450 matches
-
ce vină avea postul de televiziune? Aici, tartarini de ocazie, ce ar fi îndesit fumul cafenelelor din trecut, ne exhibau fotografii cu scaunul de pe care se ridicaseră să fotografieze, completându-ne noțiunile despre conspirația mondială ce se urzește strâns în jurul țărișoarei noastre, când nu ne aduceau la cunoștință cine sunt adevărații tartori ai Puterii, adică nu d-nii Iliescu, Năstase, Hrebenciuc, Cosmâncă, Gușe, ci deasupra tuturor, dumnealui dl Ion Popescu... O dată desființat OTV-ul nu vom mai ști adevăratul nume al conducătorului
Menuet cu primul-ministru by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14710_a_16035]
-
asociații, parohii, prieteni, neamuri etc., dar, nota bene, majoritatea provenind din structuri militare, au pornit galopul apocaliptic al ridicării de monumente. Ce a ieșit din această cavalcadă, e foarte ușor de văzut și astăzi. Nu există colțișor în biata noastră țărișoară, în care să nu se ițească vreun bust de erou civilizator cu bătaie județeană, dacă nu cumva chiar comunală, vreun cavaler, vreo cruce - impozantă ca dimensiuni și catastrofală ca proporții- , vreun cărturar în exercițiul funcțiunii, vreun insurgent romantic sau vreun
Răzbunarea lui Lenin monumentul public după 1989 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14884_a_16209]
-
a fost să se mute - nu contează procedeul - în vilele de pe străzile exclusiviste ale Bucureștiului. Când zona Primăverii și Cotroceniul s-au umplut, aceleași lepre, sau altele, convertite la business pe scară mare, au migrat spre Băneasa. în felul acesta, Țărișoara și Capitala au rămas fără cel mai important aeroport pentru curse interne - că zborurile spre Moldova oricum nu contau -, nu care cumva zgomotele avioanelor să tulbure somnul de dimineață al neo-feudalilor ce-au izbutit prima federalizare de succes a țării
Feudalizarea, primul stadiu al federalizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14965_a_16290]
-
de lucruri evidente, mă tem că nu va îndrăzni să facă mare lucru. Cei care ar putea aduce învățămîntul autohton, dacă nu la linia de plutire, măcar undeva între ape sînt tot amărîții care tac la această oră din școlile țărișoarei noastre. Acești amărîți fiindcă sînt conștiincioși, fiindcă dau notele cinstit și fiindcă își iubesc atît de mult meseria asta prost plătită și adesea umilitoare încît nu se îndură să se ducă în altă parte unde ar fi plătiți de zece
Uimiri de ministru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14962_a_16287]
-
de recurența clișeelor. în orice caz, există îmbinări destul de specializate pentru uzul ironic; una dintre acestea este tot poporul: "de teama tîlhăriilor ce pot avea loc cînd tot poporul stă cu ochii în soare" (Cotidianul, 2428, 1999, 9); "în apărarea țărișoarei noastre invadate de inamic, urma să sară tot poporul apt și cît de cît instruit" (Academia Cațavencu = AC 1996); mai ales cînd se suprapune peste o replică ambiguă, parafrazată: "Din ciclul "Să dăm Constituție la tot poporul"" (AC 20, 1999
"În popor" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15322_a_16647]
-
avertismentul lansat acum vreo două luni de către Vaclav Havel. Faimosul personaj vorbea în calitate de viitoare gazdă a summit-ul privind extinderea și, spre uluirea generală a politicienilor de Dâmbovița, România și Bulgaria nu figurau pe lista citată de președintele ceh. Mai-marii țărișoarei au vorbit imediat de "impolitețe", de "omisiune intenționată" și alte bazaconii care n-au dovedit decât un singur lucru: că habar n-au cum merg lucrurile în politica internațională. Havel e un personaj mult prea inteligent pentru a risca să
Câtă democrație, atâta N.A.T.O.! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15362_a_16687]
-
pietonii n-au voie să treacă, iar Miliția sectorului 1 e păzită ca o cazemată în timp de război. Nobel contra Nobel e o poveste de un comic delirant, bazat pe complexul național al uneltirii, al conspirației marilor puteri împotriva țărișoarei și al obsesiei noastre cu premiul mult rîvnit. Pur și simplu extraordinară e povestea O conferință de pomină, personajele sînt incredibil de minuțios urmărite, atmosfera de epocă berlineză de început de secol XX e reconstituită cu artă, Jacques Bigot seamănă
Florin Manolescu și Florin Manolescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15471_a_16796]
-
impresia - să renunțe la deprimantul cenușiu în favoarea unui peisaj multicolor. Într-adevăr, prestația d-lui Frunda a confirmat așteptările. Iar când, după victoria Convenției Democrate, maghiarii au fost chemați la guvernare chiar am crezut, o perioadă, că aerul politic din țărișoara noastră va fi respirabil. La ora bilanțului, în toamna anului 2000, minusurile s-au dovedit, însă, a fi mai numeroase decât plusurile. De pe atunci mi s-a conturat bănuiala că între aparența U.D.M.R.-ului și esența lui se interpuneau
Stridența cu ifose democratice by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15484_a_16809]
-
-l alimenteze - auzi! - din zbor. Haide-da! Care zbor, domn' Năstase? Zborul pe burtă în care vă exersați de când ați pus mâna pe putere? Zborul razant deasupra cuibului de corupți ce și-au înfipt ghearele murdare în tot ce mișcă în țărișoară? Pentru ca umilința să fie totală, Iliescu a anunțat, jubilând, că ideea renunțării la anticipate nu-i aparține, ci își are originea în celebra rectitudine a lui Năstase A. Cu alte cuvinte, premierul nu știe ce vrea și ce spune. Nici
Cântecul scrâșnit al amânarii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14396_a_15721]
-
Mircea Mihăieș Invitarea țărișoarei de a mărșălui în ritmuri natoiste a creat pe portativul analiștilor politici o bruscă și întemeiată sincopă: din moment ce ungurii nu mai reprezintă o amenințare, ce se va întâmpla cu voturile extremiștilor? Cu cine vor fredona apucații care data trecută au
Costul prostiei bine informate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14454_a_15779]
-
Marina Constantinescu Sînt patrioată. Și nu glumesc cînd spun asta. N-am plecat, am rămas în țărișoară pentru că o iubesc, îmi iubesc părinții, prietenii și cîteva locuri din cîteva cimitire, unde se odihnesc oameni pe care i-am prețuit. Ca orice român, mai mult sau mai puțin responsabil, mai mult sau mai puțin conștient, m-am bucurat
Demonstrații și demonstrații by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14525_a_15850]
-
intitulată "Extemporal de sâmbătă" — o mini-radiografie a evenimentelor săptămânii scurse, prezentată cam în stilul "Bulei demnitarului" din Academia Cațavencu. Parcurgând coloana din pagina a doua a ziarului, îți faci o imagine destul de exactă a ceea ce mișcă (sau nu mișcă) în țărișoară. Segmentul cel mai spectaculos, păstrat pour la bonne bouche (adică "la urmă", pentru pruteanieni) selectează tembelisme rostite sau comise de personajele publice. Ediția din 8 martie a "Extemporalului" notează sub această rubrică, de obicei plină de haz, intitulată "Trofeul Gâgă
Pamflet fără Gâgă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14130_a_15455]
-
alte orașe din țară. A apărut, de asemenea, Legea 182, cea care privește patrimoniul mobil, au apărut normele pentru acreditarea experților de artă și a restauratorilor, norme care în curînd vor fi și puse în aplicare. Iar în afară de acestea, în țărișoara noastră de tranziție, mai clorotică decît gălbejita aia cu hormonii ofiliți din Enigma Otiliei, în care se bea pe rupte și se fură cel puțin la fel, se construiesc săptămînal sute, sau poate mii, de hectare de pereți, care trebuie
Artistul și piața by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15094_a_16419]
-
Drăghici - Trăind eu pă-hastă lume Multe pății și bune și rele, La multe privii de-adevărat și glume, Dar (vă spun drept) din toate ahèle Ca ș-ahàsta-ori anume, ori în șagă Eu nu văzui în viața-ntreagă. Noi țiganii să-avem țărișoară!... Unde să him numa noi în dă noi! Să-avem sate, căși, grădini ș-ogoare Și de toate, ca ș-alții, mai apoi? Zieu! privind la lucruri așa rare, Ca Când treaz fiind, aș visa-mi pare... * * * Dacă înaltele autorități apusene
Tabăra țiganilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13399_a_14724]
-
mă întreb cînd face bancuri prim ministrul României: cînd spune că trebuie să ne grăbim pentru a putea ajunge în 2007 în Uniunea Europeană sau cînd le dă cu tifla străinilor care vin ei să ne învețe ce să facem în țărișoara noastră suverană. Să zici că aici premierul ar fi sfîșiat de dilema că una îi cer americanii și alta Uniunea Europeană. Nu e nici o sfîșiere - și americanii și europenii par vorbiți în privința corupției. Iar după ce ambasadorul american la București, vizat de
Bancuri proaste în contul României by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13537_a_14862]
-
i-ar mînca fripți pe americanii care vin să ne învețe cu ce se mănîncă economia de piață și, dacă ar avea puterea de odinioară, i-ar arăta ei ambasadorului Guest, ce înseamnă amestecul în treburile interne ale corupției din țărișoara noastră, nu mai pot de fericire că Statele Unite au dat binecuvîntarea României să intre în NATO. Mai toți cei care s-au străduit să țină România la distanță de Statele Unite, unii din interes, alții din prostie și nu puțini ca
Toată lumea vrea în NATO by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13917_a_15242]
-
să scoată muncitorii la lucru pentru că poate fi amendat. Și asta se întâmplă nu în Japonia sau în Koreea de Sud, nu pe vremea lui Stahanov, ci în blânda, ineficienta, somnoroasa și nu vă fie cu supărare cam leneșa noastră țărișoară. Aș fi înțeles o astfel de măsură într-o zonă de workaholic-i, în Germania de după război sau în China lui Mao, unde se robotea câte optsprezece pe zi, ori în lagărele de muncă silnică. Dar să impui măsuri de repaos
Paște cu Orwell by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13920_a_15245]
-
dorească. O asemenea harnică asistentă a declarat mai bine de două duzini de bătrâni trimiși dincolo. Deocamdată, problema este în mâinile justiției și se dezbate public. Vom vedea... Oricum, populația Europei îmbătrânește și, indelebil semn că Europei aparținem, și populația țărișoarei noastre se rărește văzând cu ochii. Nepoții vor prinde vremuri când se vor striga din măgură în măgură, precum buciumașii unor veacuri de glorie. Supărarea e că, și așa, tot bătrânii vor fi tot mai numeroși. Aici, la porțile Orientului
Bătrâni, luați-vă gândul! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13973_a_15298]
-
din nou învingătoare. Impunînd o realitate mincinoasă. Partea proastă este că ideologia, vorba lui Revel, conduce lumea: nu doar ziariștii ori pacifiștii, dar și destui dintre liderii actuali de pe toate continentele iau minciuna drept realitate. Ei sînt antiamericani din naționalism. "Țărișoara mea", exclamă cu gura plină liderii de la Paris sau Ankara. Turcii au devenit brusc îngrijorați de marșul kurzilor spre Kirkuk. După ce n-au permis trupelor americane să le tranziteze țara, spre a ajunge în nordul Irakului, acum, tot ei amenință
Cunoașterea inutilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13999_a_15324]
-
Mircea Mihăieș Smulgerea de sub șezutul vadimian a mărcii „România Mare” aruncă o lumină cu totul neașteptată asupra personajului care se crede protectorul providențial al țărișoarei. Lucrurile sunt de-o simplitate extremă: prinzând de veste că mașinăria de spurcat a lui Vadim a ieșit, ca să zic așa, din „garanție”, adică a depășit cei zece ani în care a fost protejată la oficiul de specialitate, Sorin Roșca
Monte-Cristo, varianta în zdrențe by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13356_a_14681]
-
ele sînt de grabă izgonite, ameliorate, îmblînzite. Teatrul Arca, pe care îl salut, pare să aibă șansele unei supraviețuiri mai îndelungate decît celelalte meteorice edificii. Dacă ar fi așa, am ajunge abia la cifra DOI. Al doilea teatru privat din țărișoară. Puțintel, aș îndrăzni să murmur. Asta doar dacă n-aș cunoaște breasla. Cum o cunosc prea bine, mă abțin de la comentarii și-mi alimentez visele și speranțele că vom învăța să numărăm și mai departe, și mai repede. Teatrul Arca
Șomeri de lux by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12075_a_13400]
-
asociații, parohii, prieteni, neamuri etc., dar, nota bene, majoritatea provenind din structuri militare, au pornit galopul apocaliptic al ridicării de monumente. Ce a ieșit din această cavalcadă, e foarte ușor de văzut și astăzi. Nu există colțișor în biata noastră țărișoară, în care să nu se ițească vreun bust de erou civilizator cu bătaie județeană, dacă nu cumva chiar comunală, vreun cavaler, vreo cruce - impozantă ca dimensiuni și catastrofală ca proporții - , vreun cărturar în exercițiul funcțiunii, vreun insurgent romantic sau vreun
Monumentul public și perver(tirea)siunea magică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12142_a_13467]
-
pas către Uniunea Europeană, este curioasa înțelegere a uzului cifrelor arabe, paradoxal chiar de către acei campioni care le folosesc în manevrarea banului public. Ban care are fericita capacitate de a se deplasa din vistieriile statului către dulci, intime conturi personale în țărișoara noastră, cât și peste hotare, unde e mai bine apărat de umezeală și de lumină. Unde visul galeș al Floridei și-al ostroavelor Antile excelează și prin discreție. Iar problemele inflației te lasă rece. O inflație bine ținută în frâu
Cinsprezece mii de miliarde de fulgi de zăpadă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12251_a_13576]
-
Cristian Teodorescu Te așteaptă cea mai interesantă toamnă din zdruncinata istorie postdecembristă a țărișoarei noastre. Alianței PNL-PD îi suflă vîntul în pînze din ce în ce mai zdravăn, în timp ce partidul de guvernămînt nu pare să înțeleagă nici după al doilea tur de scrutin al localelor că are o problemă cu propriul său electorat. Și dacă e să ne
Mișcarea marelui pendul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12726_a_14051]
-
decât securiștilor și turnătorilor? În timp ce marea masă a populației nu se dezlipea de televizor, doar-doar le va lămuiri Ilici Iliescu misterele teroriștilor, securiștii și slugilor lor, turnătorii, își deschideau firme, refăceau rețelele de informații și se înfruptau vitejește din agoniseala țărișoarei. Totul e prea coerent, prea logic pentru a nu fi și real. Vechile canale de promovare s-au păstrat. S-au schimbat doar denumirile și sumele. Să luăm cazul lui Viorel Grecu. Turnător temeinic la Securitate, el a fost "recuperat
Acum, aisbergul. Urmează „Titanicul” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12786_a_14111]