23,798 matches
-
care ne-au adus tifosul. Păduchi aveam chiar prea mulți, țepe pentru ei nu găseam! Și i-am iertat pentru că am citit că e bine la colhoz pentru omul sărac. 4. Aș fi vrut să-i trag în țeapă pe țăranii din satele unde am ajuns cu trenul foametei și care nu m-au găzduit fiindcă eram slăbănog și urâțel. La șapte ani am venit de unul singur cu trenul foamei de la Roșiori la Verești. Am renunțat și mi-am luat
CÂND AŞ FI VRUT SĂ FIU ŢEPEŞ? de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 by http://confluente.ro/Constantin_t_cibotaru_cand_as_fi_vr_constantin_t_ciubotaru_1343036753.html [Corola-blog/BlogPost/354561_a_355890]
-
și la montarea junincilor, doar se specializase în acest domeniu în C.A.P.- ul din Dobrogea. Acum la rândul ei pregătea o tânără absolventă a liceului agricol din Oltenița pentru a-i prelua atribuțiile avute la colectiv - cum îi spuneau țăranii cooperativei agricole. În această zi se afla cu îngrijitorii într-o mică ședință de lucru la ora prânzului, când s-a pomenit cu inginerul șef în grajdul unde avea loc întâlnirea. La vederea șefului său nu s-a gândit la
SUFLETE NEDESPARTITE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 by http://confluente.ro/Suflete_nedespartite.html [Corola-blog/BlogPost/367387_a_368716]
-
vecini trecând pe lângă casa lor spre liceu, alții erau pur și simplu noi sosiți ca și el în rândul colectivului. Chiar și elevii erau de alt gen. Dacă la țară, în Dobrogea copii erau până la 14 - 15 ani fii de țărani, care nu și-au depășit condiția nici frecventând cursurile școlii elementare, acum aici tinerii erau adevărați adolescenți. Elevele din clasele terminale se comportau ca niște domnișorele, își etalau nurii ostentativ față de profesorii tineri cum era și el, chiar dacă erau obligate
SUFLETE NEDESPARTITE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 by http://confluente.ro/Suflete_nedespartite.html [Corola-blog/BlogPost/367387_a_368716]
-
o simplă curiozitate bărbătească, văzând o fată așa tânăra și frumoasă. - Vă mulțumesc. Inginer zootehnist la I.A.S. Dorobanțu. - Bănuiam eu că nu ești doar o funcționară pe undeva, pe la colectiv sau primăria locală. - Mai învață carte și copiii unor țărani câteodată, dacă părinții au posibilități materiale să-i susțină prin facultăți. - Asta așa este. Viața la țară este dură. Nu sunt prea multe șanse să poți continua studiile dacă nu ai bani. - Eu am avut bursă în toți acești ani
SUFLETE NEDESPARTITE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 by http://confluente.ro/Suflete_nedespartite.html [Corola-blog/BlogPost/367387_a_368716]
-
germinație.// Am spart coaja seminței cuvântului/ Și-am dat peste altă sămânță/un alt înțeles, o altă cărare,/o altă speranță,/o clanță/pentru o altă,/o altă...//până rămâne/măduva Limbii Române.// În fiecare cuvânt e un oier,/un țăran/care face holda să cânte/imnurile acestui pământ/scrise cu plugul pe nepieritoarele pergamente/ale brazdelor.// Rostiți un cuvânt în limba noastră/și veți simți/și gustul mierii/și vânturile veacurilor/și mirosul câmpiilor.// Rostiți un cuvânt în Limba Română
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411303636.html [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
Rostiți un cuvânt în limba noastră/și veți simți/și gustul mierii/și vânturile veacurilor/și mirosul câmpiilor.// Rostiți un cuvânt în Limba Română/și veți auzi/mângâierile mamei/și vorbele tatei grele ca piatra/din temelia casei.// Ascultați un țăran vorbind ogorului/și veți vedea cum trec cuvintele/din hrisoave în versurile eminesciene/precum ploaia în rădăcini./ Aceasta este Eternitatea ei,/gloria ei/de a fi mereu/ca frunzele pe o cetină seculară.// Patria îmi este Limba ce o vorbesc
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411303636.html [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
gazdă unui eveniment recunoscut pe plan european, eveniment care a strâns de a lungul a nouă ani un public numeros. Cea de-a 10a ediție a festivalului va fi găzduită anul acesta de Cinema Studio, sala Horia Bernea din cadrul Muzeului Țăranului Român (MTR), sala Elvira Popescu a Institutului Francez și nouă sală a Institutului Cervantes. Prezența masivă a publicului la edițiile precedente, sălile arhipline (19 000 de bilete vândute, în condițiile în care studenții au avut acces liber la toate proiecțiile
Bucharest International Film Festival, editia 2014 by http://www.zilesinopti.ro/articole/6755/bucharest-international-film-festival-editia-2014 [Corola-blog/BlogPost/98741_a_100033]
-
o lucrare de licență despre Realitate și ficțiune în romanul Moromeții. Pe atunci trăiau multe din personajele romanului: Catrina Moromete, Ilinca, Alboaica,Țugurlan, Polina, Birică, Iorga Grigore, coleg de școală cu autorul, Bălosu, notarul Preda Oprescu, Zdroncan, Din Vasilescu, sculptorul țăran, Florea Gheorghe, Aristide, Marin al Mariei lui Usturoi, Matei Dimir, Fane-Marin Bâznae, Valache, Albei, Sița, Popa Andrei, Vasile Boțoghină, faimoasa Guica. De atunci au trecut mulți ani. Romanul „Moromeții” a rămas multă vreme în umbră sub motivul că prozei țărănești
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
atunci au trecut mulți ani. Romanul „Moromeții” a rămas multă vreme în umbră sub motivul că prozei țărănești i-a trecut timpul. Dar puțini au observat că „Moromeții” este un roman care ne aduce în față un nou tip de țăran care se deosebește de țăranul lui Sadoveanu, Creangă, Zaharia Stancu sau Rebreanu. Acestă carte e ca aurul, de ce se învechește, de-aia capătă noi străluciri. De fapt cu moartea lui Ilie Moromete, viața satului de la câmpie ia o nouă întorsătură
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
Romanul „Moromeții” a rămas multă vreme în umbră sub motivul că prozei țărănești i-a trecut timpul. Dar puțini au observat că „Moromeții” este un roman care ne aduce în față un nou tip de țăran care se deosebește de țăranul lui Sadoveanu, Creangă, Zaharia Stancu sau Rebreanu. Acestă carte e ca aurul, de ce se învechește, de-aia capătă noi străluciri. De fapt cu moartea lui Ilie Moromete, viața satului de la câmpie ia o nouă întorsătură. Va intra într-o perioadă
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
străluciri. De fapt cu moartea lui Ilie Moromete, viața satului de la câmpie ia o nouă întorsătură. Va intra într-o perioadă de prefaceri care nu se va mai întoarce la ce a fost. Vizitând satul și stând de vorbă cu țăranii din Siliștea-Gumești, am fost lovit de faptul că majoritatea personajelor și acțiunilor, monografia satului, obiceiurile, vorbirea sunt de o realitate nudă, ficțiunea aproape că s-a topit în realitate. Ideea romanului l-a ispitit pe autor încă de la începutul activității
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
âca etc. Primul volum descrie satul din anul 1937, al doilea, după o întrerupere de 20 de ani. În primul volum satul înflorește, pătrunde industria, pământurile se vând și se cumpără, gospodăriile se dezvoltă. Pe lângă bogătașii satului fac politică și țăranii înstăriți. Cei cu stare stau în centrul satului ca alde Aristide, Toderici stă lângă primărie, Oprescu la fel, asemenea și Predescu sau Popa Andrei. Majoritatea țăranilor sunt încă săraci. Gospodăriile sunt compuse dintr-o casă, un grajd, curte, grădină, căruță
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
se vând și se cumpără, gospodăriile se dezvoltă. Pe lângă bogătașii satului fac politică și țăranii înstăriți. Cei cu stare stau în centrul satului ca alde Aristide, Toderici stă lângă primărie, Oprescu la fel, asemenea și Predescu sau Popa Andrei. Majoritatea țăranilor sunt încă săraci. Gospodăriile sunt compuse dintr-o casă, un grajd, curte, grădină, căruță, vite și câteva păsări. Obiceiurile satului sunt descrise magistral. Jocul călușului și jocul copiilor de-a șotronul și de-a bobicul, inelușul seara la clic sau
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
De fapt, luând exemplul lui Caragiale, pentru care a avut un mare respect, editându-i și opera la Cartea Românească , Marin Preda a dat nume sonore personajelor sale, asemenea dramaturgului. Ilie Moromete face un mare salt față de întreaga galerie a țăranilor descriși până acum în literatura noastră. El este „victima unei sinistre ironii a sorții” sub pașii istoriei atât de neiertători. Niculae Moromete se împletește cu destinul scriitorului. „Atunci va fi împlinit romanul „Moromeții” când și destinul povestitorului va fi relevat
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
poreclele: Mantaroșie, Împușcatu, Marmporoșblanc, Pilelungă, Troscot, Usturoi, Udubeașcă etc. Personajele folosesc proverbele și zicătorile locului: Stare-ai bumben! Dau din coadă să ies din iarnă, aștezău, adică așa să-ți ajute Dumezău, salut când se țesea în război. Înjurătura la țăranul roman a fost o descărcare nervoasă pe toate necazurile care l-au apăsat. Ea a căpătat în roman întorsăturile cele mai imprevizibile pe portativul stilului scriptic. Ea a apărut ca mijloc de defulare sau numai decorativ. Toate personajele din roman
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
vreți să reintroduceți realismul socialist, eu, Marin Preda, mă sinucid!” Și a coborât scările, transpirat, iar când a ajuns jos a zis: „Dom’le, dacă nebunul ăsta nu voia să renunțe, ce făceam, trebuia să mă sinucid!” Vorbind despre structura țăranului român, Nicolae Breban a spus-o din nou, foarte plastic: „În 45, când s-a terminat războiul, 75 la sută dintre români erau țărani. Și acum sunt tot cam 75 la sută, cea mai mare parte dintre noi avem constituție
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
dacă nebunul ăsta nu voia să renunțe, ce făceam, trebuia să mă sinucid!” Vorbind despre structura țăranului român, Nicolae Breban a spus-o din nou, foarte plastic: „În 45, când s-a terminat războiul, 75 la sută dintre români erau țărani. Și acum sunt tot cam 75 la sută, cea mai mare parte dintre noi avem constituție țărănească, nu ne ascundem după deget, facem pe orășenii, facem pe snobii, mergem la Monaco , avem nu știu câte licențe... de-astea de două parale”. Și
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
snobii, mergem la Monaco , avem nu știu câte licențe... de-astea de două parale”. Și a concluzionat: „E o mare porcărie că lăsăm să se scufunde așa în neglijență acest pachebot enorm care e Marin Preda. A fost un uriaș cronicar al țăranului european. Dar noi nici nu știm ce e aia „țăran”. Mai ales generațiile tinere au o părere destul de aproximativă, nu prea cunosc istoria, se detașează rapid de istoria România unde răzeșii lui Ștefan și chiar și iobagii lui Mihai Viteazul
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
două parale”. Și a concluzionat: „E o mare porcărie că lăsăm să se scufunde așa în neglijență acest pachebot enorm care e Marin Preda. A fost un uriaș cronicar al țăranului european. Dar noi nici nu știm ce e aia „țăran”. Mai ales generațiile tinere au o părere destul de aproximativă, nu prea cunosc istoria, se detașează rapid de istoria România unde răzeșii lui Ștefan și chiar și iobagii lui Mihai Viteazul au creat istorie. Drama mare a comunismului, dar n-o
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
Drama mare a comunismului, dar n-o spune nimeni, o spun eu și-am s-o tot spun până o să mor, nu a fost nici a intelectualității, nici a bisericii, nici a marii finanțe, marea dramă a fost cea a țăranului român.” Iar în încheiere, Breban a promis că va publica în curând un roman de 700 de pagini, al cărui personaj l-ar putea concura pe Ilie Moromete. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
de care nici “ei”, deoarece acuză trecutul, și nici noi, pentru că am suferit prea mult, având și acum coșmare -, nu vrem să ne mai amintim. După revoluție, când a început să se vorbească despre proprietate ca despre un drept și țăranul a primit ceva din pământul luat cu japca, - chiar din dispoziția unora care astăzi guvernează, au fost tentați să zică: “Iliescu ne-a dat pământ”, de aceea l-am votat. Apoi, când “cornul cu laptele” a ajuns la elevi, au
LA PRORĂ CEAŢĂ DENSĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 by http://confluente.ro/La_prora_ceata_densa_rodica_elena_lupu_1344708884.html [Corola-blog/BlogPost/360045_a_361374]
-
date privitoare la viața politică și socială a țării în „obsedantul deceniu”. Observațiile autorului, intercalate printre dialoguri, au rolul de a explica unele fenomene și stiuații care se petreceau în acea vreme, legate de Legea Naționalizării din 1948, viața micilor țărani comercianți veniți de peste Dunăre să-și vândă produsele, lumea pestriță a Pieței Vechi sau animația din copilărie de pe Vadul Sacalelor, care atrăgea prin pitorescul ei, toate acestea dau un farmec deosebit scriiturii. Dar și modul cum se distrau gălățenii la
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
zi cu zi a oamenilor simpli, toate acestea constituie mici fresce ale societății urbane de la mijlocul secolului XX, din orașul-port dunărean și împrejurimi. Autorul revede și azi, cu ochii amintirii de atunci, întreaga atmosferă care i-a populat copilăria: „Vede țăranii care, după ce și-au făcut cumpărături din banii obținuți cu puțin timp înainte din vânzarea produselor proprii se îndreaptă spre Dunăre, unde vor aștepta șalupa sau o barcă să-i ducă acasă, căruțași și camionagii cu mijlocul înfășurat în brâuri
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
în spinare. Securiști deghizați trăgând cu urechea, golani care se îndreaptă spre părcuțelul de roșcovi din fața pieții în căutarea acoliților sau a unui joc de barbut, cu alte cuvinte, o lume dispărută pentru totdeauna.” O lume hibrid, cu oameni nici țărani, nici orășeni, încercând să se adapteze noilor tentații urbane, dar, pe de altă parte, neputându-se dezlipi total de sat, de munca agricolă și de mentalitățile rurale. O lume în plină devenire socială și politică. O scriitură densă, analitică, impregnată
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
de tihnă, este mai așezat și mai atent alcătuit. Autorul folosește prilejul de a relata unele realități dureroase și asupritoare chiar, din viața sătenilor de la începutul anilor ’60, când, presiunea exercitată de autorități se concretiza în cote uriașe, ca să descurajeze țăranii cu gospodării individuale să intre în GAC. Prozator de forță și de largă respirație, Ioan Gh. Tofan știe să țină hățurile narațiunii, lăsând uneori suspansul să trezească interesul cititorului, dar și pentru un oarecare efect de lectură asupra lui. Cartea
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]