56 matches
-
încă din anii 60, publicate în reviste de specialitate, ci l-a promovat pe un preot ortodox Nicolae Feier, care l-a citat copios. Țânco consideră ignorarea să confesionala, doar pentru că el era credincios unit. Frustrarea confesionala a lui Teodor Țânco răzbate vizibil că o miasma în carte, alterând valoarea și întunecând claritatea ipotezelor. El acuză pe corifeii lui Valeriu Anania din literatura clujeana, în frunte cu universitarul Mircea Popa, pe care il amintește de mai multe ori, ca făcând parte
SFINŢII ŞI SECURIŞTII LUI TEODOR TANCO, ARTICOL DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1396963744.html [Corola-blog/BlogPost/348516_a_349845]
-
într-o conspirație a tăcerii, ignorantei și cenzurii. Dincolo de idiosincraziile autorului, cartea „Sfinți și securiști” e un document revelator și deconspira o lume subterană, care funcționează în complicități oculte legate de vechiul regim în plină era democratică, filo-americană și europeană. Țânco cade totuși în păcatul de a găsi o vină confesionala în colaborarea cu Securitatea: turnători au fost atât ortodocșii cât și greco-catolicii, nu e o chestiune ce ține de apartenență religioasă. În solidul „Argument” semnat de autor, acesta previne că
SFINŢII ŞI SECURIŞTII LUI TEODOR TANCO, ARTICOL DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1396963744.html [Corola-blog/BlogPost/348516_a_349845]
-
paradigmatic: „Pe unii Securitatea i-a îngropat de vii în pământ, pe alții și dacă-s morți CNSAS i-a îngropat în dosare.” Concluzia este evidentă: Securitatea nu a murit ... Dr.Ionuț Țene Referință Bibliografica: SFINȚII și Securiștii LUI TEODOR ȚÂNCO, articol de Dr.Ionuț ȚENE / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1194, Anul IV, 08 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
SFINŢII ŞI SECURIŞTII LUI TEODOR TANCO, ARTICOL DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1396963744.html [Corola-blog/BlogPost/348516_a_349845]
-
excepție ridicată de Ioan Jinga, Eugenia Ciurea, Elvira Eleonora Lazăr, Ana Saftu, Eugenia Constantin, Maria Păscălău, Viorel Constantin, Iulian Constantin, Nicolae Constantin și Livia-Maria Constantin în Dosarul nr. 1.099/1998 al Tribunalului Brașov. La apelul nominal răspunde prezent Corneliu-Alexandru Țânco, mandatarul autorilor excepției, constatându-se lipsa lui Gheorghe Jinga și a Prefecturii Județului Brașov - Comisia județeană de aplicare a Legii fondului funciar nr. 18/1991 , față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, mandatarul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/126224_a_127553]
-
Articolul UNIC Domnului comisar-șef de poliție Țânco Ilie Alexandru i se acordă gradul profesional de chestor de poliție și îi încetează raporturile de serviciu cu noul grad. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI KLAUS-WERNER IOHANNIS În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicata, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU DACIAN
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274636_a_275965]
-
Ojog Octavian-Virgiliu 12. Guli Sterian 13. Anton Eugen 14. Toma Ovidiu-Carmen 15. Done Iulian 16. Iancovici Mihaela 9. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj 1. Chiru Marius 2. Suciu Dănilă 3. Irimie Ioan 4. Câmpean Ana-Ileana 5. Gazdac Viorel 6. Țânco Corina-Eugenia 7. Szocs Sandor 8. Ionașcu Zaharie 9. Borcutean Dan 10. Pop Vasile 11. Pece-Vaida Rodica 10. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constantă 1. Pavel Valentin 2. Babu Vasile 3. Vlad Elenă 4. Boldeanu Cornel 5. Pindichi Constantin 6. Călin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143125_a_144454]
-
Articolul UNIC Doamna Țânco Corina Eugenia, delegata în funcția de prim-procuror adjunct la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, se eliberează din funcție ca urmare a pensionarii. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 22 iunie 2009. Nr. 1.096.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212699_a_214028]
-
Tribunalul Cluj 1. Câmpeanu Ana Ileana 2. Damsa Viorica-Maria 3. Gazdac Viorel 4. Irimie Ioan 5. Iuga Ilie 6. Mihuț Mihuț 7. Moldovan Nicolae 8. Moldovan Sabin 9. Morar Daniel-Marius 10. Rusu Nicolae 11. Slabu Aurelia 12. Szocs Sandor 13. Țânco Corina Eugenia. Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud 1. Balog Ferenc 2. Bria Alexandru 3. Ionașcu Zaharia 4. Mureșan Vasile 5. Pop Ioan. Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș 1. Bătea Ioan 2. Borcutean Dan 3. Bozai Ioan 4. Brisc Ioan-Vasile 5. Cioltea Octavian-Gheorghe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/112890_a_114219]
-
Reformata din Ardeal; 5. P.S. Calinic Argatu, episcopul Argeșului și Muscelului; 6. P.S. Casian Crăciun, episcopul Dunării de Jos; b) Ordinul național Pentru Merit în grad de Ofițer: ... 1. pr. protopop Cosmuta Ioan, localitatea Surdesti, județul Maramureș; 2. pr. protopop Țânco Ioan, Protopopiatul Greco-Catolic Brașov; 3. pr. Emilian Groseroiu, Olanesti; c) Ordinul național Pentru Merit în grad de Cavaler: ... 1. pr. Ioan Ghiurco, Protopopiatul Ortodox Zalău, județul Sălaj; 2. pr. Harsan Aurel, localitatea Fantanele-Cacova, județul Sibiu; 3. pr. protopop Farcaș Ioan
EUR-Lex () [Corola-website/Law/131700_a_133029]
-
domiciliul actual în Austria, 8200 Gleisdorf, Frohsinnstr. 17/4, cu ultimul domiciliu din România, Arad, str. Unirii nr. 1. ap. 3, județul Arad. 87. Vearess Eva, născută la 26 aprilie 1960 în municipiul Sfîntu Gheorghe, județul Covasna, România, fiica lui Țânco Gyula și Matilda, cu domiciliul actual în Austria, 8753 Fohnsdorf, Bahndammgasse 10, cu ultimul domiciliu din România, municipiul Sfîntu Gheorghe, str. Înfrățirii nr. 4, bl. 2, sc. B, ap. 17, județul Covasna. 88. Schindler Agota Elisabeta, născută la 29 iunie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
Mihai Tomoiagă în casa cărora a locuit împreună cu filosoful Radu Tomoiagă autor al primului dicționar filosofic după război. La liceu au predat diferite științe, o generatie de profesori cu doctorate în străinătate, D-na și D-nul Ivasiuc, D-nul Țânco, D-șoarele Berinde și Chindriș care au alimentat Maramureșul cu viitoare personalități. În liceu s-a bucurat de prietenia lui Leonida Neamțu, Alexandru Ivasiuc, Alexandru Berinde ș.a. Se pt, de asemenea, evidenția colegii care au avut un drum frumos: prof.univ.dr.Ion
Petru Codrea () [Corola-website/Science/321686_a_323015]
-
Filologie a Universității din Cluj. La Paris a obținut în 1931 diplomă de profesor în specialitatea română-franceză. În perioada 1941-1944 a funcționat ca director al Liceului de stat din Năsăud unde i-a avut ca elevi pe Ion Oarcasu, Teodor Țânco și Gavril Scridon. După război s-a stabilit în Ungaria, unde a activat ca șef al catedrei de limbă română la Institutului Pedagogic din Budapesta.
Endre Pálfy () [Corola-website/Science/312350_a_313679]
-
2015, Iași, Koichi Yakushigawa-Vorbind cu statuia lui Budha (Traducere după o variantă engleză), Editura StudIs, Iași 2016; Umor german (Traducere din germană), Editura Studis Iași, 2016. Prezent în antologii dicționare: Ion Cioba-Patruzeci de poeți bistrițeni contemporani, Aletheia, 2001, Bistrița; Teodor Țânco - Dicționarul scriitorilor din județul Bistrița Năsăud; Teodor Tanco-Istoria presei din județul Bistrița-Năsăud; Aurel Sasu - Dicționarul Biografic al Literaturii Române, Editura Paralelea 45, Pitești 2006; Un copac de sunete (Antologie a scriitorilor bistrițeni în română și maghiară), coordinator Olimpia Pop, Editura
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
nouă, Editura Eminescu, ediția I, 1993, ediția a II-a, Editura Dacia, 2002, Fantezismul abstract și ermetic, pp. 125-126, Gheorghe Crăciun, Competiția continuă: Generația ’80 în texte teoretice, Editura Vlasie, 1994, Romeo Soare, Careul cu prieteni, Editura Ambasador, 1996, Teodor Țânco, Dicționar literar 1639-1997 al județului Bistrița-Năsăud, Editura Virtus Română Rediviva, 1998, Valeriu Bârgău, Generația ’80, precursori și urmași, Editura Călăuza, 1999, Ana Cosma, Scriitori români mureșeni, Editura Tipomur, 2000, Traian Ț. Coșovei, Hotelul Urmuz, Editura Călăuza, 2000, N. Steinhardt, Pledoarie
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
un program, limitându-se în mod declarat la statutul de „stimulent de afirmare a elevilor”, cărora să le trezească gustul pentru literatură. Are o singură rubrică permanentă, „Note și polemici”. Colaborează cu versuri Teohar Mihadaș, I. Giurcă, Ț. Stelaru, Teodor Țânco, A. Delasălaj, A. Pustai, Lucian Valea. Se mai publică o nuvelă (A. Delasălaj, Dureri) și două eseuri critice (despre texte ale lui Mihai Eminescu și A. I. Odobescu). C.Tt.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288584_a_289913]
-
, Teodor (22.IV.1925, Monor, j. Bistrița-Năsăud), prozator, autor dramatic și istoric literar. Este fiul Lucreției (n. Nistor) și al lui Simion Țânco, țăran. Învăța mai întâi în comuna natală, apoi la Școală Normală de Învățători din Năsăud (1939), la liceul unguresc, secția română, din Bistrița (1940-1941), la Liceul de Stat, cu limba de predare română, din Năsăud (1941-1942), la Școală Normală din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290057_a_291386]
-
Ț. își trage seva din realitățile năsăudene, cum se observă în Soldați fără arme (1973), evocare a unor întâmplări din secolul al XIX-lea, în Transilvania supusă Imperiului Habsburgic. În centrul acțiunii se află regimentele grănicerești și un personaj, Paul Țânco, care se regăsește în studiul biografic 1872, Graz. Paul Țânco, primul român doctor în matematică (2003). Românul Fana (1982), cea mai bună carte de proza a sa, surprinde dramatică întâlnire cu viața a unei adolescente talentate, care aspiră către luminile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290057_a_291386]
-
în Soldați fără arme (1973), evocare a unor întâmplări din secolul al XIX-lea, în Transilvania supusă Imperiului Habsburgic. În centrul acțiunii se află regimentele grănicerești și un personaj, Paul Țânco, care se regăsește în studiul biografic 1872, Graz. Paul Țânco, primul român doctor în matematică (2003). Românul Fana (1982), cea mai bună carte de proza a sa, surprinde dramatică întâlnire cu viața a unei adolescente talentate, care aspiră către luminile rampei, dar e împiedicată să iși realizeze visul de autoritara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290057_a_291386]
-
Poanta, Cluj-Napoca, 1998; Zăpadă roșie, Cluj-Napoca, 1999; Desdemona, Cluj-Napoca, 2000; Despre Liviu Rebreanu, Cluj-Napoca, 2001; Pagini alese din istoria Monorului, Cluj-Napoca, 2001; Andrei Mureșanu contra biografilor, Cluj-Napoca, 2002; George Coșbuc în viață și în documente, Cluj-Napoca, 2003; 1872, Graz. Paul Țânco, primul român doctor în matematică, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Valeriu Cristea, „Un om în halat vișiniu”, GL, 1968, 22; V. Fanache, „Cui îi bate inima”, TR, 1970, 26; Nae Antonescu, Tradiții culturale, TR, 1973, 41; Aurel Șorobetea, „Soldați fără arme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290057_a_291386]
-
Petru Poanta, Portrete în cuvinte, RL, 1989, 2; Mircea Popa, „Lumea transilvana a lui Ion Creangă”, LL, 1991, 2; Teodor Tihan, „Cine are o cultură a sa are un nume în istorie și un loc sub soare” (interviu cu Teodor Țânco), ST, 1993, 1; Ioan Chindriș, „Virtus Română Rediviva”, ST, 1994, 10-11; V. Fanache, Teodor Țânco, ST, 1995, 4-5; Dorin Serghie, Mai mult decât o floare de cireș, ST, 1995, 7-8; Doru Burlacu, „Corabia naufragiaților”, TR, 1996, 29; Iordan Datcu, Dicționare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290057_a_291386]
-
Creangă”, LL, 1991, 2; Teodor Tihan, „Cine are o cultură a sa are un nume în istorie și un loc sub soare” (interviu cu Teodor Țânco), ST, 1993, 1; Ioan Chindriș, „Virtus Română Rediviva”, ST, 1994, 10-11; V. Fanache, Teodor Țânco, ST, 1995, 4-5; Dorin Serghie, Mai mult decât o floare de cireș, ST, 1995, 7-8; Doru Burlacu, „Corabia naufragiaților”, TR, 1996, 29; Iordan Datcu, Dicționare, dicționare..., ĂLA, 1999, 488; Z. Ornea, Genealogie literară, RL, 2000, 35; Constantin Cubleșan, Teodor Țânco
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290057_a_291386]
-
Țânco, ST, 1995, 4-5; Dorin Serghie, Mai mult decât o floare de cireș, ST, 1995, 7-8; Doru Burlacu, „Corabia naufragiaților”, TR, 1996, 29; Iordan Datcu, Dicționare, dicționare..., ĂLA, 1999, 488; Z. Ornea, Genealogie literară, RL, 2000, 35; Constantin Cubleșan, Teodor Țânco, ST, 2000, 4; Ion Buzași, Înapoi la surse..., ĂLA, 2002, 636. I. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290057_a_291386]
-
războiului, „Bacăul”, 1943, 2229; Ion Șeuleanu, „Folclor din Transilvania”, ST, 1967, 9; Florența Albu, „Folclor din Transilvania”, VR, 1967, 12; Beke, Fără interpret, 45, 51, 150, 309; Bârlea, Ist. folc., 547; Todor, Confluente, 69-70, 367; Datcu, Dicț. etnolog., ÎI, 8; Țânco, Dicț. lit. Bistrița, 185-187; Popa, Ist. lit., I, 66. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287524_a_288853]
-
din Maieru în nuvelele lui Liviu Rebreanu), Valentin Raus (Viața culturală în Bistrița anilor 1940-1944). Un loc special îl are în sumar Dicționarul „Minerva”, unde sunt prezentate personalități culturale din zona (Gavril Istrate, Valentin Raus, Lucian Valea, Lidia Bote, Teodor Țânco, Ion Oarcăsu, Aurel Rău, Valeriu Varvari, Zaharia Sângeorzan, Vasile Rebreanu, Dumitru Mircea, Andrei Moldovan, Cornel Cotuțiu, Olimpiu Nușfelean, Dinu Flamand, Ioan Pintea). Un lung serial intitulat Literatura română în Transilvania nordică publică Dumitru Micu. Colaborează cu poezie Horia Bădescu, Grigore
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288159_a_289488]
-
începând din anul 1992. Revista închină, cum era firesc, cele mai multe materiale operei lui Liviu Rebreanu și familiei sale. Astfel, Maria Gligor le evocă pe surorile Rebreanu, I. Buzași se oprește asupra modului în care apare Eminescu în publicistica rebreniană, Ț. Țânco scrie despre Ovidiu Hulea, Mircea Cenușă prezintă fragmente inedite din Jurnalul din teatru al lui Rebreanu, iar Mircea Popa publică documente și articole. Colaborează cu versuri Ion Mărgineanu, Maria D’Albă, Mircea Stâncel, Ion Hădărig, L. Buta, Eugenia Tiutiu. Apar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285206_a_286535]