharia Frontul Salvării Naționale 1. Teodoru Dobrițoiu 2. Marcel Bucu 3. Nicolae Colceriu 4. Gheorghe Fratila 5. Ion Țîța 6. Ion-Alexandru Nicolau 7. Costică Chirițoiu GIURGIU Convenția Democratică din România 1. Ion Ghitulescu P.N.T.-C.D. 2. Ilie Cutcei P.N.L.-A.T. 3. Gheorghe Matei P.N.T.-C.D. Frontul Democrat al Salvării Naționale 1. Chiriaca Sîrbu 2. Paul Militaru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200263_a_201592]
-
politic? , social? ? i cultural?. Ei au l? sat problemele post? belice nerezolvate ? i au acumulat profunde frustr? ri economice ? i sociale. Dar s? nu uit? m c? monolitul comunist s? a n? ruit �nc? din 1948 datorit? na? ionalismului lui Țîțo. Asist? m ast? zi la un spectacol tragic ? i s�ngeros �n fosta Uniune Sovietic? ? i �n Iugoslavia. Dar aceasta nu din vina democratiz? rîi, ci mai cur�nd drept consecin?? a pr? bu? irii comunismului. Libertatea unui cet?? ean este de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
tinerii c? s?tori? i au plecat �n Italia. Familia Iorga a petrecut dou? luni de la sf�r? ițul prim? verii ? i �nceputul verii, str? b?ț�nd Italia �n lung ? i?n lat. �n zilele noastre, cu c? l?toriile cu itinerar prestabilit ? i pl? țîțe dinainte, po? i str? bate Italia �ntr? o s? pt? m�n? sau dou?. Pe vremea lui Iorga, o c? l?torie �n Italia f? cea obligatoriu parte din educa? ia oric? rui intelectual. A?a cum spunea bunicul autorului acestei c? r
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
calit?? i personale care, de? i �n cea mai mare parte meritorii, f? ceau că activit?? ile politice s? fie problematice. �n ciuda șui? urilor ? i cobor�? urilor, Iorga nu va abandona politică; consecin? ele �nfr�ngerii sale vor fi eventual pl? țîțe cu pre? ul vie? îi sale. Referindu? se la situa? ia politic? a Rom�niei la sf�r? it de veac, profesorul Z.�Barbu declară �n leg? tur? cu muta? ia suferit? de psihologia politic? rom�neasc? (?în�nd cont de �limitele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ițul secolului al XX-lea, s? medit? m asupra c�torva vise mesianice ale mileniului: cum au devenit ele realitate? �ncotro a luat? o Revolu? ia Rus?? A devenit oare na? ionalismul muncitoresc o strad? cu sens unic? A fost Țîțo comunist, na? ionalist, sau ? i una ? i altă? Erau absurdit?? ile comunismului albanez motivate de marxism sau de experien? ele na? ionale anterioare? A fost Ho ? i Min na? ionalist? Ofer? comunismul vreo explică? ie �n privin? a lui? Care au
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
sc? ldau �n lux, se dedau la jocuri obscene ? i la orgii cu l? utari ? igani, ? i cu ciocoii. Via? a la ? ar? era �eternul spectacol divin al r? s?riturilor de soare trandafirii, al apusurilor ro? îi, al amiezilor lini? țîțe de văr? , al serilor tainice ? i al nop? ilor senine de iarn? , al p? m�ntului �nghe? at ? i al cerului �nstelat parc? cu m? rg? ritare�. �??rănii duc astfel de vie? i poetice ? i vor continua s? duc? astfel
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
interven? ia trupelor austro-ungare pentru restabilirea ordinii 186. Dar generalul rom�n Averescu a restabilit repede ordinea ucig�nd aproape zece mii de ?? răni. Reprimarea nu poate fi descris?; armata a tras la �nt�mplare cu tunurile asupra satelor r? zvr? țîțe. Articolele de fond ale lui Iorga au f? cut cur�nd necesar? protec? ia poli? iei. �n �Czernowitzer Tageblatt�, Take Ionescu declară c? �agită? ia antisemit? a lui Cuza� ? i �instiga? iile anarhiste ale lui Iorga � s�nt principalele vinovate de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Urm? toarea ac? iune a lui Iorga a fost s? se �nt�lneasc? cu c�? iva politicieni, �mpreun? cu care s? a decis s? se adreseze direct ru? ilor83. La 21 martie, trupe sc? pate de sub control ? i r? zvr? țîțe, sub conducerea �bol? evic? �84, l? au eliberat pe Rakovski dintr? o �nchisoare rom�neasc?. Comandamentul rusesc (Stavka), generalii ? cerbacev ? i Golovin au condamnat (pe 22 martie) acest fapt ? i au �ncercat s? restabileasc? disciplină. Comandan? îi ru? i le
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Armat? rus? �bazat? pe democra? ie�; ?i asta destul de cur�nd86. Dar �n atmosferă general? de pr? bu? ire ? i anarhie, aceste cuvinte nu prea aveau leg? tur? cu realitatea. �n ziua de 23 martie, c�teva unit?? i ruse? ți r? zvr? țîțe ? i?au f? cut apari? ia la Ia? i, amenin? �ndu? l pe regele Ferdinand. Nu mai era timp de pierdut. Iorga a scris �n ruse? te ? i �n rom�ne? te un apel adresat direct Sovietului Soldă? ilor de la Socola. �Fra
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
sus? ineau liberalii. Prin februarie 1932 existau �n Rom�nia 300.000 de ? omeri 68. Cifră această reflect? doar par? ial situa? ia. �ntr? o societate tradi? ional? ? omerii din agricultur? nu intrau �n statistici. Guvernul era aproape insolvabil. Salariile nu erau pl? țîțe cu lunile. Iorga i? a spus lui Argetoianu c? trebuie s? pl? teasc? salariile p�n? la Cr? ciun. Acesta a min? it prompt, declar�nd c? tocmai acest lucru f? cea. Nu era nici o f? r�m? de adev? r �n spusele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
aducea �mprumuturi din partea Fran? ei sau a Ligii Na? iunilor, cer�nd �ns? reduceri masive la capitolul buget, ceea ce era inacceptabil pentru Iorga. El voia s? reduc? salariile propor? ional. Rist i? a spus c? dac? salariile nu erau pl? țîțe, consecin? ele vor fi dezastruoase. �Orice alternativ? este mai bun? dec�ț moartea pacientului�. C�teva zile mai ț�rziu, Iorga a aflat c? , gra? ie unei alte dezam? giri din partea lui Argetoianu, nici m? car soldă? îi ? i ofi? erii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
tipografiei sale. �Neferici? îi ace? tia trebuie s? fie pl? ți? i!� Fie ce? o fi! �, repeta Iorga aproape monoton. Da, dar cum? �n V? lenii plini de legionari, ace? tia exercitau presiuni penibile asupra lui Iorga din cauza acestor salarii nepl? țîțe (chiar dac? lucr? torii tipografiei lui Iorga erau cumin? i ? i r? bd? tori). Iorga speră s? adune bani din v�nzarea unei p? r? i a bibliotecii sale. Cu toate c? această eră avutul s? u cel mai drag
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
146, 147, 148, 149, 151, 152, 183, 264, 268, 271, 297, 349, 350, 370, 444 Thiers, A. 13 Thomas III, (marchiz de Saluzzo) 61, 66, 72 Tillon, Germaine 21 Tirpitz, A. von 13 Tiktin, Hayman 50, 102, 309, 320, 371 Țîțo, Josip Broz 16, 87 Titulescu, Nicolae 109, 156, 230, 285, 287, 316, 317, 372, 380, 391 Tocilescu, G. 63, 67 Tocqueville, Alexis de 306 Tofan, Gheorghe 130 Tolstoi, Leon 50, 59, 456, 457 Tomescu, D. 126 Totu 394 Toynbee, Arnold
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
și pe asta. Cioara mă-sii! 22 ianuarie După detunătura din decembrie '89, am putut intra, întîmplător, în frumoasa casă burgheză de pe strada Pinului, în care s-au lăfăit, în comunism, indigestele figuri, prim-secretarii județului (nevisînd ei, cînd sugeau țîță ilegalistă, că vor ajunge cîndva să beneficieze de-așa confort). Pe ce mi-au căzut ochii la trecerea pragului? Pe două... repere: un spăimos și complicat panou, chiar la intrare, centrala telefonică, asta una la mînă, doi: cele două splendide
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
-i căutăm, unde? în chiar zorii bolșevismului, între salvele de tun ale Aurorei? Cînd bestiile isterizate de Lenin au sugrumat țarismul și au deschis calea comunismului internațional, Rusia mai păstra încă la sînul ei prunci răzgîiați în ale artei, sugînd țîță maternă, dar cu ochii larg deschiși la biberonul Occidentului. Candizii Malevitch, Chagall, Kandinsky și mulți alții ca ei, unul din aceștia, atît de candid, că ajunsese comisar al poporului pentru arte, au crezut că noua putere zdrobind lumea veche va
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fie, nu cum îi arătăm noi că sînt... Gh. P. doi: Ascultă, Gh. Popescu numărul zero zero zero, după atîția ani am aflat și eu că teatrul nu e un cabinet de operații estetice... fă-mi nasul mai mic..., sau țîța mai mare..., ci o clinică de mare chirurgie... și se operează pe suflet... și doare... Cine rezistă, bine..., cine nu, nu... Foarte bine!" Să-și cumpere o oglinjoară, să se uite în ea... și să trăiască fericit pînă a adînci
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
la tot pasul, pe anonimii Ioni, pe Pătru Opincă, iobagii, minerii, haiducii. Vechi poeme sunt rescrise în lumina noilor realități: într-un nou Pătru Opincă, „noaptea când pe uliți trec domol,/ nu mai așteaptă pe nici un podmol/ fete mari cu țâțe ca de piatră/ pe cei flăcăi ce nu se mai întoarnă/ din a Siberiei grea, veșnică iarnă” (subliniată - noutatea adusă prin rescriere). Limbajul îl continuă și dezvoltă (în sensul proclamației și îndemnului incendiar) pe cel interbelic; inedit este apelul la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
să pară voalate. Se petrece invers cu domnul Pallady ceea ce se întâmplă cu bestialitatea, care, îmbrăcată împărătește episcopal, evocă senzații libidinoase și năravuri. Se cunoaște că femeile domnului Pallady ar putea scoborî prea bine din cadrul lor în lume; cu bumbul țâței sâmburiu ca ametistele, cu floarea de crin ridicată către șolduri, concavitatea diafană a pântecului modelat frumos, proeminențele pieptului, n-ar isca nici pofte, nici trivial. Ar fi salutate aceste femei ca niște doamne auguste, care s-ar îndrepta, tinere și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]