99 matches
-
pe atunci Institut Pedagogic de 3 ani din Pitești, cu fiica lui Caragiale, Ecaterina Caragiale-Logadi, la care au participat Aug. Z. N. Pop și Ș. Cioculescu (pe care-l și vedem într-o fotografie, pe treptele Institutului, slab ca un țîr și nearătîndu-și încă vîrsta de 62 de ani). * Nu se putea ca AXIOMA ploieșteană (nr. 3) să nu ne aducă aminte de o nouă aniversare: 130 de ani de la nașterea lui Robert Frost. Se pare că revista dlui Ieronim Tătaru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12943_a_14268]
-
mărunte, cancanuri, scandaluri de presă, bârfe ordinare din lumea teatrală, intrigi machiavelice, epigrame și vorbe de duh ale scriitorilor etc. [...] Grecotei de formație filosofică aproximativă, vestit însă ca "demolator de sisteme", Xantuz era, într-un fel, replica sa rapetisată: un țâr plin de ticuri, cu alură vibratilă, posedând la perfecție elina și latina, și suferind de boala cea mai frecventă în profesiunea noastră, etimologita. "Caniculă - perora el, fără să-l fi întrebat cineva - asta înseamnă..."" etc. "Trezor" (astfel este poreclit administratorul
Ștefan Aug. Doinaș, prozator by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16270_a_17595]
-
la clasa a III-a, cu soacra, și ajunge să o împartă tot cu ea. Ispita de a mânca pe vapor, din Pastramă trufanda se lasă, știm, cu încurcături mult mai neplăcute. Popa din Art. 214 mănâncă, în deplasare, niște țâri, deși avocatul la care venise cu pricină îi oferă, după obiceiuri din alt film, apă și dulceață. Un simplu protocol care, de bună seamă, nu ține de foame. Fără voie mănâncă și d. Lefter Popescu, încasând în față, de la chivuțele
Mese și mâncăruri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4231_a_5556]
-
sticle, cercuri doage... plăpumi saltele, perne, Flori, scaune, paturi, mese oglinzi, inele, ibrice... doftorii de bătături, săpun de pete, madipolon, ace englezești, mere, portocale, năut, floricele... sacîz... sifoane... ciucalată... smochine, acadele. Tunuri! Păpuși. Belciuge, fonografe, urcioare, bere, cruci... automobile... borangic, țîri, sardele, lămîi. Brînză, urdă, cașcaval. Slănină, roabe velințe. Lopeți căldări, ălbii, copăi... parfumuri, ciorapi, iminei, ghete, cizme, papuci. Piepteni, drîmburi, darace. Cobză, pomadă, clarinete. Numai 40 de bani ocaua de Drăgășani vechi, veritabil. Prafuri de pureci. Curele... Clopote... bomboane , rahat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
viața mea. Domnul Hobmeier a aruncat o privire peste lucrurile pe care i le pusesem în mână. Apoi a oftat adânc și a spus: - Bine, atunci vino cu mine în spate. Exista și o doamnă Hobmeier. Era slabă ca un țâr. Nu venea niciodată în magazin ca să servească clienții, căci detesta clienții. Doamna Hobmeier tocmai deschidea corespondența. Cele mai multe plicuri le rupea. O salutasem scurt din cap, dar ea nu văzuse semnul meu ori nu dorise să-l vadă. - Astea două, a
Arnon Grunberg Istoria calviției mele by Gheorghe Nicolaescu () [Corola-journal/Journalistic/9218_a_10543]
-
2 va avea urm��torul cuprins: "Federația română de tir și Întreprinderea economică de administrare a bazelor sportive București pot organiza, cu aprobarea Consiliului Național pentru Educație Fizică și Sport, cursuri de inițiere sau de pregătire la diverse ramuri ale țîrului sportiv: aer comprimat, glonț, trap, skeet, mistreț alergător și tir la porumbei vii, pentru străinii aflați în Republică Socialistă România, cu plata prestației în valută, precum și pentru cetățenii români, cu plata în lei." 4. Articolul 26 va avea următorul cuprins
DECRET nr. 18 din 20 ianuarie 1986 pentru modificarea şi completarea Decretului nr. 367/1971 privind regimul armelor, muniţiilor şi materiilor explozive. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106694_a_108023]
-
împrăștiat pe ăia de gardă, ea a rămas la urgențe... Îți mulțumesc pentru bani! Nu i-am putut oferi o viață frumoasă, măcar o înmormîntare... Știi ce mi-a zis ăla de la sicrie?, atelierul de pe bulevard, un ăla mic, un țîr, meșter acolo: "Avem, dar dai cinci sute peste chitanță, altfel aștepți." De ce nu pot să fiu violent, spune-mi și mie? S-o trag la răspundere pe madam Săteanu, că nu s-a îngrijit de ea? "Am procedat legal" ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
face cu mâna, larg, elegant. Primarul pune greu piciorul pe treaptă, un soldat dă să-l împingă, dar se oprește când secretarul primăriei țipă la el. Intră pe lat, sugându-și burta să-ncapă. - Băi, da’ portița asta-i pentru țâri, cum să-ncapi? Încercând să-și facă loc în nacela cu stegulețele Franței și României, primarul face o mișcare necugetată, îl împinge pe ambasador brusc, cât pe ce să-l zboare peste bord. Domnul Charles se dezechilibrează, dă cu fruntea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
ici. Un reproș indignat colo. Toată lumea se plânge de câte ceva. Domnișoara Hapciu spune că aerul e îmbibat cu spori toxici de mucegai. Ici câte-un frecuș. Colo o tuse. Nimeni nu s-a apucat de lucru. Nimeni nu scrie nimic. Țârul de Sfânt Fără-Mațe e mereu cu fața ridicată-n sus, cu gura deschisă ca a unui pui de pasăre, în timp ce-și toarnă pe gât chili sau plăcintă cu mere sau plăcintă cu carne dintr-o pungă argintie Mylar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
cupru pe tavanul pivniței, urmându-le până la boiler și închizând gazul. Ea tre’ să știe. Doar a smuls maneta valvei de gaz și i-a dat drumul într-o gură de canal din podeaua de beton. — Intrăm în grevă, spune țârul de Sfânt Fără-Mațe. Nu scriem nici o chestie d-aia trăsnet, gen Frankenstein, până nu primim căldură. În dimineața asta: fără căldură. Fără apă caldă. Fără hrană. — Ascultă, madam, spune Veriga Lipsă. Barba lui aproape o zgârie pe doamna Clark în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
Doamna Clark, care ne conduce, privește îndărăt și spune: — Ce-a făcut? Și din spatele videocamerei, Agentul Ciripel spune: — Și pe mine. Pe mine m-a violat primul. Sfântul Fără-Mațe spune: — Păi, la naiba... mi-a vârât-o și mie. De parcă țârului de Sfânt i-a rămas ceva în care să fie vârâtă. Doamna Clark spune: — Nu e amuzant deloc. — Asta e, îi spune Pețitorul. N-a fost amuzant nici când m-ai violat pe mine. Scuturânduși coada de cal, Ducele Vandalilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
cu degetele goale pe dinăuntru. În pantofi ne-am vârât șosete făcute ghem ca să înlocuiască degetele lipsă. Ne spunem Comitetul Popular pentru Conservarea Luminii Zilei. Pețitorul culege o „piersică”, învelită în catifea ca să-și protejeze mâna, și o coboară până la țârul de Sfânt Fără-Mațe, care o dă Bucătarului Asasin, cu burta lui mare stând în turul pantalonilor ca într-un hamac. Agentul Ciripel, cu videocamera lipită de ochi, filmează trecerea piersicii din mână în mână. Te poți vedea reflectat în piersicile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
elaborarea strategiei de tranziție a sistemului statistic românesc de la economia centralizată la economia de piață; asigurarea transparenței și diseminării datelor statistice, promovarea și consolidarea cooperării internaționale în domeniu, inițierea și dezvoltarea cooperărilor bilaterale cu instituții naționale de statistică din diferite țâri, sprijinirea instituției de statistică din Republica Moldova, conducerea unor acțiuni de anvergură națională pentru centralizarea și prelucrarea rezultatelor alegerilor din luna mai 1990, a Referendumului Național pentru Constituția României din decembrie 1991 și a alegerilor parlamentare și prezidențiale din septembrie octombrie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Naționale a Republicii Venezuela din Caracas, aniversarea la Caracas și București a 35 de ani de relații diplomatice neîntrerupte la nivel de ambasadă cu Republica Venezuela, în anul 2003. Contribuția deosebită adusă de ambasadorul Petru Pepelea la dezvoltarea relațiilor acestor țâri cu România a fost apreciată de președintele Republicii Venezuela, Hugo Chaves Frias, prin conferirea Ordinului FRANCISCO DE MIRANDA Clasa I, cu ocazia festivității organizate în acest scop, în prezența șefilor misiunilor diplomatice acreditați la Caracas și a principalelor personalități ale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
pe autocamion, și pe prostul satului, Otik Rakosnik (Janos Ban), însoțitorul acestuia, în deambulația matinală către autovehicul cu o invidiabilă punctualitate. Cuplul este remarcabil, șoferul este rotofei și calcă apăsat legănând o servietă, Ottik este înalt și slab ca un țâr și merge săltat încercând să-și potrivească pașii după ritmul imprimat de șofer. Mișcarea ordonată, animată de un entuziasm real în cazul lui Ottik, și de unul aparent în cazul lui Pavek împrumută ceva din ritmul marșurilor școlărești dictate de
Viața la țară cu Jirí Menzel by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3517_a_4842]
-
rostogolindu-se pe jos. Îl prinsese în brațe pe moșneag înainte de a se prăbuși. Îl săltă apoi pe umăr ca pe un sac, după care porni grăbit spre fundul curții. Calistrat era neașteptat de ușor. Moșul era slab ca un țâr, numai piele și os. Probabil că hainele de pe el cântăreau mai mult decât corpul. Aproape de gardul ce mărginea proprietatea era un nuc viguros ale cărui ramuri se întindeau aproape orizontal. Îl ochise încă de la venire și hotărâse că era exact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Și s-au pus pe sfătuit. Ce au hotărât oi spune, De vi-i vrerea, altădată, După ce-oi mânca plăcinte, Că povestea nu-i gătată. Ia, mai dați-mi și-o ulcică De cotnar, c-am însetat Și o țâr’ de fripturică, Să vă spun ce-a mai urmat... Tot pe-atunci, pe-acele vremuri, Un bătrân mi-a povestit, Că venise Sfântul Petru Pe pământ la un nășit). Și era în zi de faur Fără post, precum s-a
POVESTE de LEONID IACOB în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364537_a_365866]
-
pui de lele ce ești S-ar pu tea să nu mai cânt ci să-njur În numele tată lui și-al mamei și-al celorlalți nenăscuți din Ro mânia Patria noastră de cursă lungă și lată și slabă ca un țâr din fericire Poporul român a învățat să moară la fără frecvență Fără speranță Doamne întreb Totuși pe Tine cine o să te-ngroape Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ Referință Bibliografică: EREZIA LUI DUMNEZEU / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
EREZIA LUI DUMNEZEU de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363838_a_365167]
-
mod de a striga și anume, strigătura începe cu un salt de jos în sus, aproximativ de un interval de o octavă. După această parte, întreg corul anunță : ,, Printre meri și printre peri/ Cu găina ca să meri,/ Faceți-mi o țâr de cale/ Să vin la nănașa mare''... după care vine socăcița, reprezentată de o solistă : ,, Foaie verde busuioc/ Faceți-mi o țâr de loc,/ Că io vin cu ceteraș,/ Cu găina la nănaș''. După alte două strofe alternează corul și
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
După această parte, întreg corul anunță : ,, Printre meri și printre peri/ Cu găina ca să meri,/ Faceți-mi o țâr de cale/ Să vin la nănașa mare''... după care vine socăcița, reprezentată de o solistă : ,, Foaie verde busuioc/ Faceți-mi o țâr de loc,/ Că io vin cu ceteraș,/ Cu găina la nănaș''. După alte două strofe alternează corul și solista care începe lăudarea bucatelor, la care participă întreg corul. Prin armonizarea făută de Tudor Jarda, cele 15 strofe sunt prezentate sub
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
picioarele obosite de vremea anilor adunați asupra lor și de reumatism. Sosi și ziua examenului de stat, așa că Săndica plecă cu o zi înainte la București și se cază la căminul facultății. Era același administrator: un mărunțel slab ca un țâr, șmecher și lacom. Până nu i-a pus ceva în palmă suplimentar, deoarece mereu se văita că nu sunt camere, nu a obținut cazare. Parcă nu erau studenții în vacanță! Doar cei din anul terminal mai erau în cămine. Au
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
această dată, o singură floare ar fi suficienta pentru o primăvară atât de necesară țării noastre suptă de căpușe. Să ierte Dumnezeu păcatele îngerului care tocmai a sosit la el. Dar rog Domnul Dumnezeul meu să dea minte și legiuitorilor țârii de unde îngerul a plecat copleșit de nedreptăți. Referință Bibliografică: Testamentul / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2053, Anul VI, 14 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Emil Wagner : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
TESTAMENTUL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365194_a_366523]
-
avea. Apoi lângă poarta stânei Creștinește i-a-ngropat Și, lăsând slobodă turma, În cei codri a intrat... ............................ Dragii mei, am o rugare Că poveste n-am sfârșit: Să-mi aduceți o bardacă De vinars c-am obosit Și o țâr’ de-mbucătură Foamea să mi-o ostoiesc Ca povestea, mai departe, Vouă să vi-o povestesc. (va urma) Leonid IACOB Referință Bibliografică: poveste de Sântilie / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 933, Anul III, 21 iulie 2013. Drepturi
POVESTE DE SÂNTILIE de LEONID IACOB în ediţia nr. 933 din 21 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365259_a_366588]
-
continuat să se spele până a terminat toată apa din cazanul de pe „plat”. - Acu’, ia căldarea aia cu apă rece și pune-mi-o în cap! Fără să mai comentez, m-am conformat. - Dă șarvetele ielea două șî ieș’ o țâr’ afar’, să poci ieșî șî ieu din ciubăr ca să mă regulez, mi-a mai cerut moșu’. I-am dat două „șarvete” mari, înflorate - unul pentru cap și trunchi, și celălalt mai vechi pentru restul corpului. - Hai, bă, intră, că m-
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
rușinea ce se revarsă asupra noastră când suntem priviți din afară. Este pavat cu rușinea pe care ar trebui să o avem pentru nepăsarea noastră, pentru tăcerea noastră, pentru neputința de a îndepărta aceste urme ale rușinii, proțăpite în scaunul țârii. Este pavat cu rușinea celor care și-au vândut demnitatea, trădându-și semenii și sustinandui pentru câțiva bănuți. Este pavat cu urmele perioadei comuniste, adânc imprimate în mintea și conștiința noastră, și cu care timp de 21 de ani am
DRUMUL SPRE SCAUNUL ŢĂRII ESTE PAVAT CU RUŞINE... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356271_a_357600]