114 matches
-
a dovedit în toate timpurile și la toate popoarele. «Iliada», «Divina Comedie, «Don Quijote», «Faust», sunt universale pentru că, dincolo de perfecția estetică, exprimă suflete și realități naționale. Nu e vorba, cum s’a încercat să se răstălmăcească, de a reduce literatura la țărănism, sau muzica la doine și hore, sau sculptura la crestături în lemn...Ar fi o aberație să anchilozăm și să limităm inspirația artistului. Confundând culturalul sau etnicul cu esteticul se anihilează creația de artă. Opera nu valorează prin materialul rural
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
Gândirea în volumul publicat la Sibiu sub titlul Ortodoxie și românism.) Volumul din anul 1938 reproduce în anexă utopia politică a lui Nichifor Crainic cristalizată - după un periplu dominat de adeziuni și deziluzii care l-au condus de la iorghism și țărănism, trecând prin carlism și gardism (legionarism) - la formula „Programului Statului Etnocratic” (publicat inițial în anul 1937 în Sfarmă-Piatră). În esență, acesta este o variantă ortodoxă a corporatismului fascist italian, discipolii directorului Gândirii văzând în acest program „doctrina salvării și misiunii
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_nichifor_crainic_.html [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
regulat Scrisori din Paris, în perioada studiilor sale în capitala Franței. A mai colaborat la „Însemnări literare", „Adevărul literar și artistic", „Dreptatea", „Cuvântul liber", „Dimineața", „Fapta", „Revista română", „Minerva", „Contemporanul", „Secolul 20"etc. Ca doctrinar politic, a elaborat studiul Perspectivele țărănismului în fața noilor curente sociale (1934), iar ca psiholog, sociolog și filosof, domeniile sale principale de activitate, a publicat numeroase lucrări: Formarea ideii de personalitate. Studiu de psihologie genetică (1924), Contribuții la știința societății (1927), Psihologie și viață (1938), Introducere în
MIHAIL RALEA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Mihail_ralea.html [Corola-blog/BlogPost/366858_a_368187]
-
Gândirea în volumul publicat la Sibiu sub titlul Ortodoxie și românism.) Volumul din anul 1938 reproduce în anexă utopia politică a lui Nichifor Crainic cristalizată - după un periplu dominat de adeziuni și deziluzii care l-au condus de la iorghism și țărănism, trecând prin carlism și gardism (legionarism) - la formula „Programului Statului Etnocratic” (publicat inițial în anul 1937 în Sfarmă-Piatră). În esență, acesta este o variantă ortodoxă a corporatismului fascist italian, discipolii directorului Gândirii văzând în acest program „doctrina salvării și misiunii
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA by http://confluente.ro/stelian_gombos_1492666048.html [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
cea care metabolizează subminarea perseverentă a economiei naționale, prin cromozomi alterați mafiot în procesul globalizării .” Ce mai caută și gloaba asta în bătătura neamului nostru ? Eu susțin, de mulți ani, că fostul PCR are mai multe secții (secțiuni ?) : liberale, democtare, țărănisme și alte isme cu carîmbi de cizme ! Pentru ce v-am plătit? Pentru ce v-am numit în asemenea funcții grase?!” După fraza asta, de o puritate logică desăvîrșită, m-a dus gîndul la porcul din coteț, care nu va
FIGURA DOMNITORULUI MORT de IOAN LILĂ în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Figura_domnitorului_mort_ioan_lila_1346062498.html [Corola-blog/BlogPost/355283_a_356612]
-
burgheză”, „naționalist-șovină” și chiar „fascistă” (sic!) și deveni unul din obiectivele represiunii comuniste. În mod firesc și alte curente de idei și politice, laice, asimilaționiste sau religioase din rândul evreilor români, neconforme cu ideologia oficială - ca de pildă bundismul, liberalismul, țărănismul de stânga, hasidismul, au fost și ele rău văzute, condamnate, interzise sau oprimate. Conflictul dintre conducerea comunităților evreiești din România și partidul comunist izbucnise public încă de la 14 iunie 1944 când, în cursul audienței dr. Willy Filderman la regele Mihai
Istoria evreilor în România () [Corola-website/Science/302660_a_303989]
-
încă din vremea studenției (debutează în revista «Ramuri», în 1928; debutul editorial și-l va face tot la Craiova, în 1934, cu volumul «Versuri»). Face gazetărie la «Dreptatea» (principalul organ de presă al țărăniștilor, puternic ideologizat și prea puțin cultural), «Țărănismul», «Curentul», «Presa», iar o vreme funcționează ca profesor la Râmnicu Vîlcea. Colaborează la «Gândirea» (fiind, în multe privințe, un reprezentant tipic al tradiționalismului gândirist), «Viața românească», «Bilete de papagal», «Gând românesc» etc. Își consolidează imaginea de poet prin volumul «Vocile
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
ecou în epocă): «Problema tineretului» (București, 1936), «Organizarea minciunii, I» (București, 1937), «Decăderea dogmelor, I» (București, 1941, cu versiune germană - «Dogmendekadenz» - în același an) și «Oameni ridicați din țărănime» (București, 1944). Cărțile reflectă, în bună măsură, traiectoria sa politică dinspre țărănism (o vreme a fost chiar lider al tineretului țărănist) spre dreapta național-creștină (fără a fi aderat la legionarism, ci ținîndu-se mai aproape de linia bătrânească Iorga-Cuza-Goga-Crainic-Antonescu). Puternic înrădăcinate în realitățile specifice ale epocii, scrise cu patos liric (solemn sau pamfletar), nu
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
schiță „Măcar o lacrimă” a lui Paul Bujor; fragmentul „Furtună Veteranul” al lui I. I. Mironescu; nuvela „Judecata din urmă” a lui Timiraș"”. În opoziție a fost profesorul Ilie Bărbulescu care i-a imputat lui Băncilă „"... un poporanism sau un țărănism exagerat și tendențios politicește"”. Mai departe, profesorul a adus câteva comentarii laudative, după care a trecut din nou la critici: „"de îndată ce însă Dul Băncilă vrea să facă ceva ce nu a simțit și de care nu e în adevăr convins
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
broșura " Pacea este în pericol. Înarmările Germaniei hitleriste". De asemenea, între anii 1939-1940 publică în revista săptămânală "Țara Nouă" o serie de articole („Cât consumă războiul”', „Eliberarea economică a lumii” etc.) precum și în revistele "Națiunea Română", "Țara de mâine" și "Țărănismul bănățean". În 1940, după Dictatul de la Viena, Facultatea de Științe a Universității din Cluj se refugiază la Timișoara, urmând-o, iar în 1942 devine șef de lucrări. Continuă să publice lucrări științifice în colaborare și cu Ilie G. Murgulescu, iar
Coriolan Drăgulescu () [Corola-website/Science/307175_a_308504]
-
dizolvate. Deși dizolvat în mod formal și pus în incapacitate de a mai recurge la manifestări publice, PNȚ a continuat să aibă o viață internă de organizație. Multe din publicațiile național-țărăniste au continuat să apară („Dreptatea”, până la 29 iunie 1938, „Țărănismul”, până ianuarie 1940 etc.). Poziția partidului era exprimată prin memorii adresate lui Carol. După abdicarea acestuia, la 6 septembrie 1940, conducerea partidului, reprezentată de Maniu, și-a exprimat punctele de vedere cu privire la conducerea țării prin memorii care au fost adresate
Partidul Național-Țărănesc () [Corola-website/Science/299660_a_300989]
-
iar în "disparaître" „a dispărea” în forma împrumutată. Sufixul latinesc "-tas" a fost moștenit de română în forma "-tate" (ex. "răutate"), iar sufixul "-ismus" a intrat în română prin împrumuturi, dar este aplicat și la cuvinte românești vechi: "țăran" + "-ism" → "țărănism". Prefixele provin în general din prepoziții. În cazul limbilor romanice, cele mai multe au fost prepoziții numai în latină. În prezent este și prepoziție, și prefix bunăoară cel provenit din latinescul "in-": "în" + "groapă" + "-a" → "a îngropa", "en" + "fermer" „a închide” (de
Derivare (lingvistică) () [Corola-website/Science/317874_a_319203]
-
sînt în viață? Lui Drăghici, dacă a murit, nu i se poate face un proces post-mortem? Îi aud pe politicienii ăștia. Vorbesc mult de comunism. De stînga. Că este mai bun un comunist cu față umană. Că decît fascism, național-socialism, țărănism, mai bine un socialism cu față umană. Comunismul nu are și nu poate să aibă, doamnă, o față umană. Cum-necum, el trebuie înlocuit și să se predea ștafeta, și să nu mai fie. Fiindcă nu este bun, nu e sănătos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
cu care uneori au fost abuziv asimilate). Le desparte nu doar tradiția specifică a militantismului ardelenesc, ci și adoptarea unor idei maioresciene, precum lupta împotriva stricătorilor de limbă, denunțarea dilentatismului, promovarea criteriului estetic în publicarea și comentarea literaturii. De exemplu, „țărănismul” nu e acceptat de el ca „teorie estetică”. Dezvăluie „declamațiunile mincinoase despre unitatea culturală a neamului românesc” și vorbește despre „cultura domnilor” („internațională”) și „cultura țăranilor” („națională”), despărțite de o prăpastie, ca în articolul Două culturi din 1908. Calea de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290094_a_291423]
-
meritul de a fi încercat o rezistență. Cele 36.000 de voturi cu care ei au trimis pe Stere în Parlament sunt dovada unei conștiințe cetățenești care face cinste Basarabiei. Impresionantă manifestație, dar incapabilă să apere de prigoană pe doctrinarul țărănismului integral. Culmea ironiei o constituie faptul că tocmai partidul național-țărănesc, la ale cărui întemeiere, organizare și expansiune Stere a avut un rol covârșitor, găsește cu cale să-i dea lovitura de grație. O sumedenie de oameni care n-au avut
Constantin Stere () [Corola-website/Science/306554_a_307883]
-
în primii ani de după război, ca cei mai importanți purtători de cuvânt ai intereselor maselor țărănești. Date fiind asemănările dintre punctele programatice, baza socială și metodele de acțiune ale partidelor țărănești din țările răsăritului Europei, adeseori istoricii din Occident prezintă țărănismul ca pe o mișcare unitară, specifică acestei zone. Analiza partidelor țărăniste a generat în istoriografia din țările apusene puncte de vedere contradictorii. Unii observatori din Vest au afirmat că dezvoltarea conștiinței politice a maselor rurale - mișcarea țărănistă - constituia un eveniment
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cunoștințelor de limbă franceză - a fost foarte acută și toate persoanele care treceau linia erau prea tentate să scape cât mai repede posibil de originile lor țărănești. În aceste condiții, absorbția de către Partidul Țărănesc a principiilor nețărăniste, prin abandonarea originalului țărănism al anilor 1920-1922, radical, dar lipsit de orizont, pentru un mai promițător grup de idei, a fost începutul adevăratei sale alienări de țărănime 24. Oricum, în pofida eșecurilor suferite chiar de la începutul guvernării, Partidul Național-Țărănesc a continuat să se bucure, totuși
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
D.C., Record Group Number 59, Decimal File 1930-1939, doc. 871.01/84. • Programul a fost lansat la 10 septembrie 1933 („Dreptatea“, 13.IX.1933). • Vezi Anteproiect de program al Partidului Național-Țărănesc, p. 7-11; Programul Partidului Național-Țărănesc, București, 1935; Zigu Ornea, Țărănismul. Studiu sociologic, București, În același an, au apărut și câteva lucrări ale unor reputați agronomi și economiști, membri ai P.N.Ț., consacrate noii orientări pe care partidul urma să o dea statului țărănesc 28. Autorii lor, pornind de la analiza realităților
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
două județe constituia o reacție instinctivă „împotriva tentativelor aventuroase de dictatură“40. În prima parte a anului 1938, o polemică pe tema transformărilor structurale ale proprietății funciare rurale de după reforma agrară din 1921 a avut loc între unul dintre liderii țărănismului românesc, Ion Mihalache, și cel mai autorizat purtător de cuvânt al intereselor marii proprietăți funciare, Constantin Garoflid. Pornind de la rezultatele recensământului agricol al României din 1930, potrivit cărora exploatările de peste 100 ha, care reprezentau doar 0,4% din totalul exploatărilor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
română. Manual pentru clasa a III-a. învățămîntul ca predarea în limbile minorităților naționale. Vocabular român-maghiar. București, EDP. 1994, 223 p. [14] BARBU, ALEXANDRU, Cunoașterea terminologiei istorice. O cerință metodologică, Tribînv, 5, nr. 41, 1994, 4 [sculclnic, secularizare, memorandum, plebiscit, țărănism; despre testul de bacalaureat). [15] BÂRZEA, CEZAR, Opera pedagogică a lui Ion Creangă. în: PredLR, 9, 1994, p. 34-59. [16] BĂLAȘ, IOAN, Octavian Goga: în munți. în: LLR, 23, nr. 2, 1994, p. 25-26. [17] BĂLĂTICĂ, MARIAN, Dumitru Ivănuș, Ion
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Societății „Prietenii istoriei literare”, publică frecvent în revista cu același nume (1931-1934), al cărei director este, și în „Preocupări literare”, pe care o conduce nu numai în intervalul 1936-1938, când figurează în caseta redacțională ca director. Mai colaborează la „Dreptatea”, „Țărănismul”, „Deșteptarea”, „Adevărul”, „Adevărul literar și artistic”, „Dimineața”, „Jurnalul” (la acesta și între anii 1944 și 1947). Ulterior, i se publică foarte rar articole și studii în „Limbă și literatură”, „Glasul Bisericii” și „Biserica Ortodoxă Română”. În anii 1964 și 1965
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287409_a_288738]
-
practicarea vieții instituționale. Modelul dezvoltării sociale ca suport al identității culturale. Evaluări ale unui fond fără forme Principalii teoreticieni ai modelului dezvoltării întemeiate pe solidarități proprii, specifice identității culturale, etnice a colectivității umane, aparțin romanticii germane, narodnicismului rusesc, poporanismului și țărănismului. Această reprezentare se caracterizează prin contestarea împrumutului extern; în același timp, adepții acestui model consideră legitimă dezvoltarea organică a societății, înrădăcinată în tradiție, stăpânirea pământului, așezămintele vechi, ortodoxia etc. Printre susținătorii cei mai avizați ai reprezentării tradiționale a modernității susținute
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sate, Românism-europeism, De la Kant la Nietzsche, Cultura europeană, Universitatea și politica. Numărul 202/1927 publică, sub aceeași semnătură, Apelul la organizare către intelectualii dinăuntrul și afara partidelor). Alte articole și studii demne de interes semnează Virgil N. Madgearu (Intelectualii și țărănismul), Em. Bucuța (Întâile timpuri ale Junimii, Baudelaire, Sufletul Indiei vechi, Românii din America, Patru orașe din Ardeal), Tudor Vianu (Al. Vlahuță, Expresionismul, o estetică nouă, Hermann Keyserling), Charles Drouhet, Ramiro Ortiz, Em. Bucuța, Alice Voinescu, Marcu Beza (Poeți englezi de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287501_a_288830]
-
și În rândurile acestui alt segment de populație, cel cu instrucție literară. Grație Împrejurării favorabile care a făcut ca Între 1859 și 1918 statul român să se desăvârșească, iar naționalismul românesc să producă un discurs identitar ce privilegia tradițiile populare, țărănismul și creștinismul răsăritean, Miorița a putut părea expresia unui creștinism cosmic, iar ciobanul suspicios, care poza În victimă, a fost interpretat ca un bun creștin (gata să se lase masacrat fără a opune rezistență, după modelul Mielului Divin). Meșterul Manole
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
aparține, cât și izolarea de care se va plânge după apariția, în 1906, a „Vieții românești”. Intitulată Împotriva clevetitorilor, seria încearcă să contrazică acuzațiile aduse sămănătorismului și să fixeze cadrele acestuia, așa cum le înțelegea marele istoric: Ura împotriva culturii străine, Țărănismul „Sămănătorului”, Adorația trecutului și, mai ales, „Sămănătorul”, o revistă personală?. Dar demontarea sistematizată a argumentelor „clevetitorilor” nu reușește să spulbere impresia de reacție umorală a unei personalități animate de mesianismul neoromantic, din perspectiva căruia trecutul trebuie să fie drapat într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]