56 matches
-
natura”, ST, 1969, 11; Barbu Solacolu, „Îmi aduc aminte”, VR, 1972, 12; Cioculescu, Itinerar, ÎI, 342-344, III, 218-222, IV, 280-284; Doina Uricariu, Actualitate și izvoare, LCF, 1976, 27; Sânziana Pop, Un martor al istoriei și al literaturii, LCF, 1985, 6; Țânco, Dicț. lit. Bistrița, 284-286; Dicț. scriit. rom., III, 785-787. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288889_a_290218]
-
trase adânc fumul aspru și iute, care-i veni în gură ca o batjocură și făcându-i din limbă limbău. O văzu pe Anisia cum urca scara, câte-o treaptă. N-o să reușească, gândi el și apoi se mânie că țânca se ține după el, în loc să vină Luciia și țâțâi din limbă. Tâfnos, nu-i dădu mâna s-o ajute să urce în pod, ci se răsti la ea: - Ce cauți aici, nu vezi că ești prea mică? Anisia se opri
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
A urmat ștefan Dinică, cu cartea Martor la facerea lumii (prezentarea de farmacistul Horia Bucur) și preotul Ioan Bizau cu cartea Liturghie și teologie. O mare bucurie ne-a adus reîntâlnirea cu marele iubitor al românilor canadieni, prietenul nostru Teodor Țânco. La cei 85 de ani ai domniei sale, este încă într-o deosebită formă creatoare. Cartea Vară canadiană - jurnal, scrisă în anul 2006, după vizita la Montreal din anul 2005, este o capodoperă. La fel și cartea Trei întâlniri cu Constantin
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
2005, este o capodoperă. La fel și cartea Trei întâlniri cu Constantin Noica, scoasă la editură Napoca Star în anul 2009. Cartea Viață și Literatura - Autobibliografica 85, ne lasă uimiți și muți de admirație de marea opera a scriitorului Teodor Țânco, născut în comuna Monar, jud. Bistrița, unde a pus bazele Muzeului Satului și al Cărții. Iată ce oameni de valoare mai există încă în România! Vă mulțumim, Maestre și va dorim viață lungă! Să ne mai faceți multe alte surprize
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
ea, dar interesant, n-a plâns. — Vezi-o că nu plânge, oricât o pupi tu? — Cum să plângă, Paulino, c-o pup cu toată dragostea, mânca-o-ar nașa s-o mănânce. — Când te văd și pe tine c-o țâncă mică? — Taci, să nu te-audă Virgil, bărbatu-meu, că toată ziua mă bate la cap să avem și noi copii. — De ce nu te hotărăști odată? Am avut și eu niște probleme și mult de muncă la întreprindere, Virgil a
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
al meu bun prieten cu tatăl tău. Mi-amintesc ca azi. Vreau să le fac o surpriză, să văd își mai amintesc de mine? De cunoscut nu mă vor cunoaște că au trecut poate douăzeci de ani. Atunci eram o țâncă, acum sunt domnișoară. Poate și ei s-au schimbat. Vreau să-i țin puțin în șah. De aceea să nu mă prezinți cu numele de Teofana. Nici să nu amintești acest nume cât stau la voi.Să mă prezinți cu
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]