6,467 matches
-
COMPORTÂNDU-NE AȘA, NE-AM NENOROCIT TOATĂ ISTORIA! PRIVIND ISTORIA NOASTRĂ DIN ACEASTĂ PERSPECTIVĂ AJUNGEM LA CEEA CE AM NUMIT „PROBLEMA ROMÂNEASCĂ”. Marea ȘI DUREROASA Problemă Românească. În prima jumătate a secolului XX sociologii și istoricii noștri au vorbit despre Problema Țărănească și despre rezolvarea Problemei țărănești. A existat și un partid care s-a numit PARTIDUL NAȚIONAL ȚĂRĂNESC, care își baza Programul oarecum pe rezolvarea problemei Țărănești. Bineînțeles că problema Țărănească nu a fost rezolvată niciodată în România, iar acum, în
SCRISORI POLITICE ADRESATE POPORULUI ROMÂN, CLASEI INTELECTUALE ŞI CLASEI POLITICE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_scrisori_politice_a_stefan_dumitrescu_1355603462.html [Corola-blog/BlogPost/351605_a_352934]
-
NENOROCIT TOATĂ ISTORIA! PRIVIND ISTORIA NOASTRĂ DIN ACEASTĂ PERSPECTIVĂ AJUNGEM LA CEEA CE AM NUMIT „PROBLEMA ROMÂNEASCĂ”. Marea ȘI DUREROASA Problemă Românească. În prima jumătate a secolului XX sociologii și istoricii noștri au vorbit despre Problema Țărănească și despre rezolvarea Problemei țărănești. A existat și un partid care s-a numit PARTIDUL NAȚIONAL ȚĂRĂNESC, care își baza Programul oarecum pe rezolvarea problemei Țărănești. Bineînțeles că problema Țărănească nu a fost rezolvată niciodată în România, iar acum, în perioada postcomunistă, când satul românesc
SCRISORI POLITICE ADRESATE POPORULUI ROMÂN, CLASEI INTELECTUALE ŞI CLASEI POLITICE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_scrisori_politice_a_stefan_dumitrescu_1355603462.html [Corola-blog/BlogPost/351605_a_352934]
-
AM NUMIT „PROBLEMA ROMÂNEASCĂ”. Marea ȘI DUREROASA Problemă Românească. În prima jumătate a secolului XX sociologii și istoricii noștri au vorbit despre Problema Țărănească și despre rezolvarea Problemei țărănești. A existat și un partid care s-a numit PARTIDUL NAȚIONAL ȚĂRĂNESC, care își baza Programul oarecum pe rezolvarea problemei Țărănești. Bineînțeles că problema Țărănească nu a fost rezolvată niciodată în România, iar acum, în perioada postcomunistă, când satul românesc dispare, când la sate nu mai găsești decât bătrâni care nu pot
SCRISORI POLITICE ADRESATE POPORULUI ROMÂN, CLASEI INTELECTUALE ŞI CLASEI POLITICE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_scrisori_politice_a_stefan_dumitrescu_1355603462.html [Corola-blog/BlogPost/351605_a_352934]
-
În prima jumătate a secolului XX sociologii și istoricii noștri au vorbit despre Problema Țărănească și despre rezolvarea Problemei țărănești. A existat și un partid care s-a numit PARTIDUL NAȚIONAL ȚĂRĂNESC, care își baza Programul oarecum pe rezolvarea problemei Țărănești. Bineînțeles că problema Țărănească nu a fost rezolvată niciodată în România, iar acum, în perioada postcomunistă, când satul românesc dispare, când la sate nu mai găsești decât bătrâni care nu pot să lucreze pământul, când pământul bun, arabil al țării
SCRISORI POLITICE ADRESATE POPORULUI ROMÂN, CLASEI INTELECTUALE ŞI CLASEI POLITICE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_scrisori_politice_a_stefan_dumitrescu_1355603462.html [Corola-blog/BlogPost/351605_a_352934]
-
secolului XX sociologii și istoricii noștri au vorbit despre Problema Țărănească și despre rezolvarea Problemei țărănești. A existat și un partid care s-a numit PARTIDUL NAȚIONAL ȚĂRĂNESC, care își baza Programul oarecum pe rezolvarea problemei Țărănești. Bineînțeles că problema Țărănească nu a fost rezolvată niciodată în România, iar acum, în perioada postcomunistă, când satul românesc dispare, când la sate nu mai găsești decât bătrâni care nu pot să lucreze pământul, când pământul bun, arabil al țării a rămas pârloagă, această
SCRISORI POLITICE ADRESATE POPORULUI ROMÂN, CLASEI INTELECTUALE ŞI CLASEI POLITICE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_scrisori_politice_a_stefan_dumitrescu_1355603462.html [Corola-blog/BlogPost/351605_a_352934]
-
mai are cine să-l lucreze ... În același timp aproape jumătate din pământul arabil al Țării a fost vândut străinilor ! Așadar nici după un secol și mai bine de când s-a vorbit (căci acum nu se mai vorbește) de Problema țărănească și despre rezolvarea ei, nu am reușit s-o rezolvăm. Concluzia este clară, nu suntem așadar ca popor, capabil să ne rezolvăm problemele! Dar Problema românească, cea care este Problema fundamentală a Poporului român, problema cea mai importantă a neamului
SCRISORI POLITICE ADRESATE POPORULUI ROMÂN, CLASEI INTELECTUALE ŞI CLASEI POLITICE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_scrisori_politice_a_stefan_dumitrescu_1355603462.html [Corola-blog/BlogPost/351605_a_352934]
-
care este Problema fundamentală a Poporului român, problema cea mai importantă a neamului daco-românesc, o vom rezolva noi vreodată în istorie, dacă nu am reușit să o rezolvăm 2000 de ani ? Și dacă nu am reușit să rezolvăm nici Problema țărănească ? Și dacă, acesta fiind un lucru foarte grav în istoria noastră, nu am reușit să rezolvăm nici o problemă privind existența poporului, a statului și a națiunii române ? Este desigur foarte trist, dar și foarte adevărat, ceea ce spunem noi aici! Și
SCRISORI POLITICE ADRESATE POPORULUI ROMÂN, CLASEI INTELECTUALE ŞI CLASEI POLITICE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_scrisori_politice_a_stefan_dumitrescu_1355603462.html [Corola-blog/BlogPost/351605_a_352934]
-
din Baia Mare, își desăvârșește proza prin articolul: ,,Pthita noastră cea de toate zilele/Bucatele copilăriei” - un exercițiu de literatură gastronomică, prilej de aducere aminte de anii copilăriei, de bunicii și casa dumnealor cu târnaț, de uneltele din curtea unei gospodării țărănești - lucruri indispensabile traiului. Notez, așa în grabă, deși fiecare ar merita atenție: thiclăzău - călcător, fierul de călcat, cociorva - instrumentul fără de care nu se putea lucra la/în cuptor (la care eu ani în șir i-am zis ,,cociorbă”, nici eu
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 by http://confluente.ro/Istoria_unei_reviste_revista_unei_isto_vasile_bele_1331757393.html [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
un român; De multe ori chiar și un câine Mă privește lung, ca pe-un bătrân. Aș vrea să fiu cu tine dragă mamă - Să te-ngrijesc ca orice fiu, Să-ți leg la gât din mătase o maramă În țărănescul cel mai purpuriu. Dar sunt departe și mă doare Că soarta rea ne-a despărțit, Muncesc scăldat doar în sudoare - Un nerespectat introvertit. M-aș întoarce-acasă mâine, Dar am muri-n zadar noi amândoi; N-am avea nici boț de
TE IUBESC MĂICUȚA MEA ! de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1429444881.html [Corola-blog/BlogPost/353984_a_355313]
-
ca -întotdeauna - când vine acasă, primul drum îl face la bunicii ei. Și așa a început să se scurgă “oră mea de basm”, ora în care cred că nu am rostit aproape nici un cuvânt. A deschis poartă unei case mici, țărănești, cu pridvor .... iar eu am ramas uluita , chiar electrizata. În pridvor o apariție ireala prin frumusețea ei.O silueta distinsa, dreapta , - în ciuda celor 70 de ani pe care ii purta cu o naturalețe unică.- , îmbrăcată în costum popular. Dumnezeu a
DOUA PRIVIRI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 by http://confluente.ro/mirela_penu_1408870403.html [Corola-blog/BlogPost/340149_a_341478]
-
băiat și de băiat dacă era față. De îndată ce numele era auzit era aflat și numele ursitului sau ursitei. Acesta practică s-a mai întâlnit în zona amntită până prin 1960. Treptat, cu pătrunderea efectelor industrializării(dezvoltarea industriei textile) și în economia țărănescă, războiul de țesut s-a instalat din ce in ce mai rar, până s-a renunțat definitiv la el. Odată cu dispariția războiului din casă țărăneasca au dispărut din vorbirea oamenilor și sensurile unor cuvinte care desemnau componente ale acestuia precum: iepe pentru tălpici, moș
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_varvara_magdalena_d_varvara_magdalena_maneanu_1377592669.html [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
a mai întâlnit în zona amntită până prin 1960. Treptat, cu pătrunderea efectelor industrializării(dezvoltarea industriei textile) și în economia țărănescă, războiul de țesut s-a instalat din ce in ce mai rar, până s-a renunțat definitiv la el. Odată cu dispariția războiului din casă țărăneasca au dispărut din vorbirea oamenilor și sensurile unor cuvinte care desemnau componente ale acestuia precum: iepe pentru tălpici, moș și babă sau gașca și gâscan pentru dispozitivul care întorcea sulul din fața pe masura ce se adună țesătura, căi pentru scripeții care reglau
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_varvara_magdalena_d_varvara_magdalena_maneanu_1377592669.html [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
mai orb la splendori...! Muzele au castele în inimile lor. Mit și har, în fiecare actor e un înger frate sufletului pustiu! O actriță atrăgătoare prin puritatea interpretării de roluri în care se străvede lejeritatea și naturalul, așa cum o nuntă țărănească este grandioasă până la văzduh, tocmai prin simplitatea și splendoarea unite cu vatra fără altă altitudine decât spiritul vetrei, este Magda Catone! Ascultați melancolia viorii unui lăutar cu obrazul aplecat pe ea, priviți ulmii albi fără-a fi văruiți de cineva
MAGDA CATONE. FĂRĂ CUVINTE DE ÎNCHEIERE... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1451337405.html [Corola-blog/BlogPost/368235_a_369564]
-
fundamentale, agricultura și păstoritul sperând să asigure turme numeroase și recolte bogate. De exemplu, călușul invoca, la solstițiul de vară, fertilitatea solului. În trecut, satul era un tip de organizație nu doar teritorial-administrativă, ci și socială și spirituală. În limba țărănească, termenul de „sat” avea o multiplicitate de înțelesuri care dezvăluie caracterul său complex, care depășește simpla asociere cu un organ administrativ. Astfel, satul este uneori sinonim cu „obștea”, de unde și expresiile „l-a judecat satul”, „s-a supărat ca văcarul
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
deseori, în anii copilăriei și ai tinereții, pe care i-a petrecut pe meleagurile natale, printre țăranii de pe ogoare, și-a ajutat părinții cu brațele la coasă, la sapă și la alte munci. Niciodată nu și-a tăgăduit obârșia sa țărănească și legătura cu brazda străbună. Zestrea moștenită de la părinți, s-a îmbogățit pe parcursul vieții, adâncind și lărgind principalele trăsături ale personalității sale: credința curată în Dumnezeu, dragostea de neam și omenia ridicată la rang de virtute creștină. Despre studiile sale
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1483529258.html [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
balade și melodii de joc din toate zonele folclorice ale României, recitalurile sale se încheie cu piese concertante și de mare virtuozitate precum sunt Hora stacatto și Hora spicatto (de Grigoraș Dinicu), Călușul oltenesc, Ceasornicul, Căruța poștei, Sârba rândunelelor, Dans țărănesc (de Constantin Dimitrescu), Ciocârlia. Dumitru Zamfira a contribuit în calitate de solist la realizarea a peste 30 de spectacole-premieră la începutul fiecărei stagiuni a Ansamblului ,,Nicolae Bălcescu" și a Ansamblului ,,Ciocârlia", a efectuat turnee în toate județele țării, capitalele de județ și
DUMITRU ZAMFIRA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1471851095.html [Corola-blog/BlogPost/380109_a_381438]
-
muzicii populare românești? IC: V-aș invita să facem distincția clară între muzica populară și creatia tradițională, având ca sursă de inspiratie vatra satului. Muzica populară cuprinde mulțimea făcăturilor de prost gust, care azi ne bombardează ochii și urechile. Cântarea țărănescă a trecut prin sita timpului, a străbătut veacurile și a ajuns la noi, fiind șlefuită continuu, având caracter anonim. MM: Cum se pot susține tradițiile strămoșești? IC: Cântările noastre valoroase vor fi salvate de personalități dispuse la sacrificiu. Sunt ferm
ÎNTÂLNIRE CU DOMNUL ION CREȚEANU de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 by http://confluente.ro/milena_munteanu_1467943319.html [Corola-blog/BlogPost/341022_a_342351]
-
face turul lumii. La propriu. Prin astfel de solii ne exprimăm, colectiv, frumosul de suflet, de grai și de cânt. Românesc. Nu doar acolo unde sunt mulți români plecați, ci peste tot pe unde se găsesc iubitori de muzică bună țărănească românească. Îi dorim succes pe unde ne reprezintă și sperăm să ne doinească și altădată! Referință Bibliografică: Întâlnire cu Domnul Ion Crețeanu / Milena Munteanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2016, Anul VI, 08 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
ÎNTÂLNIRE CU DOMNUL ION CREȚEANU de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 by http://confluente.ro/milena_munteanu_1467943319.html [Corola-blog/BlogPost/341022_a_342351]
-
avea o ședere unică”, spune Anna Edwards, jurnalist la Daily Mail. Cu sania prin muzeu Unul dintre cele mai frumoase peisaje din jurul Sibiului pe timp de iarnă trebuie să fie cel din Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului. Casele țărănești, lacul și atmosfera, vă vor încânta cu siguranță. În plus, conducerea muzeului vă oferă ocazia de a vizita totul dintr-o sanie autentică recondiționată, trasă de cai. “Săniile vă vor conduce pe ulițele satului - sinteză națională, în sunetul zurgălăilor, în
Unde ne distrăm iarna aceasta? by http://www.zilesinopti.ro/articole/1594/unde-ne-distram-iarna-aceasta [Corola-blog/BlogPost/97059_a_98351]
-
Viața ca o pradă și Delirul. În 1945 devine corector la ziarul „România liberă”. Apoi din 1952devine redactor la revista „Viața românească”. Și acum să revenim la subiect. La 32 de ani, când începuse să scrie nuvelele lui din viața țărănească, se întâlnește cu o domnișoară de 20 de ani, o fată tot de la țară, frumoasă, talentată și inteligentă, colegă la Școala de literatură „M. Eminescu”cu Nicolae Labiș, care avea să-i cucerească inima din primele clipe de cunoștință. Este
DACĂ DRAGOSTE NU E, NIMIC NU E... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 by http://confluente.ro/Marin_preda_daca_dragoste_nu_e_nimic_ion_ionescu_bucovu_1346350793.html [Corola-blog/BlogPost/355315_a_356644]
-
a sute de mii de jertfe de vieți omenești...în clipa când episcopul Iuliu Hossu citea Proclamația, iar lângă el mai erau doar un soldat, patriarhul și un grup câțiva oameni adunați în față... așezat în stânga patriarhului, cu căciula lui țărănească, îmbrăcat în haină lungă și cu chip strălucind de emoție și de bucurie e surprins un bărbat... cu gura întredeschisă de fericire, sorbind fiecare cuvânt pe care îl aude, cu mâinile strânse ca într-o rugăciune de mulțumire și cu
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1456395307.html [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
de altfel însuși țăranul român, argumentul viu și cel mai puternic al autohtoniei noastre ... O caracteristică tot atât de importantă a unui neam, ca și comunitatea de sânge, este limba. La noi și aceasta e opera țăranului. Limba românească e o limbă țărănească. Farmecul și expresivitatea specifică le-a căpătat dela făuritorul ei originar, care a fost țăranul. Toată desvoltarea ei, până în timpurile mai nouă, se datorește țăranului, singurul care a vorbit-o totdeauna. Limbile prea cultivate, ajunse la completă maturitate, devin rigide
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
latină, greacă, ebraică... Limba noastră, cultivată numai de țărani, în legătură continuă cu pământul și cu lumea concretă, a păstrat expresia imagică și naivă a omului simplu, o prospețime pitorească și colorată, ritmul vieții mișcătoare. Limba aceasta, ca toate operele țărănești, e conservatoare și-și apără cu îndărătnicie conformația, rămânând refractară încercărilor de violentare. Neologismele, în afară de cele de specialitate cu circulație numai în anume sfere, se generalizează anevoie și abia după ce suferă transformările noționale și formale potrivite cu spiritul ei. Așa
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
fi o dovadă mai mult că orașului îi lipsește încă spiritul autohton zămislitor de valori originale. Totuși cultura adevărată, prin care neamul românesc să-și justifice rostul în lume, numai orașul poate s’o creeze și s’o desăvârșească. Literatura țărănească nu e pentru țărani, căci țăranii nu citesc și nici nu vor citi cărți literare. Țăranul își face singur literatura pe care o poftește inima lui, cum își confecționează cele trebuincioase pentru trupul și sufletul său. Cărțile cu țărani le
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
ușor pedepsitor: ,,te-ai strecurat ispită între mine și rugăciuni”, bărbatul constituie elementul-ispită, pierdut undeva în trecut, însă recuperat din amintiri. Cum împlinirea în cuplu azi nu mai e posibilă, însă iubirea înseamnă predestinare, atunci rămâne speranța (,,vom umple casa țărănească de copii,/ iubindu-ne pe fân-abia cosit”) în trăirea ei deplină într-o viitoare existență (În altă viață). Redarea poetică a faptului în sine m-a dus cu gândul la acea căutare continuă a jumătății, de-a lungul mai multor
OCHIUL CURAT SAU DOBÂNDIREA CERTITUDINILOR NECESARE DE MIHAELA OANCEA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1452010128.html [Corola-blog/BlogPost/368164_a_369493]