20 matches
-
trifoiul iepuresc, răsura, păduri de fag sau în amestec cu brad și molid. La altitudini mai mari de 1700 de metri întâlnim tufărișuri de jneapăn, smardar, afin, merișor, ienupăr pitic, ghințura. Etajul alpin cuprinde specii de păiuș, păiușca uriașă, rogoz, țăpoșica, clocotiș, coacăza, iarbă vântului. La fel de bogată și diversă că floră este și fauna parcului Retezat. Parcul National Retezat adăpostește 55 de specii de mamifere (dintre care 22 ocrotite de lege). Dintre mamifere amintim : capră neagră, căpriorul, cerbul, ursul, lupul, râsul
PARCUL NATIONAL RETEZAT, O EXPERIENTA DE NEUITAT de ALEXANDRU CĂNĂVOIU în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360990_a_362319]
-
habitat Pajiști montane de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicioase 4. Palaearctic Habitats (PalHab) 36.3172 Eastern Carpathian mat-grass swards 5. Habitatele din România (HdR) R3608 - Pajiști sud-est carpatice de Scorzonera rosea și Festuca nigrescens; R3609 - Pajiști sud-est carpatice de țăpoșică (Nardus stricta) și Viola declinata. 6. Habitatele Natura 2000 Nu este cazul 7. Asociații vegetale (AV) 5 R3608 - Scorzonero roseae - Festucetum nigricantis (Pușcaru et al. 1956) Coldea 1978 ’ (Syn.: Festucetum rubrae fallax Pușcaru et al. 1956, Festucetum rubrae montanum Csuros
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
acidofil, reprezentat prin pajiști secundare, dezvoltate în urma defrișării pădurilor de molid. Fitocenozele sunt formate din numeroase specii mezofile caracteristice ordinului Arrhenatheretalia - ceea ce le deosebește de comunitățile edificate de Nardus stricta și Viola declinata. R3609 - Pajiști sud-est carpatice de țăpoșică (Nardus stricta) și Viola declinata. Habitat de pajiște secundară cu caracter oligotrof, xerofil și acidofil. Cenozele caracteristice se instalează pe platouri, versanți, văi și coaste domoale până la moderat înclinate. Pajiștile de țepoșică se dezvoltă fie în urma degradării altor
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
E.2 Codul unic al tipului de habitat 6230* Pajiști de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicatice din zone montane (și submontane, în Europa continentală) R3608 Pajiști sud-est carpatice de Scorzonera rosea și Festuca nigrescens R3609 Pajiști sud-est carpatice de țăpoșică (Nardus stricta) și Viola declinata E.3 Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată 16,82 ha E.4 Calitatea datelor pentru suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată Bună E.5 Raportul dintre suprafața ocupată de tipul
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
E.2. Codul unic al tipului de habitat 6230* Pajiști de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicatice din zone montane (și submontane, în Europa continentală) R3608 Pajiști sud-est carpatice de Scorzonera rosea și Festuca nigrescens R3609 Pajiști sud-est carpatice de țăpoșică (Nardus stricta) și Viola declinata F.3 Structura și funcțiile tipului de habitat Din punct de vedere structural, habitatul 6230* este reprezentat în sit prin fitocenoze aparținând asociațiilor Scorzonero roseae-Festucetum nigricantis (Pușcaru et al. 1956) Coldea 1978 și Violo declinatae-Nardetum Simon
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
E.2. Codul unic al tipului de habitat 6230* Pajiști de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicatice din zone montane (și submontane, în Europa continentală) R3608 Pajiști sud-est carpatice de Scorzonera rosea și Festuca nigrescens R3609 Pajiști sud-est carpatice de țăpoșică (Nardus stricta) și Viola declinata G.3 Tendința viitoare a suprafeței tipului de habitat ”0” - stabilă G.4 Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața tipului de habitat în viitor ”x” - necunoscută - prima evaluare G.5 Perspectivele tipului de habitat
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
E.2. Codul unic al tipului de habitat 6230* Pajiști de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicatice din zone montane (și submontane, în Europa continentală) R3608 Pajiști sud-est carpatice de Scorzonera rosea și Festuca nigrescens R3609 Pajiști sud-est carpatice de țăpoșică (Nardus stricta) și Viola declinata H.3. Starea globală de conservare a tipului de habitat ”U2” - nefavorabilă - rea H.4. Tendința stării globale de conservare a tipului de habitat ”x” - este necunoscută H.5. Detalii asupra stării globale de conservare a tipului de
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
Călimanul Cerbului; R3111 - tufărișuri sud-est carpatice de afin; R3603 - Pajiști sud-est carpatice de părul porcului și Oreochloa disticha- platourile din jurul Vf. Rețitiș, Nicovala, Piciorul Țiganului, versanții sud-estici ai vârfurilor Călimanul Cerbului și Călimani Izvor; R3609 - Pajiști sud-est carpatice de țăpoșică și Viola declinată, întâlnite mai ales pe șaua care leagă Vf. 12 Apostoli de Vf. Lucaciu și versanții sudici ai celui din urmă. Au fost cartate separat, suprafețele - 200 ha, 1%- care fac trecerea de la pajiște la pădure și
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
jneapănul este înlocuit cu ienupăr; ... c) grohotișurile silicioase, de o mare frumusețe; ... d) pădurile de amestec și pădurile de conifere, care urcă până în golul alpin; ... e) jnepenișuri și ienupărete care fac tranziția între pădurile de limită și pășunile cu țăpoșică; ... f) peisaj antropic- fosta exploatare de sulf, cu impact negativ deosebit; pe versantul sudic al vârfurilor Bistricioru, Strunioru și Tihu, se observă suprafețe întinse dezgolite în urma doborâturilor de vânt. ... Principalele ecosisteme din parc sunt tipice zonei continental- boreale. Se
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
Koeleria macrantha 384.55 6410 Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase -Molinion caeruleae 14,93 R3710 Pajiști dacice de Molinia caerulea 14,93 6230* Pajiști montane de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicioase 105,48 R3609 Pajiști sud-est carpatice de țăpoșică -Nardus stricta - și Viola declinata 105,48 6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin 19,35 R3708 Comunități daco-getice cu Angelica sylvestris, Crepis paludosa și Scirpus sylvaticus 19,35 6520 Fânețe montane
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
este alcătuită din pajiști și păduri. În general covorul vegetal este, ca și clima și solurile, etajat pe verticală, componentele sale desfășurându-se în raport cu altitudinea. Prima mare asociație vegetală o constituie pajiștile montane secundare de păiuș negru, iarba vântului și țăpoșică ( Agrosti - Festucetum montanum). Alcătuite din pajiști și fânețe n naturale, pajiștile montane secundare apar între 600 și 1400 m. În general, în pajiști predomină ierburi d din familia gramineelor, ca păiușul roșu (Festuca rubra), iarba vântului (Aspera spicaventi), ță țăpoșica
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
țăpoșică ( Agrosti - Festucetum montanum). Alcătuite din pajiști și fânețe n naturale, pajiștile montane secundare apar între 600 și 1400 m. În general, în pajiști predomină ierburi d din familia gramineelor, ca păiușul roșu (Festuca rubra), iarba vântului (Aspera spicaventi), ță țăpoșica (Nardus stricta), iar în locurile mai umede se întâlnesc piciorul cocoșului (Ranunculus acris), rogozul (Carex sp.), coada calului (Equisetum arvense) ș.a. Pădurea este cea de a doua mare asociație vegetală, care în Rarău și Giumalău urcă, în g general, până la
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
ținutul Bazinului Transilvaniei. Vegetația etajului alpin este formată din pajiști primare, ierburi (graminee alpine) și tufărișuri pitice în subetajul superior. În subetajul inferior (altitudini de sub 2000 m) vegetația este formată din pajiști primare și secundare însoțite de părușcă (Festuca supina), țăpoșică (Nardus stricta), iarba stâncilor (Agrostis rupestis), jneapăn (Pinus montana), ienupăr (Juniperus sibirica) și anin verde (Alnus viridis). În etajul montan (între 800-1600 m) vegetația este formată din: molidișuri (Picea excelsa) amestecate cu brad (Abies alba), fag (Fagus silvatica), anin alb
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
de smârdar și afin; tufărișuri de smârdar cu jneapăn, tufărișuri de ienupăr; mlaștini oligotrofe cu rogozuri de tipul "Carex limosa"; turbării active; pajiști alpine și boreale pe substrat silicos; pajiști cu vegetație de păiuș și lăptiucă, pajiști cu unghia-păsării și țăpoșica; pajiști cu ovăscior argintiu și crețișoara. Floră parcului natural este constituită din specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Arbori și arbuști Păduri de conifere cu specii arboricole de: brad
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
cocosului ("Ranunculus carpaticus"). În parc vegetează și două specii (vulnerabile) de plante carnivore (insectofage): roua cerului ("Drosera rotundifolia" - relict glaciar) și foaie-grasă ("Pinguicula alpina"). Alte specii de ierburi și flori semnalate în arealul parcului: narcisa ("Narcissus radiiflorus"), ghințura ("Gențiana clusii"), țăpoșica ("Nardus strictă"), degetăruț ("Soldanella hungarica"), unghia-păsării ("Violă declinata"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), luceafăr ("Scorzonera roșea"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), pâștița ("Anemone nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), ovăscior argintiu ("Trisetum flavescens"), crețișoara ("Alchemilla vulgaris"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
ssp. microcarpum"), afin vânat ("Vaccinium uliginosum"), odolean ("Valeriana dioica ssp. simplicifolia"), ruginare ("Andromeda polifolia"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), o specie de roua cerului ("Drosera intermedia"), bumbăcarița ("Eriophorum angustifolium"), pufulița ("Epilobium palustre"), sânzâiene ("Galium uliginosum"), buhăieș ("Listera cordata"), pipirigul-cerbilor ("Scheuchzeria palustris"), țăpoșica ("Nardus strictă"), vuitoare ("Empetrum nigrum"), bucățel ("Agrostis canina"), iarbă neagră ("Calluna vulgaris"), rogoz ("Carex echinata, Carex curta, Carex pauciflora, Carex limosa, Carex magellanica, Carex rostrata").
Molhașurile Căpățânei () [Corola-website/Science/329974_a_331303]
-
Sambucus nigra"), soc roșu ("Sambucum racemosa") și păducel ("Crataegus monogyna"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite elemente floristice cu specii de: mărgică ("Melica uniflora"), păștiță ("Anemone nemerosa"), drăgaică ("Galium verum"), pupezele ("Lathyrus vernus"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), captalan ("Petasites hybridus"), țăpoșică ("Nardus stricta"), lăptucul oii ("Telekia speciosa"), piciorul caprei ("Aegopodium podagraria"), slăbănog ("Impatiens noli-tangere"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), iarba îngerilor ("Angelica archangelica"), păiuș roșu ("Festuca rubra"), iarba câmpului ("Agrostis capillaris") și iarbă deasă ("Poa nemoralis"). În vecinătatea sitului se află câteva
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]
-
molid ("Picea abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), brad ("Abies albă"), gorun ("Quercus petraea"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn ("Betula pendula"), anin negru ("Aninus glutinosa"), anin alb ("Alnus incana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinium myrtillus"); Ierburi și flori: țăpoșica ("Nardus strictă"), iarbă negră ("Calluna vulgaris"), păiuș ("Festuca valesiaca"), trestioara ("Calamagrostis nejglecta"), părușcă ("Festuca supina"), iarbă vântului ("Nardus strictă"), firuța ("Poa pratensis"), crețușca ("Filipendula ulmaria"), stirigoaie ("Veratrum nigrum"), ștevie de munte ("Astrantia major"), ghințura ("Gențiana pneumonanthe"). În vecinătatea sitului și
Oituz - Ojdula () [Corola-website/Science/334329_a_335658]
-
92/43/CE" din 21 mai 1992); care vegetează alături de: vuitoare ("Empetrum nigrum ssp. nigrum"), șuvară ("Molinia caerulea"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), ruin ("Succisa pratensis"), târsă ("Deschampsia cespitosa"), ruginare ("Andromeda polifolia"), bumbăcăriță ("Eriophorum vaginatum"), coada racului ("Potentilla erecta"), bozățel ("Veratrum album"), țăpoșică ("Nardus stricta"), iarbă albastră ("Molinia coerulea"), sau diferite specii de rogozuri ("Carex brizoides, Carex pauciflora, Carex echinata, Carex limosa"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, monumente de arhitectură, arii naturale
Igniș () [Corola-website/Science/331753_a_333082]
-
repens"), căldărușă ("Aquilegia nigricans ssp. subscaposa"), sisinei ("Pulsatilla patens"), garoafă de munte ("Dianthus petraeus ssp. spiculifolius"), toporaș galben de munte ("Viola biflora"), coada-iepurelui (cu specii de: "Sesleria heufleriana" și "Sesleria rigida"), ineață ("Linum perenne ssp. extraaxillare"), in galben ("Linum flavum"), țăpoșică ("Nardus stricta"), foaie grasă ("Pinguicula alpina"), ai sălbatic ("Allium obliquum"), rugină ("Juncus conglomeratus"), vulturică ("Hieracium tordanum"), urzică moartă galbenă ("Lamium galbdeolum"), iarba mieilor ("Festuca ovina"), iarba câmpului ("Agrostis tenuis"), iarbă roșioară ("Silene acaulis"), firuță ("Poa nemoralis"), iarba surzilor ("Saxifraga paniculata
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]