18 matches
-
și roți mari de cașcaval, și se mai pricopsise și cu o „fabrică de sifoane” căci lumea subțire vroia să bea șpriț, și nea Gheorghe potlogar, făcea șpriț când vinul era mai bâhlit sau avea vreun iz. Eu eram un țângău de vreo doișpe-treișpe ani și eram „la școala di liciu” în clasa a treia pe care o făceam „în particolar” la Bogdan Hajdău în Buzău, căci până la Chișinău, de unde eram noi de felul nostru, era prea departe. Biata mama era
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Sluga_la_nea_gheorghe.html [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
membru de partid din ilegalitate” - a început omul, pe un ton molcom, care, pe măsură ce vorbea, devenea tot mai ridicat, mai aspru și mai acuzator. „Sunt veteran de război. Am fost cu unitatea mea până în munții Tatra. Cu toate acestea, niște țângăi de milițieni își permit să mă ia în zeflemea și să mă amenințe. Am văzut o dubită pe strada Traian (strada pe care se aflase, la acea dată, sediul Securității), din care, doi haităi cu tinichele pe umăr, descărcau conserve
ULTIMA CONFERINŢĂ DE PARTID de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1443800422.html [Corola-blog/BlogPost/368107_a_369436]
-
șef de garaj de automobile», «director al unui depozit de vinuri» (p. 30) etc., până între cei ce se călesc în talpa piramidei sociale, prin „munca la lopată“. În „deschiderea“ schiței se află scena simbolic-polivalentă a deposedării lui Măieruș (de către „țângăii căminiști-șantieriști în hărmălaie“: «se năpustiră toți să-l răstignească pe pat» - p. 28) de „bunurile“ personale / private (în ordine: „țigări“, „brici“, „curea“, „ciorapi“), mica „spoliere de-aici a valah-ens-ului“ anunțând „marea spoliere“ a tuturor „cetățenilor cu stare“ din România populară
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
până-n pat, Gâfâind, se prăvălește Și-adormi epuizat... - Am crezut c-ai să mă rupi? Ce putere ai în mână!... Nu-i frumos, acum să pupi! Mai așteapt-o săptămână. Te rog, crede-mă, mi-e frică! Ești grăbit ca un țângău!?... Chiar nu vezi că-s mititică?!... Și mi-e groază!... de-o fi rău? Hai, fii bun!... că eu renunț... O fereastră se deschide, Și s-aude, scurt, un “ scârț !” Un flăcău abia se-abține Să nu râdă când aude
C I O C Ă N I T O A R E A de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/C_i_o_c_a_n_i_t_o_a_r_e_a_marin_voican_ghioroiu_1343883849.html [Corola-blog/BlogPost/359983_a_361312]
-
în dreptul pomeților obrazului. Văd că ți-ai luat mașină ca lumea, îi spusese, dând din cap în direcția Rover-ului strălucind în lumina asfințitului, nu-ți mai ies picioarele prin tablă, hai? Nu du grija mea, i-o întorsese, nemulțumit că țângăul îl tutuia. Vezi-ți de ale tale. Păi de ale mele vreau să și vorbim, îi râsese Sigi în nas, și făcuse un semn cu ochiul spre gloata care se îngrămădea spre el pentru a-l auzi mai bine. Am
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 by http://confluente.ro/Poteca_fara_intoarcere_dan_florita_seracin_1343741025.html [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
poetul George Popa, inițiatorul revistei literare "Lanuri", l-a întrebat pe scriitorul medieșean cine-l va prezenta la această manifestare literară. George Popa, care era mai scund de statură, i-a răspuns: "Eu." Minulescu i-a replicat: "Păi bine măi țângăule, la Blaj m-a prezentat un popă cu o barbă cât o mătură. Tu, cred că nici nu știi mânui briciul." După șezătoare, poetul simbolist i-a spus lui Popa, cerându-i iertare: "Dragă Popa, te rog să mă ierți
Ion Minulescu () [Corola-website/Science/304575_a_305904]
-
nu era treaba mea să judec acest lucru, ci doar să progresez cu dosarele. Unii din oamenii ăștia chiar aveau ceva de spus. Presupun că își doreau să fiu mai periculos decât păream că sunt. Știu că arătam ca un țângău și mult prea rumen în obraz, nu îndeajuns de smochinit și gălbejit ca să apreciez greutățile prin care treceau ei. Aveam un aer mult prea nonșalant și prea plin de viață. Ei și-ar fi dorit o personalitate secretoasă, cu vână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
caragialiene" (Mircea Tomuș). Fantasticul relevă acțiunea malefică a personajelor feminine asupra bărbaților, care scapă înțelegerii raționale. Vrând să afle adevărul despre comportamentul uman, Dardarot trimite un drac pe pământ, travestit în negustor. Acesta nu era "nici matuf, dar nici prea țângău, om tocmai în puterea vârstei, frumos și arătos", care-și alege consoartă pe Acrivița, femeie alunecoasă, prefăcută, schimbătoare de la o zi la alta. Ruinat, Kir Ianulea fuge de negustori, urmărit pentru anumite datorii, și îl cunoaște pe Negoiță, care face
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
după gustul epocii, acel "prost gust" revendicat acum de istoria artei și al cărei strălucit reprezentant a fost, în Spania, catalanul Gaudí. Când se deschidea poarta mare a casei, ca să intre sau să iasă cineva, se vedea un grup de țângăi pe scări - jos sau în picioare - care privea cu uimire spre interiorul "luxos". Cei mai mulți dintre ei țineau în brațe un frățior sau o surioară, care nu erau în stare să gonească muștele așezate în dreptul glandelor lacrimale sau în colțul buzei
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
de obicei înfățișată prin imaginea unui David în înfruntarea cu Goliat, încordîndu-și noua praștie cu care îl va doborî pe luptătorul filistenilor, pe zelosul păzitor al tradiției și al convențiilor, înarmat cu clasificări și prejudecăți, dar căzînd, în final, victimă țîngăului pe care l-a disprețuit pentru tinerețea și frumusețea sa de nepătruns. În zilele noastre totuși, de cele mai multe ori criticul este cel care își înfige singur cuțitul în spate și, ca să-i facă pe plac bobocului, îngaimă idioțenii. Cu cît
Canibalii preferă carnea tînără by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/13911_a_15236]
-
crețe și părul cu cozi, împletite cu bănuți. Cei de aur, cocoșeii, luaseră de mult drumul miliției. Le mai rămăseseră bănuții de aramă. Erau mici de statură, negre și foarte tinere, de vreo 15 ani, dar aveau deja bărbați, niște țângăi ceva mai mari ca ele, și Săftica avea și doi danci după fusta ei. Toată ziua scuipau semințe și vorbeau de țiganii lor, care "umblau din pizdă-n pizdă" și pe-acasă nu mai ajungeau. Trei sferturi din limbajul lor
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
care în sânge, pe neștiute, colo sus, în munți! Las’ să-i umple pe toți tinerii ăia evrei, așa de bravi și virtuoși! Ce bine-o să le prindă o porție de sculament! Așa-i în Diasporă, mama voastră de țângăi sfinți, așa-i în exil! Ispită și dizgrație! Depravare și mișto de sine! Autodezaprobare - și chiar autocăcare! Smiorcăieli, isterie, compromisuri, confuzie, boală! Da, Naomi, sunt întinat. Ah, sunt impur - și-al naibii de sătul, draga mea, de faptul că nu-s destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
ni s-a întîmplat să întîlnim trecători sau oameni ieșiți pe la porți, căci era aproape ora unsprezece. Se holbau după noi și chiar, mahalagioaicele, ne făceau în toate felurile, căci eram ca niște paparude. Băieții de vârsta noastră și chiar țângăii de câțiva anișori, murdari ca naiba, aruncau cu pietricele după noi și făceau gesturi de neînțeles. Calvarul ăsta a durat însă doar vreo cinci minute, până am ajuns la gardul verde, cu flori argintii de tablă, culmea eleganței pe-atunci
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
-mi spui? De ce o femeie de vârsta ei se dezbracă și vrea să facă sex tot timpul? Am rămas cu ceașca de cafea în poală, pe jumătate asfixiat de ce putea să însemne patosul napolitan. Locul fojgăia de copii - bebeluși și țângăi, sugari, tineri șleampeți. Mai erau cel puțin trei tipi cu figură de tată în bucătăria de alături, îmbrăcați în maieuri sau halate, aplecați peste sticlele de vin fără etichetă și pastele aburinde din sosul sângeriu. Cu ei mai erau chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
pe care să-i jefuiască. După patru ore de umblat aiurea, străzile deveniră prea aglomerate ca să mai putem înainta cu mașina, așa că am coborât și am luat-o pe jos. La pas mizeria era și mai greu de îndurat. Cerșetorii țângăi se băgau în sufletul tău, turuind cuvinte de neînțeles și vârându-ți crucifixe sub nas. Fritzie îi pocnea și le trăgea șuturi în fund, dar mutrițele lor flămânde m-au atins la coarda sensibilă, așa că am schimbat cinci verzișori în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Eu am făcut-o, eu o omor! Scurt! Lina încremenise lângă un pervaz. Nu mai mișca. Hohotea Înăbușit, mușcîndu-și pumnii. Maică-sa se întoarse către negustor: - Nu te lua după vorbele ei. Nu știe ce vrea. A vorbit cu un țângău dup-acilea din mahala și crede că orice zboară se mănâncă. - Întreab-o pe-a mea, zise gazda, că nici ea nu voia să mă ia, dar socru-meu, Dumnezeu să-l ierte, era om, nu jucărie. Hei, dac-ai tine
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
să înghiți tot colbul șleaului. Auzitu-m-ai? Păi cum ești tu apucat ai fi în stare să mă pui la coada trupei. Mai degrabă spune-mi cu ce îl botezăm pe Hliboceanu diseară. Aista-i om umblat, nu un țângău, ca Gheorghe sau ca Alecu... Am eu grijă de asta, dar la Fântâna cu răchiți trebuie să-i spunem că diseară îl botezăm la Crâșma din drum și că el trebuie să plătească mâncarea și băutura. Lasă pe mine, că
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
epocii fanariote este adus nu numai în scopul coloarei, ci pentru a denota nuanțe sufletești locale, narațiunea învîrtindu-se în jurul istericalelor. Dracii sunt "afurisiți", "zevzeci", "procleți", "mucaliți", fac "lafuri" și "giumbușuri". Aghiuță se preface în negustor "chiabur", nici "matuf", nici prea "țîngău", își face case "deretecate", cu "dichis". El e "levent și galantom, pătruns de filotimie și de hristoitie". Fiind cuprins de patima "fuduliei", ia de nevastă pe Acrivița, fata lui Hagi Cănuță, om de seamă dar cam "ififliu". Acrivița are "ifose
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]