2,369 matches
-
op. cit. p. 65) În cadrul Mișcării de eliberare națională a românilor basarabeni, roluri și asumări decisive privin biruința acesteia au avut-o: Adunarea Uniunii Cooperatorilor din Basarabia (6-7 aprilie 1917), Adunarea extraordinară a reprezentanților clerului și mirenilor (19-25 aprilie 1917), Congresul Țărănimii din Basarabia (23-25 mai 1917), Congresul Învățătorilor Moldoveni (25-28 mai 1917) și Congresul militarilor moldoveni (Chișinău, 20-27 octombrie 1917) și, la fel de important presa națională prin militanții ei de seamă. Toate aceste mari voințe au hotărât instituirea Sfatului Țării, care prin
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
lungă și nu constituie obiectul acestor însemnări, care vizează doar un caz, cel al lui George Coșbuc, autor canonic de notorietate, scos din manuale în cel mai pur registru stalinist. Probabil că îngropată fiind agricultura românească, trebuia îngropat și „poetul țărănimii”, falsă etichetă aplicată unui autor de calibru academic, traducător din opere celebre, om al veacului său, având nu doar sentimentul istoriei, ci căutând și sensurile mitologice ale acesteia. Anul 2016 marchează împlinirea a 150 de ani de la nașterea sa. Centenarul
NICOLAE BĂCIUŢ by http://confluente.ro/articole/nicolae_b%C4%83ciu%C5%A3/canal [Corola-blog/BlogPost/353457_a_354786]
-
lungă și nu constituie obiectul acestor însemnări, care vizează doar un caz, cel al lui George Coșbuc, autor canonic de notorietate, scos din manuale în cel mai pur registru stalinist.Probabil că îngropată fiind agricultura românească, trebuia îngropat și „poetul țărănimii”, falsă etichetă aplicată unui autor de calibru academic, traducător din opere celebre, om al veacului său, având nu doar sentimentul istoriei, ci căutând și sensurile mitologice ale acesteia.Anul 2016 marchează împlinirea a 150 de ani de la nașterea sa. Centenarul
NICOLAE BĂCIUŢ by http://confluente.ro/articole/nicolae_b%C4%83ciu%C5%A3/canal [Corola-blog/BlogPost/353457_a_354786]
-
calitatea scrisului oriunde o întâlnesc, în scrisul contemporanilor, sau al altora. Dintre monștrii sacri: Onisifor Ghibu (Săliștean)... Eminescu, Blaga, Marin Sorescu, Arghezi, Doinaș, Vieru ... De fapt, mult mai mulți merită respectele mele. Îl ador pe Rebreanu; îi admir respectul pentru țărănime, splendid articulat în cuvântul de intrarea în Academie. - Cum apreciați activitatea culturală a diverselor asociații din Diaspora, cu care dintre ele colaborați? Am amintit câteva mai sus: simt că fac parte din familia Observatorului, a Candelei de Montreal, a Confluențelor
INTERVIU CU SCRIITOAREA MILENA MUNTEANU (CANADA) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 by http://confluente.ro/milena_munteanu_1493237728.html [Corola-blog/BlogPost/375294_a_376623]
-
în rândul populației din spațiul Danubiano-Carpato-Pontic.Același lucru se află și în “Letopisețul Țării Moldovei “ a lui Miron Costin ( 1633-1691), în care prin faptul că arată cum a venit la domnie Alexandru Vodă Ilieș, cronicarul subliniază starea de mizerie a țărănimii ca o fierbere”în greutăți și netocmele “ din care pricină ușor au putut fi răsculați împotriva stăpânirii. În toată literatura începutului istoriografiei în limba română, inclusiv în “Cronica Țării Românești“ a lui Radu Popescu și în “cronica anonimă” pe care
LITERATURA ÎN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Literatura_in_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/356487_a_357816]
-
română, inclusiv în “Cronica Țării Românești“ a lui Radu Popescu și în “cronica anonimă” pe care N.Bălcescu a publicato sub titlul “Istoria Țării Românești dela 1689 încoace, continuată de un anonim “ unde este zugrăvită epoca lui Brânoveanu. Descoperim aspirațiile țărănimii spre o viață mai bună și sperând la firave elemente democratice și sociale. În acea perioadă Isaac Newton publica “ Principiile matematice ale filozofiei naturale“( 1687 ), iar francezul Nicolas Malebranche căuta să înlăture de pe poziții idealist-teologice dualismul lui Descartes, scriind “Despre
LITERATURA ÎN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Literatura_in_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/356487_a_357816]
-
la Sf.Sava, prima școală superioară în limba română din Țara Românească. Publică în 1820 un abecedar “ Povățuitorul tinerimii“, iar Constantin Dinicu Golescu scrie”Însemnare a călătoriei mele făcută în anii 1824, 1825, 1826 “, în paginile căreia găsim imaginea vieții țărănimii exploatate, metodele cu care se storceau birurile dela țărani. Un om cu idei înaintate a fost Ionică Tăutu, un boiernaș moldovean, autor a unor pamflete politice. Ca și Dinicu Golescu, el a luptat cu arma scrisului pentru smulgerea poporului din
LITERATURA ÎN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Literatura_in_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/356487_a_357816]
-
mare filosof și totodată economist Karl Marx[2] a descris în Manifestul Comunist[3] prezentat public în 1848 realități ale sălbăticiei tranziții spre industrializare a manufacturii. Condițiile de viață ale muncitorimii, clasă socială recent apărută prin „devorarea” la propriu a țărănimii de către oi, au generat revoluția comunistă petrecută cu o jumătate de secol mai târziu. Condițiile inumane de muncă descrise de Marx au fost vremelnice, iar ameliorarea lor, asociată și cu vandalismul Stalinist care a preluat de la „muncitori” puterea politică a
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1397038554.html [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
să dărâme și nici măcar să dovedească nimic, ci doar să mărturisească o credință și solidaritatea mea continuă cu inima celor mulți cari au avut parte tot de ocări și proboziri, și prea arar de vorbe bune... În vieața altor națiuni, țărănimea a putut avea, și a avut, un rol secundar, șters; pentru noi însă e izvorul românismului pur și etern. La noi, singura realitate permanentă, inalterabilă, a fost și a rămas țăranul. Atât de mult că, de fapt, ță ranul român
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
țăranului. Ea i-a dăruit puterea de a rezista și de a birui încercările veacurilor. Creștinismul nostru, așa cum îl practică și-l trăiește țăranul, ascunde într’însul toate fazele și peripețiile istoriei poporului român, întocmai ca și limba românească... Dacă țărănimea română a fost ursită să conserve rasa, pământul, limba și credința noastră, înseamnă că ea este întruchiparea tuturor virtualităților și energiilor românești, că deci dintr’însa trebue să pornească și să se inspire tot ce e românesc. în trecut, din
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
omului, au impus libertatea popoarelor, precum curentele dominante actuale, prin încătușarea individului, sunt sortite să îngenuncheze pe cei slabi în folosul celor puternici. Vântul de generozitate universală a prilejuit, cum era natural, și mari exagerări. Mila, compătimirea și dragostea pentru țărănime au creat o imagine falsă a țăranului, o idealizare ieftină și dulceagă, departe de realitate. Pe măsură ce interesul pentru țăran creștea, s’a ajuns să nu se mai poată vorbi despre el decât în termeni hiperbolici. Iar când sufragiul universal a
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
să nu se mai poată vorbi despre el decât în termeni hiperbolici. Iar când sufragiul universal a oferit un buletin de vot țăranului analfabet și nemâncat, oropsitul de ieri s’a pomenit deodată tiran prin procură. Pentru că toate mișcările în favoarea țărănimii au fost infectate de retorism, au rămas simple intenții fără rezultate practice. După o sută de ani de emancipare, devenit proprietar asupra aproape totalității pământului cultivabil, țăranul român se află în aceeași mizerie morală și culturală, iar standardul lui de
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
la îndemână pe țăranul român, în caz de îndoieli. După Creangă și Coșbuc, mișcarea semănătoristă, împreună cu cele similare și adiacente, a putut enunța axiomatic că o literatură românească adevărată trebue să purceadă din realitatea românească, adică direct sau indirect din țărănimea care reprezintă ceea ce are mai original neamul nostru. De fapt semănătorismul n’a făcut decât să formuleze și să strige cu glas tare, ca să pătrundă în conștiința tuturor, ceea ce au simțit totdeauna, deși nu atât de categoric, toți creatorii de
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
transformă în apologeți ai actualei orânduiri. E vreo diferență între cei de „ieri” și cei de „azi”? Nici una, cu excepția „decorului”. În 1989 aveam industrie și agricultură. Simbioza celor două ramuri principale ale economiei, pe lângă semiotica oficială a alianței politice dintre țărănime și proletariatul industrial, fusese evidențiată prin stema aflată pe steagul roșu, reprezentând secera și ciocanul. După „revoluție”, am aruncat „secera și ciocanul” la „lada de gunoi a istoriei”. Semiotica „gestului”, am înțeles-o abia acum după aproape un sfert de
SECERA ŞI CIOCANUL de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1442030928.html [Corola-blog/BlogPost/378231_a_379560]
-
primitive. Nu doar că brusc , parcă nu mai funcționează rațiunea oamenilor, dar nici bunul-simț (aflat la îndemâna oricui, nu-i așa ?) parc n-ar avea de spus niciun cuvânt! Și iată, chiar Legea 18, născută spre bucuria și , mai ales, chinul țărănimii, zdruncină poporul din temelii! Dar să lăsăm să vorbească faptele. În unul din satele României, despre care s-a tot scris, exista pe harta sa veche un pârâu. Un firicel de apă ce străbătea satul de la un capât la celălalt
PUTEREA ŞI PÂRÂUL BUCLUCAŞ DIN SATUL LUIO DIO de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Puterea_si_paraul_buclucas_costel_zagan_1384369076.html [Corola-blog/BlogPost/363115_a_364444]
-
de actualitate? Mihai LEONTE: În general poeții clasici români sunt acceptați și citiți cu deosebită plăcere. Referindu-ne la George COȘBUC nu prea cred că sunt mulți cei care să nu le placă acest poet care a fost supranumit ,,poetul țărănimii”. Nu pot spune că poezia lui COȘBUC este modernă, dar că este de actualitate în viața satului românesc sunt de acord. Geta NEDELCU: Sunteți fericit? Dacă, da, ce vă face azi fericit? Mihai LEONTE: Răspunsul la această întrebare îl am
INTERVIU CU POETUL MIHAI LEONTE...GEORGETA NEDELCU CRAIOVA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_poetul_mihai_leonte_georgeta_nedelcu_craiova.html [Corola-blog/BlogPost/370857_a_372186]
-
în rândul populației din spațiul Danubiano-Carpato-Pontic.Același lucru se află și în “Letopisețul Țării Moldovei “ a lui Miron Costin ( 1633-1691), în care prin faptul că arată cum a venit la domnie Alexandru Vodă Ilieș, cronicarul subliniază starea de mizerie a țărănimii ca o fierbere”în greutăți și netocmele “ din care pricină ușor au putut fi răsculați împotriva stăpânirii. În toată literatura începutului istoriografiei în limba română, inclusiv în “Cronica Țării Românești“ a lui Radu Popescu și în “cronica anonimă” pe care
LITERATURAN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Literaturan_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/355162_a_356491]
-
română, inclusiv în “Cronica Țării Românești“ a lui Radu Popescu și în “cronica anonimă” pe care N.Bălcescu a publicato sub titlul “Istoria Țării Românești dela 1689 încoace, continuată de un anonim “ unde este zugrăvită epoca lui Brânoveanu. Descoperim aspirațiile țărănimii spre o viață mai bună și sperând la firave elemente democratice și sociale. În acea perioadă Isaac Newton publica “ Principiile matematice ale filozofiei naturale“( 1687 ), iar francezul Nicolas Malebranche căuta să înlăture de pe poziții idealist-teologice dualismul lui Descartes, scriind “Despre
LITERATURAN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Literaturan_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/355162_a_356491]
-
la Sf.Sava, prima școală superioară în limba română din Țara Românească. Publică în 1820 un abecedar “ Povățuitorul tinerimii“, iar Constantin Dinicu Golescu scrie”Însemnare a călătoriei mele făcută în anii 1824, 1825, 1826 “, în paginile căreia găsim imaginea vieții țărănimii exploatate, metodele cu care se storceau birurile dela țărani. Un om cu idei înaintate a fost Ionică Tăutu, un boiernaș moldovean, autor a unor pamflete politice. Ca și Dinicu Golescu, el a luptat cu arma scrisului pentru smulgerea poporului din
LITERATURAN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Literaturan_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/355162_a_356491]
-
cinstită și respectul ; într-un cuvânt : Creștinismul ! Dragi absolvenți, iubiți Profesori, nu vă urez : cadouri, bani Ci să produceți CARACTERE, ce dăinuiesc întru mulți ani ! DOMNUL Să vă aibă-n Pază! (oriunde-ați fi, în orice an) Școliți mereu și țărănimea ! Al vost' coleg, Paulian ! Prof.Paulian Buicescu-Munteanul ("Vălimăreanul"). Referință Bibliografică: Banchet mare-n Valea Mare! (Olt) / Paulian Buicescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2345, Anul VII, 02 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Paulian Buicescu : Toate Drepturile Rezervate
BANCHET MARE-N VALEA MARE! (OLT) de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1496428042.html [Corola-blog/BlogPost/379470_a_380799]
-
„Una din caracteristicile remarcabile ale țărănimii este rezistență ei la necroloage” scrie Frank Uekoetter, profesor la Universitatea din Birmingham, în postfața revistei Martor 19/2014 la a cărei lansare vă invităm vineri, 30 ianuarie 2015, ora 18.30, la librăria Bastilia din Piață Română. Sub titlul
Lansarea revistei Martor 19/2014 30 ianuarie 2015, ora 18.30, la Librăria Bastilia by http://uzp.org.ro/lansarea-revistei-martor-192014-30-ianuarie-2015-ora-18-30-la-libraria-bastilia/ [Corola-blog/BlogPost/92897_a_94189]
-
importanță populație rurală, nu a existat după 1989 o dezbatere pe acest subiect în mediul academic autohton, cu atat mai puțin o colecție de lucrări care să analizeze subiectul comparativ cu țările vecine cu care România își împărtășește istoria. Deposedarea țărănimii de pământurile lor prin colectivizare, în lumea socialistă, nu a dus nicicum la dispariția acestei categorii sociale. Țărănimea nu a dispărut, ci a identificat resurse de rezistență care i-au permis să se conserve, si, la limită, să se reinventeze
Lansarea revistei Martor 19/2014 30 ianuarie 2015, ora 18.30, la Librăria Bastilia by http://uzp.org.ro/lansarea-revistei-martor-192014-30-ianuarie-2015-ora-18-30-la-libraria-bastilia/ [Corola-blog/BlogPost/92897_a_94189]
-
atat mai puțin o colecție de lucrări care să analizeze subiectul comparativ cu țările vecine cu care România își împărtășește istoria. Deposedarea țărănimii de pământurile lor prin colectivizare, în lumea socialistă, nu a dus nicicum la dispariția acestei categorii sociale. Țărănimea nu a dispărut, ci a identificat resurse de rezistență care i-au permis să se conserve, si, la limită, să se reinventeze. Mai mult, ceea ce părea un subiect de istorie socială - chestiunea agrara - a reapărut în discursul public și în
Lansarea revistei Martor 19/2014 30 ianuarie 2015, ora 18.30, la Librăria Bastilia by http://uzp.org.ro/lansarea-revistei-martor-192014-30-ianuarie-2015-ora-18-30-la-libraria-bastilia/ [Corola-blog/BlogPost/92897_a_94189]
-
zona balcanică, bieții țărani, meșteșugari, mici negustori NU puteau supraviețui fără a da mită slujbașilor intermediari, pe lîngă birul cerut de ocupația străină (turci, austrieci). După cum a arătat profesorul Lucian Boia, mita și corupția au fost motoarele de supraviețuire ale țărănimii și de promovare al unor tineri în condițiile sociale existente la noi, fiind mereu cotropiți de străini. Studiile istorice au demonstrat elocvent predominarea corupției mai ales în sisteme politice dictatoriale. Bineînțeles că peștele de la cap se împute, astfel că nivelul
CORUPȚIA, UN MOTOR AL SOCIETĂȚII UMANE ? de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/radu_olinescu_1496989615.html [Corola-blog/BlogPost/380102_a_381431]
-
corporatiști. Practic, fiecare dintre noi se află în raza unei încărcături expozive capabile să spulbere in corpore structurile profesionale sau sociale din care facem parte. Și, în momentul în care medicul face o afirmație dură despre breasla profesorilor, profesorul despre țărănime și țăranul despre Parlament, se produce o detonare în lanț care ne îngroapă pe toți. Tactica „lunetistului singuratic”, care trage din podul casei cartușe de „eu nu sunt ca alții”, „toți sunt așa și pe dincolo, eu sunt diferit” e
STOP MANIPULĂRII ROMÂNIEI de BRAD FLORESCU în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 by http://confluente.ro/brad_florescu_1492042429.html [Corola-blog/BlogPost/369014_a_370343]