424 matches
-
Acasa > Orizont > Portret > CINE N-ARE CARTE, N-ARE PARTE! Autor: Alexandru și Maricuța Manciuc Toma Publicat în: Ediția nr. 503 din 17 mai 2012 Toate Articolele Autorului Eram mic, ...un țânc de vreo cinci anișori jucându-se prin curtea noastră mare și plină de pomi fructiferi, sădiți și bine îngrijiți de mama. În jumătatea din spate, despărțită de restul curții prin patru cireși mari de soiuri diferite, mama sădise o micuță
CINE N-ARE CARTE, N-ARE PARTE! de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 by http://confluente.ro/Cine_n_are_carte_n_are_parte_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1337264391.html [Corola-blog/BlogPost/358417_a_359746]
-
Valea Putnei și jos, în fața mânăstirii se-ncinsese o horă mare în care se prinseseră fete și flăcăi în frumoase costume naționale din toate ținuturile locuite de români. Cântau vestiții lăutari ai Sucevei, era veselie peste tot, de la moșneag până la țâncii care se hârjoneau pe lângă maicile lor. Deodată încep să bată clopotele mânăstirii vestind venirea delegației Iașului, sosiseră în rădvane domnul Kogălniceanu, primarul Cerchez, poetul Alecsandri și alți mari oameni care salutau ceremonios adunarea. Din ultimul rădvan coboară această ființă cu
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396676143.html [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
moșul i-a ajutat. Au cumpărat deja biletele de avion și vin peste zece zile, sigur. Am vorbit cu ei aseară la telefon. Vom merge atunci la aeroport cu mașina să-i întâmpinăm. Ce ziceți? - Daaa! Daa! Răspund cei doi țânci într-un glas, învârtindu-se foarte fericiți în jurul bunicii. - Bine copii! După ce mâncați, scrieți scrisoarea pentru moș Crăciun, cu dorințele voastre și bunicul o va pune la poștă. - După aceea, vrem să ieșim să facem un om de zăpadă și
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1462146211.html [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
valori, trocul cu nasturi.. Fiecare puști din gașcă avea câte o praștie cu gume roșii. Și toți erau neîntrecuți la aceste jocuri copilărești care aveau un farmec nespus. În anii aceia, jucăriile erau ca și inexistente. Jocurile erau inventate de țânci sau preluate de la frații mai mari. Și băieții mai răsăriți aveau jocurile lor: „Se adunau în curtea fără gard a bisericii Precista, lângă mormântul părăsit al unui prelat din alt veac unde jucau poker sau barbut, făceau poștă la chiștoace
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1552 din 01 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Frați ca miejii de nucă am fi cu toții de-am avea măcar o parte de voioșie și bunătate pe care le găsim pure doar la țânci ca mieii. De ce ne-am preface cu mâna noastră mereu, mereu, cărarea de trandafiri în deal povârnit?! De ce nu lăsăm clipelor aripile și savoarea și le îngreunăm cu pietre de moară ca să-și chinuie zborul? De ce ne complicăm cu întrebări
GIANINA CORONDAN. NU SEAMĂNĂ CU NIMENI, SEAMĂNĂ NUMAI CU EA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1427874216.html [Corola-blog/BlogPost/367545_a_368874]
-
cu pensii și salarii; În pușcării viața e mult mai sigură, Când în spitale și sute de azile Se tremură cu genuchii la gură; Că așa au moșit legile ăia, mai marii. Prostituția e peste cea mai mică-nțelegere. Azi țânci de treișpe- paișpe ani, Sub miopia a zeci și sute de trecători, Fac sex fără cămăși și ițari Pe trotuare rezimați de ziduri sau pe capote de mașini, Că ei sunt zilei de mâine prevestitori, Implantând altoiul cu arătătorul de la
GERUL (VARIANTĂ LA BORFAȘII) de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1420531416.html [Corola-blog/BlogPost/352208_a_353537]
-
bucuriei copiilor, izbutind delicate și frumoase versuri, proaspete, cu o notă de voioșie coșbuciană: Iarna-și cerne-ncet făina Peste sat și peste vale, Iar pe cer stinge lumina Văruind bătrâna cale. . . . . . . . . . . După prânz, spre sat coboară Zarvă dinspre derdeluș, Țâncii fug pe ulicioară, Mamele-i strigă din uși; Fac pe dealuri gălăgie De sperie curcile, Târlie după târlie Zboară ca nălucile; Unii fac moși de zăpadă, Cu ochi magici din tăciuni Și stârnesc atâta sfadă, Parcă-ar fi cete de
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1495223127.html [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
de mătase de porumb fumam eu, dar nimeni n-a îndrăznit să zică ceva la adresa mea ori să mă pună la plată că este vorba despre un viciu! Era plăcerea mea. Mă simțeam mare. Eram un cineva... și se uitau țâncii la mine numai de jos în sus iar eu îi priveam, superior, numai de sus... Iar la alcool, sincer și încântat să vă povestesc, a fost cu totul altfel. Extrem de original mi s-a părut... Mergeam cu tata la cazan
DESPRE VICIILE VIEŢII MELE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_viciile_vietii_mele_marian_malciu_1329676756.html [Corola-blog/BlogPost/345228_a_346557]
-
maica-n basmaua cu nod, Se moare-n cătune, se moare la țară, Se moare-n orașe, se moare la stat, Se moare-n privat, se moare în gară, Se moare-n tamvai, se moare pe blat, Se moare cu țâncii lepădați în avort, Se moare cu frica de cerșit pe la porți, Se moare cu blugii cârpiți și în șort, Se moare pe credit pentru crucea la morți, Se moare în stradă la fel cum mor câinii, Se moare-n concediu
SE MOARE CU ŢARA – POEM MANIFEST de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1020 din 16 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Se_moare_cu_tara_poem_man_romeo_tarhon_1381911709.html [Corola-blog/BlogPost/352455_a_353784]
-
Dimineață te urcă nenea Cornel pe motocicletă, tu ne arăți drumul și gataa! - Unde stai tu? - La pod. - Dar satul tău cum se numește? - Nu e nici un sat. Numai casa noastră și ceva mai încolo a lui nenea Tudor. - Un țânc ca ăsta, să nu ne aducă ghinion. Înseamnă că trebuie să ne mutăm și noi în altă parte. - Plecăm mâine dimineață cu toții. S-a uitat pe hartă cu atenție încercând să ghicească de unde ar putea să fi plecat copilul de
RICĂ NĂZDRĂVANUL de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Rica_nazdravanul.html [Corola-blog/BlogPost/356729_a_358058]
-
fel și câmpul fără apă rece; La păsăret îi vei strica hodina, Nici rufe nu mai spală gospodina, Iar ciurda când o fi să se adape, Va fi doar smârc aici în loc de ape; Adu-ți aminte scalda de plăcere A țâncilor și-a sălciei mângâiere ! Cum poți să schimbi deodată legea firii, Pentru un moft și-n numele iubirii ? - Of, malule, mă umpli de tristețe, Când te gândești la propria frumusețe ! Arinul, păsăretul și morarul, Sau salcia și ciurda, grădinarul, S-
LEGENDA RÂULUI DE DOR (ALTRUISM) de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1418282609.html [Corola-blog/BlogPost/376743_a_378072]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > DOR DE PRIMĂVARĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 790 din 28 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Întoarce-te asemeni primăvară Adu-ne iar în suflete căldură Să ne zburde țâncii pe afară Să miroase câmpu-a arătură! Toată viața noastră-a fost o iarnă Și frigul ca o zodie nefastă Pătrunde iarna frageda lucarnă Și nu e asta singura năpastă Să ne spălăm în rouă pân-la brâu Să ni se-mbete
DOR DE PRIMĂVARĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 by http://confluente.ro/Dor_de_primavara_ion_untaru_1362036482.html [Corola-blog/BlogPost/352090_a_353419]
-
aici prin creta colorată era un alt mod de exprimare artistică, desenând tot felul de imagini pe asfaltulaleelor, sau juca șotronul de una singură. Se simțea izolată, străină de tot ce era în jurul său. Mai găsea uneori prin parc alți țânci de vârsta ei, dar erau cunoștințe de câteva minute, de o oră -două și atât. După aceea poate că nu se vor mai vedea niciodată. Avea doar unsprezece ani. Când s-a mai obișnuit cu străzile orașului și se plictisea
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1478344950.html [Corola-blog/BlogPost/343121_a_344450]
-
o fimei este pricheputâ șâ șchie s-o țânâ cum trebui, poachi omul sâ sâ sâmtă ghini în ea. - Cum sâ nu șchie a țâni casa, Gligore, fichioru tatii! Dacâ mumă-sa a râmas becheagă ghi la nașcherea celui mai țânc ghintri copchii, ea a fost stâlpul casâi, nu altchineva, ghin zori di la ițârea luminii șâ pânâ sara la stângherea fumului ghin hogeagul cășâii. Elisaveta părea absentă la discuția celor doi bărbați. Era cu gândul plecată mai mult la Gheorghiță
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1463638130.html [Corola-blog/BlogPost/379048_a_380377]
-
Nu mi-am iubit hainele, mobilierul sau aparatele electrocasnice. N-am avut parfumuri scumpe, nici ochelari de soare. Nu m-am dat în vânt după umbrele și ceasuri de mână (când întreb pe stradă despre ora exactă, ca atunci când eram țânc, ceilalți mă privesc chiorâș: acum ceasul îl ai pe telefon, cum să nu știi pe ce lume te afli?). N-am purtat costum sau cravată, n-am avut o geantă de firmă sau pantofi scumpi. Nu știu ce-s ăia adidași originali
Omul fără niciun mobil by https://republica.ro/omul-fara-niciun-mobil [Corola-blog/BlogPost/338890_a_340219]
-
colhozului abia înființat!...Și mergem, și mergem!...Suntem mulți: fratele și patru surori ale mamei (Constantin, Doroftia, Veronica și Victoria)...și eu, nepotul acestora, luat ca să am grijă de boi, să aduc apă, să ascult cum crește iarba, cum urlă țâncul pământului să-i fac liniște, să-i dau măcriș, aișor și baraboi, să-i cânt și să-l leagăn pe picioare, mânca-l-ar moartea de țânc!...Și mergem! și mergem!...și începe să plouă! și mătușile mă învelesc cu
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (I+II) by http://balabanesti.net/2012/11/19/tancul-pamantului-si-hectarul-cu-papusoi-iii/ [Corola-blog/BlogPost/340001_a_341330]
-
grijă de boi, să aduc apă, să ascult cum crește iarba, cum urlă țâncul pământului să-i fac liniște, să-i dau măcriș, aișor și baraboi, să-i cânt și să-l leagăn pe picioare, mânca-l-ar moartea de țânc!...Și mergem! și mergem!...și începe să plouă! și mătușile mă învelesc cu un țolic, să nu mă trohnesc, să nu câștig vreo boală, că mă belește mama, nu alta!...Ele și el își pun câte un sac de iută
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (I+II) by http://balabanesti.net/2012/11/19/tancul-pamantului-si-hectarul-cu-papusoi-iii/ [Corola-blog/BlogPost/340001_a_341330]
-
sau se dădeau după câte un copac să-i stoarcă de apa râului. În loc de sutien foloseau maieul sau câte o bluză. Cum acestea de obicei erau chinăzării subțiri, dacă le priveai cu mai mult interes, descopereai lucruri noi și necunoscute țâncilor din gașcă. Numai că puii de munteni nu prea erau interesați pe la vârsta lor ce ascund fetițele sub chiloți și maieuri. La scăldat nu se prea foloseau costume de baie de către săteni. Doar pe la turiști mai vedeai câte unul - două
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ana_0.html [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
e o cireadă de case. Unele-s sinistre, altele sunt invizibile, iar câteva mai pufăie parfum de-arhitectură. Marea lor majoritate însă sunt cotropite de locatarii conlocuitori. Unii le zic de-a dreptul înlocuitori, dacă te apuci să le numeri țâncii. Vecinătatea cu ei era (și cred că încă este) măsurabilă în lungimea unei respirații. Mereu m-am întrebat: de ce asemenea apropiere? De ce-ntre noi nu lăsăm aer destul? Ei lasă! - voi fi actor. Am obiect de studiu, sunt mai aproape de
N-ai tu puterea să mă ierți! by https://republica.ro/n-ai-tu-puterea-sa-ma-ierc-i [Corola-blog/BlogPost/338426_a_339755]
-
plină de riduri striate și care se înnegrește pe zi ce trece, cu porțiuni de scrob adăpostite unde nu bate soarele, să-și mai lungească agonia, cu muguri care pocnesc ca niște flamuri, anunțând trezirea la viață a naturii. Cu țânci care ies la zbenguială, deși nu este cald încă. Și cu vânt subțire, se schimbă sângele, ca vinul care începe din nou să fiarbă și, mai departe, cu arături, semănături, sapa la umăr și hai din nou pe câmp, alt
SCRUMIERA, ŢIGAREA ŞI FUMUL; 9 de ION UNTARU în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Scrumiera_tigarea_si_fumul_.html [Corola-blog/BlogPost/359513_a_360842]
-
Nimeni nu-l va lua în seamă când va gânguri că n-o să le dea mai mult decât „nenea” care a plecat. Că „nenea” l-a întrebat când a venit: ai adus ceva, mă, pentru turbații ăștia care urlă așa? Țâncul a gângurit: de unde, nene? Nu înțeleg de ce se bucură atâta? De ce pocnesc așa? Niște nebuni! Cică mă-npușcă pe mine, că nu le-am dat ce au dorit. Și se bucură că ai să le dai tu. Hai, pa, că mă
CAP. 10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1487102728.html [Corola-blog/BlogPost/383083_a_384412]
-
-i spun că ’’Iubim disciplina , rigorile reci, dar sufletu-n noi este liber pe veci’’. N-ar fi înțeles nici i-aș fi atras atenția că fără cultură o răhățim rău de tot. Natura toată parcă e de ceară, iar țâncii idioți produc doar deșeuri. Nu pot învăța cum se fabrică o emoție, dar prin ei s-a legalizat minciuna. Membrii acestei gloate se simt sprijiniți de personajele din afișele cu zâmbete de carton și cu litere mari ascunse de câte
PITICI PE CREIER DE ROMÂN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1414902802.html [Corola-blog/BlogPost/371550_a_372879]
-
strânse în pumnul nerisipirii întocmai de scurgerea timpului, ale lumii cântate întocmai de descântecul de iubire și patimă. Adriana Antoni cântă de pe când era crin cu boboc, în grădina de flori. Pe atunci scena-i era naltă, deasupra bretonului. Urca țânc pe scările culiselor, la concursuri și festivaluri și cobora ghemotoc de înger de fată, emoționată, copleșită de aplauze; azi scena e uniformă cu văzduhul pentru ea, iar spectacolele în care cântă sunt biruinți asupra finitului uman, reputate de o artistă
ADRIANA ANTONI. CERUL ÎMPRUMUTĂ DE LA EA REFRENE ŞI TAPISERII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1428991552.html [Corola-blog/BlogPost/367533_a_368862]
-
Fulgii, unul câte unul, Vin din ascuțite creste. Tata scapără amnarul Sub ninsoarea ca o salbă Și-n ogradă, felinarul Pâlpâie, în noaptea albă. Săniile-ntârziate Lasă zurgălăi să cânte, Vântu-ncepe lin a bate, Fulguiala să frământe. Într-un geam, un țânc în noapte, Somnoros cată spre munte; Bea dintr-o cănuță lapte Și se scarpină în frunte. RUGĂMINTE Moș Crăciune, dacă vii Să nu uiți: suntem copii! Ce ne-aduci, aș vrea să poți Să ne-aduci egal la toți! Moș
POEZII DE GHEORGHE VICOL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Poezii_de_gheorghe_vicol_al_florin_tene_1356364094.html [Corola-blog/BlogPost/341516_a_342845]
-
a doua zi, dar, le spusese așa în treacăt prichindeilor: Dragii mei, dacă sunteți cuminți, vine moșul Nicolae! În loc de bucurie și zvăpaial, ei, mititeii au reacționat altfel. Au tăcut! Emoția le-a închis gura. . Ce ne aduce moșul, mămică? întreba țâncul bălai, Lică? Fetița cea mai mică, Silvia, avea vreo trei ani. Ea nu știa prea multe, . a început să bată din palme. Vine moțul, vine moțul ! Mama plecă din cameră, dar pe fereastra de la bucătărie îi supraveghea. Viorica era cea
UN CR\MPEI DE AMINTIRE ... de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1481036250.html [Corola-blog/BlogPost/384235_a_385564]