6,467 matches
-
Acasă > Eveniment > Ordinea Zilei > LIA-ALEXANDRA HUSAR: ZILELE MUZEULUI ȚĂRANULUI 2011 Autor: Lia Alexandra Husar Publicat în: Ediția nr. 250 din 07 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Înălțarea Sfintei Cruci,reper al sărbătorilor mari în lumea țărăneasca - fără cruce tot omul e pierdut -,recuperează fragmentar spațiul sacru și ne aduce aminte de puterea crucii. De Ziua Crucii, dar și înainte, și după, din 9 până pe 18 septembrie, Muzeul Național al Țăranului Român ne invită la Zilele Muzeului
LIA-ALEXANDRA HUSAR: ZILELE MUZEULUI TARANULUI 2011 de LIA ALEXANDRA HUSAR în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Lia_alexandra_husar_zilele_muzeului_taranului_2011.html [Corola-blog/BlogPost/356202_a_357531]
-
aer liber. Ansamblul „Brădulețul” de la Ciocănești are aproximativ 7 ani vechime și este alcătuit din persoane de vârste diferite, femei și bărbați, soliști vocali și dansatori. Interpretează cântece și dansuri foarte vechi din zonă: „Hora”, „Bătrâneasca”, „Trilișești”, „Coasa”, „Coșnencuța”, „Ciocănișteanca”, „Țărăneasca”. Fetele poartă costume alcătuite din: batic, cămașă cusută cu motive florale și geometrice, catrință țesută, poale, bârneață (cingătoare). Costumele bărbătești sunt formate din: pălărie sau căciulă, cămașă albă cusută cu pui (modele florale), bundiță cu dihor, curea. Ansamblul „Bistrița Aurie
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Ciocănești, înființat în 1993, este alcătuit din taraf tradițional, dansatori, soliști vocali, rapsozi populari, soliști instrumentiști. Are în repertoriu cântece și dansuri din folclorul bucovinean. Printre dansuri pot fi amintite: „Bătrâneasca de la Ciocănești”, „Bătuta la podea”, „Arcășeasca”, „Coasa”, „Coșmencuța”, „Arcanul”, „Țărăneasca.” Ansamblul „Lacrimoza” de la Chișinău, condus de preotul Vasile Lupanciuc și Formația „Mihai Rusu și colegii” din Ciocănești au interpretat alternativ muzică instrumentală la pian, vioară și nai, cât și vocală. Din repertoriul tinerilor de la Chișinău au făcut parte cântecele: „Cât
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
În „Suita I” sunt cuprinse dansurile: „Bătrâneasca de la Straja”, „Șepteleanca”, „Bătrâneasca de la Arbore”, „Polobocul”, în „Suita a II-a”: „Huțulca de la Brodina” combinată cu „Huțulca de la Moldovița”, „Suita a III-a” începe cu „Țânțăroiul” de la Iaslovăț, continuă cu „Corăgheasca”, „Pădurețul”, „Țărăneasca”. Execuția se desfășoară de la dansul bătrânesc, cu toată talpa așezată pe pământ la dansul tineresc mai dinamic. Fetele poartă costume alcătuite din: batic sau maramă care diferă de la un dans la altul, batic negru înflorat la dans bătrânesc, batic verde
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
țăran, Florea Gheorghe, Aristide, Marin al Mariei lui Usturoi, Matei Dimir, Fane-Marin Bâznae, Valache, Albei, Sița, Popa Andrei, Vasile Boțoghină, faimoasa Guica. De atunci au trecut mulți ani. Romanul „Moromeții” a rămas multă vreme în umbră sub motivul că prozei țărănești i-a trecut timpul. Dar puțini au observat că „Moromeții” este un roman care ne aduce în față un nou tip de țăran care se deosebește de țăranul lui Sadoveanu, Creangă, Zaharia Stancu sau Rebreanu. Acestă carte e ca aurul
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1437556830.html [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
denumesc obiecte din casă și din curte: prag, podișcă, parmalâc, belciugării, târlici, cipici, cergă, boboroadă, caftane, fes, rășchitor, daravelă,leliță, vadră, a da dosul... Limba moromeților are ca trăsătură principală oralitatea, Marin Preda fiind un virtuoz al dialogului din lumea țărănească. La 60 de ani de la apariția “Moromeților” Nicolae Breban spune :„Moromete înseamnă în primul rând lansarea unui personaj. Cea mai mare forță a scriitorului nu e să facă metafore, forța scriitorului să creeze, precum Dumnezeu sau zeii, o figură de
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1437556830.html [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
român, Nicolae Breban a spus-o din nou, foarte plastic: „În 45, când s-a terminat războiul, 75 la sută dintre români erau țărani. Și acum sunt tot cam 75 la sută, cea mai mare parte dintre noi avem constituție țărănească, nu ne ascundem după deget, facem pe orășenii, facem pe snobii, mergem la Monaco, avem nu știu câte licențe... de-astea de două parale”. Și a concluzionat: „E o mare porcărie că lăsăm să se scufunde așa în neglijență acest pachebot enorm
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1437556830.html [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
s-au trezit și încă una, după care se dau jos din pat și se apucă fiecare de treburile lui. Pentru dimineața, fie că pleacă la câmp, fie că nu, cei doi au sarcinile bine stabilite, ca în orice gospodărie țărănească respectabilă. Înainte însă de a se apuca de acestea, își rezolvă fiecare, pe rând, acele probleme fiziologice, dar și de igienă minimală, cu care s-au obișnuit încă din copilărie. Dacă oamenii de la oraș desfășoară ambele activități de mai sus
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Prima_prasila_fragment_liviu_gogu_1379850500.html [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
Născut la Târgu Jiu la 1/14 noiembrie 1925, a absolvit Liceul „Carol I“ din Craiova, urmând apoi Facultatea de Drept a Universității din București, pe care o închee în 1948, după care, implicat în activitatea tineretului din Partidul Național Țărănesc trăiește, conform mărturiilor sale, în „clandestinitate“ până la eliberarea deținuților politici, în 1964, „când se predă Procuraturii Militare din București, fiind supus unei anchete prelungite și trimis cu domiciliu obligatoriu în provincie, de unde în 1966 reușește să se întoarcă în capitală
IN MEMORIAM: NICOLAE STROESCU-STĂNIŞOARĂ de ION DUMITRU în ediţia nr. 1279 din 02 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_dumitru_1404303034.html [Corola-blog/BlogPost/349774_a_351103]
-
Scriitorilor din România) perioada a fost „mai grea și mai cumplită”(54). Într-o cuvântare ținută la Varșovia în noiembrie 1920, Take Ionescu spunea că „600.000 de români trăiesc dincolo de frontiera estică”(55). În aprilie 1920 încep mari revolte țărănești, răsculații conduși de Tutunică ocupă Balta, răscoala întinzându-se în raioanele Codâma și Ananev (raion despre care „Marea enciclopedie rusă” spunea că „moldovenii sunt locuitorii autohtoni ai raionului”). În 1922 sub conducerea lui Chirsula revolta a reizbucnit. După înăbușirea în
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
în stânga ei. - Gata!? Puneți-i ceva și la ochi, să nu vadă! strigă șoferul cu o voce groasă și tunătoare. - Da, acum! îi răspunse cel care o prinsese de mijloc. Scoase repede dintr-un buzunar al gecii negre o basma țărănească și o legă. Ea mai încercă să se zbată, scoțând niște zgomote surde. Șoferul porni mașina și după câtva timp le spuse celor doi: - Ori o faceți să stea cuminte, ori opresc mașina aici și vă dau jos pe toți
RĂPIREA (1) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1433230105.html [Corola-blog/BlogPost/377194_a_378523]
-
a bombat în cap? Suntem toți băgați în asta! Șefu' ne mănâncă de vii pe toți și ne dă de mâncare la greu, dacă tu faci așa ceva! îi răspunse cel care o legase cu cârpa la gură și cu basmaua țărănească la ochi. - O faceți să tacă, clar? O omorâți puțin, vreo cinci minute sau zece, ați înțeles? Ori îi faceți ceva ca să nu se mai foiască, ori nu răspund de faptele mele! Ce-o vedea șefu' frumos la ea, nu
RĂPIREA (1) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1433230105.html [Corola-blog/BlogPost/377194_a_378523]
-
capitol se referă la „Teorii literare despre arta scrisului la Sadoveanu în povestirea în ramă „Iapa lui Vodă”, prima povestire din Hanu Ancuței”. În această adevărată capodoperă narativă, „Hanu Ancuței”, se regăsesc aproape toate elementele din celelalte povestiri sadoveniene: lumea țărănească, natura, idilicul, legenda, oralitatea. Nicolae Manolescu scria în legătură cu această scriere: „Niciodată arta povestirii n-a fost mai rafinată în simplitatea ei”. Întâlnirile de la Hanu Ancuței au fost asemănate cu cele din O mie și una de nopți. Permanent, în povestire
APOSTOL AL LIMBII ROMÂNE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1491612007.html [Corola-blog/BlogPost/372499_a_373828]
-
generale și a celei românești mai ales.” Pentru el Ortodoxia românească nu este activitatea deliberată a vreunei Biserici în sine, ci „... lucrarea stăruitoare, anonimă și individuală, a unor misionari deprinși materialmente de baza lor canonică. Aceasta explică de ce Ortodoxia noastră țărănească nu este atât o religie cu Biserică chezășuitoare a credinței, cât mai ales un fel de cosmologie în care elementele de dogmă strict ortodoxă se ipostaziază în realități cocrete; de ce, cu alte cuvinte, creștinismul a coborât la noi în realitățile
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604129.html [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
care se așterneau fânețurile înmiresmate, alături de grădinile cu pomet prin care străbăteau ritmuri de brâuleț, înveșmântate în armoniile de Ie musceleancă. Acolo venea Dumnezeu, ca un gospodar cuminte după ce-și isprăvise lucrarea, să se bucure de priveliștea unei nunți țărănești. Aurel State, după școala primară, își continuă studiile la Școala Normală din Câmpulung-una dintre cele mai bune școli românești ale vremii, prin tradiția și prin absolvenții ei. Dotat cu o inteligență deosebită și cu curaj pe măsură, tânărul Aurel în
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1438859071.html [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
ciubuc și caftan ustensilele care arătau apartenența la marea boierime din Țările Române (Muntenia și Moldova) în Ardeal marea boierime, împinsă și de biserică a ajutat dezvoltarea breslelor meșteșugărești care au întărit militar nu numai zona de graniță sub-montană. Cetăți țărănești și biserici întărite au devenit frecvente loc de refugiu și apărare a avutului locuitorilor de rând, meseriași sau agricultori. Țăranul a strâns mici averi constituite de vite de muncă, pluguri de fier și alt inventar gospodăresc necunoscut în cealaltă parte
BANI MULŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1470212513.html [Corola-blog/BlogPost/370620_a_371949]
-
din conștiință urmele și o încarcă de aviditatea bântuirii carnavalului planetar. Vin străinii să exploreze minunile Moldovei de Sus și se întorc la ei reconciliați cu natura pură, stăpână a universului, încărcați de plăcerea priveliștilor, de cunoașterea artei, tradițiilor, culturii țărănești, istoriei acestei părți de lume, recuperatoare a frumuseții lumii din întregul ei. Botoșaniul e una din așezările dintre frontierele de piatră, păduri și râuri, ale ținuturilor domnite de Ștefan cel Mare, Mihai Eminescu, George Enescu ieri și azi. Aici se
MIHAI MĂLAIMARE. TEORIA GESTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_malaimare_teoria_gestu_aurel_v_zgheran_1393848402.html [Corola-blog/BlogPost/353706_a_355035]
-
autoare este molipsitoare și plină de must care te amețește și uneori, te îmbată. Satul copilăriei, rămas în memoria scriitoarei precum și icoana bunicului, sunt vii și acum, după mai bine de jumătate de veac: “Bunicul ducea narațiunea în felul lui, țărănesc, dar cu sămânța filosofiei universale bine păstrată în substratul cuvintelor, un dialect local distinct. El a fost un țăran autodidact. Citise la vremea lui, cât toți țăranii dintr-un sat întreg. Așa îmi amintesc că a fost satul copilăriei mele
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_celor_patru_maini_cronica_literara_la_cartea_melania_cuc_si_menut_maximinian_cartea_cu_coperti_de_sticla_c.html [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
metafora care mă caracterizează în poem și în proză. Metafora este ca o mască venețiană; frumoasă și parșivă. Nu știi niciodată cu siguranță ce obraz poate ascunde”. Scriitoarea are preocupări legate și de valorificarea patrimoniului cultural local, înființând un Muzeu țărănesc în satul Archiud. Menuț Maximinian îl numește: “Un muzeu ca o declarație de dragoste pentru tradițiile noastre”. Familia ei a dăruit țării personalități distincte în peisajul transilvan: pe bunicul Simion, o legendă locală la care se raportează sătenii și azi
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_celor_patru_maini_cronica_literara_la_cartea_melania_cuc_si_menut_maximinian_cartea_cu_coperti_de_sticla_c.html [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
în Sânul neamului ecouri de har, muzică și lumină. În melodia ritmului primăvăratec profunzimea ideilor sale s-a înveșmântat în frumusețea versurilor pline de dor, de trăire și de sublimă splendoare. Zămislit în destinul Doinelor strămoșești, punctele cardinale ale religiozității țărănești i-au fost ursitoarele care i-au nălbit gândirea, odrăslindu-i soarta misionară în fiorul divinei chemări și al sfintei asumări hristice. „Spre glorioasa-mi obârșie/ Cobor adânc din eu în eu,/ Sub mii și mii de ani mă-mbie
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
ițeau frunze uriașe de brustur și pâlcuri de urzici mușcătoare. Câte un chioșc din lemn năpădit de licheni, o bancă sau o masă șubredă de grădină, se iveau din mijlocul buruienilor. Casele de la marginea orașului erau aidoma unor mici gospodării țărănești. Multe dintre ele, construite din lemn sau chirpici, erau acoperite cu șindrilă sau cu carton gudronat. Erau scunde, înghesuite unele în altele sau cu mici intervale prin care te puteai strecura, pe porți scârțâitoare de lemn înnegrit, în curți cu
PRIN MAHALALELE SUCEVEI DE ALTĂDATĂ de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 by http://confluente.ro/Prin_mahalalele_sucevei_de_altadata.html [Corola-blog/BlogPost/341662_a_342991]
-
Publice și al Comunicațiilor. În 1940 este silit să demisioneze din toate funcțiile guvernamentale de către guvernul fascist de atunci, datorită naționalității soției lui, pentru că doamna Bunescu era evreică. Se relansează în ingineria construcțiilor și devine membru activ al Partidului Național Țărănesc al lui Maniu în 1940; ulterior face parte din Comitetul Executiv al partidului și este numit subsecretar de stat în guvernul Generalului Rădescu. Comuniștii îl arestează în 1947 și după eliberare, în perioada august 1947 - octombrie 1948 se ascunde, fiindu
DACĂ VREI SĂ REUŞEŞTI ÎN VIAŢĂ FĂ-ŢI CEL PUŢIN UN PRIETEN EVREU (CAPITOLUL XX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Daca_vrei_sa_reusesti_in_viata_fa_ti_cel_putin_un_prieten_evreu_capitolul_xx_.html [Corola-blog/BlogPost/345099_a_346428]
-
zic? Fata nu era din cale-afară de urâtă, era chiar frumușică dacă o priveai mai bine, deși nasul îi era cam strâmb și gura cam într-o parte. Ceea ce mă făcea să mă cutremur din toată ființa era casa aceea țărănească, fără nicio poezie în ea, plină doar de preocupări banale, care nu mă atrăgeau deloc. Spre miezul nopții, în fine, după ce reușisem să scap din plictiseala acelei case și să închid bine pe dinafară poarta cea hodorogită din curtea gospodăriei
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (4A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1463551089.html [Corola-blog/BlogPost/379949_a_381278]
-
de un mucenic: “Să nu ne răzbunați!”. Principalele publicații ale lui Mircea Vulcănescu sunt următoarele: Teoria și sociologia vieții economice. Prolegomene la studiul morfologiei economice a unui sat (1932) • În ceasul al 11-lea (1932) • Cele două Românii (1932) • Gospodăria țărănească și cooperația (1933) • Războiul pentru întregirea neamului (1938) • Înfățișarea socială a două județe (1938) • Dimensiunea românească a existenței (1943) Câteva dintre acestea au fost reeditate după 1990, mai ales prin grija neobositului său exeget Marin Diaconu. Numeroase alte texte de
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 60 DE ANI DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A UNUI MARTIR ŞI MUCENIC AL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (28.10.2012) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 662 din 23 o by http://confluente.ro/In_memoriam_implinirea_a_60_de_ani_stelian_gombos_1350989877.html [Corola-blog/BlogPost/346523_a_347852]
-
sunt auzite azi cântece noi folclorice, autentice, iar cele vechi sunt cu spor primenite neizbutit. Din această privință, cântecele artistei Floarea Calotă sunt o colecție reprezentând culegeri de folclor românesc, la rândul lui ales din bogăția, varietatea și vastitatea culturii țărănești căreia Floarea-artista, i-a luat de desupra oglinda aurorală iar din miez inima florilor spirituale. Camprin anul 1920, Ovid Densusianu zicea, privitor la culegerea de folclor:„În adâncurile materialului sunt de părere să se țină seama nu numai de folclorul
FLOAREA CALOTĂ, FLOARE SPIRITUALĂ A CÂNTECULUI FOLCLORIC ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 by http://confluente.ro/_floarea_calota_floare_spiri_aurel_v_zgheran_1374539613.html [Corola-blog/BlogPost/357192_a_358521]