123 matches
-
condus afară și nici n-am simțit cînd m-a preluat Luna. Cîte tangouri n-a incitat, cîte nu i s-au înfierbîntat la picioare... Mă privește cu un soi de superioritate, ca și cum am stat mai mereu pe margine. Vedeți, țîfna asta a ei, eu nu o înțeleg. Uneori. S-a arătat iarăși, de două ori, splendidă și vulnerabilă. Și, iarăși, am uitat și am iertat. S-a arătat ca acompaniatoare a lui Beethoven, a lui Christian Zacharias, a mea, a
Sindromul Zacharias by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11238_a_12563]
-
mai suveran că pe vremea lui Nicolae Ceaușescu. E drept că nici mai sărac și nici mai batjocorit n-a fost vreodată. Ne place să ne revendicam de la Decebal și de la Ștefan, dar obsesia amestecului în treburile interne e o țâfna propagandistica moștenita de la un criminal gângav și agramat. Nu-mi sunt simpatici Ambasadorul Taubman și, cu atat mai putin, Administrația pe care o reprezintă. La rigoare, pot sa admit ca nu se face să comentezi legile unei țări care te-
Coloana vertebrală gonflabilă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82919_a_84244]
-
lansez în comentarii de ordin politic. Nu e tocmai specialitatea mea. Întrezăresc vag în argumentația domniei (despre comnunism) tale un filon oarecum sănătos, de genul “lucrurile nu sunt chiar atat de simple”. Edificiul argumentativ este însă lamentabil, iar accesele de țâfna juvenila (din aceeași familie cu acneea...) de-a dreptul obscene. Această vrei, domnia ta, să îți fie imaginea? Slăbuț. Sunt și eu de părere că parcă prea mult vorbim în ultima vreme de “Pleșu și Liiceanu”. Nu vreau să îi discreditez
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
de supraviețuitorii Securității, pe de alta, au ajuns să reducă aproape de zero eficiența instituției în fruntea căreia tronează dom' Onișoru. însă în țara "românului care se mulțumește cu puțin" idealul îl reprezintă, să nu uităm, nimicul. Un nimic plin de țâfnă. Nu pot decât să admir calmul și înțelepciunea cu care oameni altminteri nu lipsiți de temperament (Mircea Dinescu, Andrei Pleșu, H.-R Patapievici) răspund acuzelor în serie bine orchestrate în laboratoarele SRI-ului și ale partidelor de la putere (dar nu
Negrul de sub unghiile puterii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14615_a_15940]
-
al omului de litere. "N. Steihnardt m-a lămurit că pot fi preot și poet, cititor de Scriptură, de Pateric, dar și de Noica, Cioran, Eliade, Ionesco, Paleologu, Schmemann, Proust, Bernanos, Caraion, Mazilescu etc. Tot de la el am învățat că țîfna intelectuală nu are ce căuta în amvon, că e bine și sănătos să păstrez ceea ce am moștenit în materie de credință de la tata Anchidim și mama Floare. Aceasta, într-adevăr, nu trebuia amestecată. Am înțeles bine ce mi-a spus
Pietate și creație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10493_a_11818]
-
Cico al lui din fiecare zi, cu pantalonii căzuți sub buric și palmele ca niște evantaie de plastic, viu, real și fără de care viața ar fi foarte tristă, precis se gândește acum la plutonul interminabil de bărbați bățoși și cu țâfna pusă, nenumărații tataie care mișună pe toate coridoarele clădirilor impozante, în birouri capitonate, îngenunchind fetele surâzătoare și indiferente, care se mișcă și ele nestingherite de la un tataie la altul. Cico, născut și el dintr-un tată foarte egoist și din
Examen la istorie by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/8241_a_9566]
-
anterioare ale textelor a căror corectitudine filologică tocmai o supraveghează, precum și a celorlalte reeditări contemporane, considerate, fără să și fie, actuale. Și, în sfârșit, o mare parte din vina pentru pătrunderea, instalarea într-o sinecură ifosată științific, uneori plină de țâfne din te miri ce a acestor neisprăviți nu numai într-ale textologiei, le revine cronicarilor de ediții. De cele mai multe ori binevoitori fără de voie față de retipăririle unor anteretipăriri necunoscute, acești cronicari își satisfac exigențele dând câteva târcoale culturale ultimelor reeditări ale
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
Cosașu, semnată de Tolo: Ne-am întîlnit undeva incomod, aproape pe scări. L-am rugat să ne dea un sfat. N-a zîmbit deloc, a luat lucrurile foarte în serios. Citindu-l, mă așteptam să aibă o îngăduința superioară față de țîfna unor ziariști atît de tineri. A rămas o clipă concentrat, abia a clipit, bine că se scurgeau repede secundele că altfel aș fi avut nevoie de un tub de oxigen, si a spus: “Poți face compromisuri pînă la a te
Arta compromisului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82625_a_83950]
-
în fața ochilor și i se păru că vede pe fața urâtă și crâmpoțită de sânge și scursori a "țârcovnicului", o adiere de râs, ba un râs înfricoșat și sălbatic, o apă care lucea între buzele lui lacome de pământ, o țâfnă, o bătaie de joc care i-o adresa lui, care era taică-su, care, ostenise să-l facă om, ținându-l pe la școlile popești din Craiova... Și cuprins de furie, băgă palma în țărână și cu ea plină, îndesată de
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
talibanilor" în cazurile Valerian Stan, Victor Ciorbea, Ticu Dumitrescu, Radu Vasile, moliciunea nu tocmai inocentă în chestiunea băncilor falimentare, protecția pe față acordată unor infractori și multe, multe altele anticipează crahul cvasi-general al P.N.Ț.C.D.-ului. Formă fără fond, țâfnă revanșardă a unor victime ale istoriei, acest partid s-a dovedit a nu fi la înălțimea aspirațiilor etalate. Văd o mare diferență între ceea ce-și pusese în minte Corneliu Coposu - asigurarea unui trai liniștit la bătrânețe tovarășilor săi de
Ferește-mă, Doamne, de dizidenți, că de partid mă apăr singur! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17327_a_18652]
-
altceva decât nerușinarea și ciocoismul îl fac să accepte numirea propriului cumnat că prefect de Argeș? Aceeași arie o cântă, vai, însăși doamna prim-ministru, simpatică, de altfel, Măriucă Vasile. Cu aplombul lui Ludovic al XIV-lea, dar și cu țâfna despletita a madamei Bovary, vocea blondă din alcovul premierului decretează: "F.P.S. sunt eu!" Culmea e că d-na Vasile chiar ar putea să aibă dreptate! În fond, dacă dl Diaconescu a împânzit județul de baștină cu droaia de nepoți, de ce
Trepãduscheala by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17440_a_18765]
-
străină, continuând să ne mulțumim cu tot soiul de gadgeturi comportamentale, în loc de mize, și cu importul mult prea cuminte al nonconformismului de prin alte părți. Lipsește o bibliografie și memoria luărilor de cuvânt atât pro, cât și contra, drept care aceste țâfne expiră încă înainte de a ne fi lămurit ce-i cu ele. Și totuși, nu ne putem înșela, efervescența ideilor constituie expresia cea mai concentrată și cea mai productivă a efervescenței instinctelor. Paradigma ei absolută este, desigur, șaișoptismul. Dar de ce neapărat
Emancipare cu preț redus by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16779_a_18104]
-
spre Arad. Orașul copilăriei și adolescenței mele, cu străzi desfundate, cu drumuri ca un șvaițer și de-o murdărie pe care întunerciul și parbrizul mașinii, de-acum bine prăfuit, nu-l puteau masca, e însăși metafora vie a ruinei cu țâfnă numită România. Târg de mâna a cincisprezecea, lăsat parcă pe seama jefuitorilor din vremea lui Gingis-han, Aradul e cea mai proastă prefață ce poate fi făcută unei țări cu pretenții - nu-i așa?! - europene. Ultimul sătuc dintre Budapesta și Mako e
Ungaria se termină la Szeged, România începe la Babadag by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16835_a_18160]
-
apuca și pișatul. Dar nu pe amândoi deodată, nu. Când termina unul și strângeai de hățuri să dai semnalul de plecare, începea și celălalt. Ce mai, șmecherie. Apropo de șmecherie. Îmi amintesc că odată când nu au ținut cont de țâfna mea și nu au mers prin Ocnele Mari ci prin Govora, supărat foc am adormit imediat dar m-am trezit când beau caii apă la fântâna sărată din Groșet, dar fiind îmbufnat m-am făcut că dorm în continuare. (Să
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdorteanu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_242]
-
se desfășoare mai direct, mai constant, tenace și agresiv împotriva propriei persoane. De treizeci de ani, Alexandru George se delimitează cu neagră voluptate de toată lumea, de toate curentele de opinie, de (aproape) toate lobbyurile ce striază lumea literară, cu o țâfnă când pitorească și profitabilă, când copilăresc-ridicolă și păguboasă. Egofil etanș, e fericit să se știe bârfit, neînțeles, marginalizat, potopit de invective. Alterat de mania persecuției și mania contradicției, iritările și negațiile sale sunt direct proporționale cu... satisfacțiile și pozitivul existenței
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17064_a_18389]
-
într-un inventat Lascarism bizantin, Caragiale simțea plăcerea să-l dezumfle, punîndu-l la punct cu exclamații iritante pentru Zamfirescu: "Băi Duilă" - își exprima, deschis, tot "dzgustul" la lectura marei, totuși, nuvele a lui Caragiale. Maiorescu, care nici el nu înghițea țîfnele lui Duiliu Zamfirescu, i-a răspuns senin seniorial, punîndu-l la punct decis: "Nu-ți place novela lui Caragiale? Mie-mi place foarte mult. Nici lui nu-i place novela D-tale Allesio. Mie-mi place. Este și bine așa: fiecare
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
foarte bine lucra în liniștea locului... în care nu se întîmplă nimic, dar marfa să ți-o vinzi la București. Mi-am făcut aproape o regulă din a deschide expoziție la București, apoi, aceeași expoziție și la Iași. Evident, fără țîfna parvenitului provincial, în care un oraș ca Iașii să suporte comparații minimalizatoare. Între multele expoziții personale de pînă acum predomină cele oarecum tematice: "Strigătul", "Copacul", "Uși celebre, uși umile". E nevoie de această centrare tematică? Depinde de strategia fiecăruia. Simți
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
să dai iluzia că lucrurile se vor rezolva de la sine e nu doar contraproductiv, ci și tragic. Or, dl. Năstase tocmai asta face: nici n-a ajuns în Palatul Victoria, și a transmis spre forurile internaționale un mesaj plin de țâfnă! Sigur că în România e nevoie de o "politică românească", numai că banii se află în străinătate! Iar pentru Banca Mondială și pentru F.N.I. noi suntem cam de multișor niște antipatice oi negre! În loc să joace în vestiar cartea populismului naționalist
(Slu)goi și flămânzi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16532_a_17857]
-
administrative, aderența, cu elan quijotesc, pentru tot ce este tînăr și tot ce e nou, admirația necondiționată în fața marilor modele Eminescu și Călinescu, neobosita luptă pentru apărarea miturilor fondatoare, în contrast cu demitizarea vieții literare (și nu numai) de azi, micile sale țîfne și lamentări, fac interesant aproape orice rînd scris de Marin Mincu. De fiecare dată autorul are ceva de spus. Niciodată nu scrie, precum alții, doar din obligația de a umple un spațiu tipografic care i-a fost rezervat. Elegant și
Bolile culturii în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11854_a_13179]
-
birou notarial, cel al criticului e asaltat de solicitanți de diverse spețe care par convinși că acesta are obligația imprescriptibilă de a-i mulțumi pe toți, fără crîcnire. Se întîmplă că nici măcar minima politețe nu e observată, bruiată fiind de țîfnă, de capriciu ori măcar de irepresibila fanfaronadă. Un scriitor vrea , între altele, să-i fac o relație cu o editură. Mă caută la telefon dar nu mă găsește acasă, drept care îl caut eu de mai multe ori, constatînd că telefonul
"Scrie despre mine"! by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8644_a_9969]
-
suținut de Ponta și de Antonescu, a spus că nu-l interesează Schengen. A decis pentru toți românii că nu vrem în Schengen, să stăm acasă supărați și când vor vrea ei să ne ia, să ne sune. Asta este țâfnă și aplicarea proverbului că - Prostul nu e prost destul până nu e și fudul", a spus europarlamentarul PDL, potrivit Mediafax. Ea a mai spus că de doi-trei ani MCV este legat de Schengen. Nu putem să-l dezlegăm artificial. Este
Macovei: Intrarea în Schengen, pe agenda JAI datorită lui Băsescu by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/38887_a_40212]
-
să răspundă la atacurile la care au fost supuși. Pe de altă parte până la ultimele alegeri taberele politice erau clar delimitate și, practic, asumate de toată lumea. Acum totul stă sub semnul penumbrei, complicitățile, vizibile în acțiunea politică, sunt rejectate cu țâfnă în declarațiile celor în cauză, dar niciodată contrazise de fapte, o țesătură transpartinică și opacă, concepută în laboratoarele unor oligarhi și promovată de mari trusturi de presă tinde să acopere molatec o țară abia intrată în Uniunea Europeană. Trădările se țin
Anii vrajbei noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8888_a_10213]
-
a jucat tot mai apăsat cartea unui stalinism intern, dublată de o afirmare tot mai agresivă a independenței externe. Altfel spus, pumnul în gură cetățenilor din țară și interzicerea drepturilor altora (la început mimând deschiderea spre valorile democrației, apoi cu țâfnă) de a comenta ce se întâmplă aici. În momentul în care faimosul laitmotiv al discursurilor lui Nicolae Ceaușescu ("Neamestecul în treburile interne..."), nu a mai putut acoperi dezastrul din politica internă, occidentalii au luat distanță, iar bătrânul dictator a redevenit
Dilemele prozatorului în tranziţie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9875_a_11200]
-
de o așa decizie, când un fost ministru (al Culturii, bineînțeles), dând curs, cu greu, invitației micului grup de muzeografi de la Tescani pentru a vedea, cu ochii lui, nevoile unor înzestrări reparatorii, a stat doar câteva minute și, cu superioară țâfnă, a plecat de unde venise, lăsându-i pe cei de față, vorba franțuzului, "bouche bée". (Prin contrast, slujitorii de la Centrul de creație "George Enescu" își amintesc că un alt ministru, Ion Caramitru, a stat la Tescani ore bune, înțelegând perfect rosturile
Opacități by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8999_a_10324]
-
privirile spre Vest și sunt din ce în ce mai indiferenți la soarta celor pe care mai ieri îi numeau "frații noștri de peste Prut". Nu este mai puțin adevărat că și basarabenii practică, cel puțin la nivel oficial, un discurs care combină frățietatea cu țâfna, declarația de dragoste cu amenințările abia voalate, până la un nivel la care nimeni nu mai înțelege nimic. Numiți când frați, când invadatori fasciști, românii nu-și mai pun prea multe întrebări în legătură cu niște oameni care le vorbesc limba, se calcă
Republica Moldova sub microscop by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9254_a_10579]