133 matches
-
punîndu-se țărușul iarăși la locul său, se vor vindeca de slăbiciunea lor. Uitare Cînd a murit un membru din familie, ca să-l uiți îndată, să te uiți prin sită înspre mormîntul mortului; sau, pe timpul înmormîntării mortului, să-ți azvîrle cineva țărnă de la mormînt pe spate, că iar îl uiți degrabă. Ulcea Copiii mici să nu se scalde în apă din ulcea, căci nu mai cresc: rămîn ca ulcelele. Ulcior Să nu te speli dumineca din ulcior, că sfoiegește*. u Cînd bei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că dacă cineva, deși a dormit noaptea destul de bine, cade de somn, va urma o vreme rea. Cînd muștele ciupesc, porcii strîng străiuri*, ciorile se strîng în stoluri și gărăiesc zburînd; cînd pițigoiul cîntă, paserile de uscat se scaldă în țărnă și se giugiulesc; cînd pisica se spală, cînii se joacă, puricii ciupesc; cînd rîmele ies pe uscat, caii se încură, sarea prinde asudeală, furnicile ies deasupra mușuroiului și rîndunelele zbor la înălțimi mari, timpul se va schimba, încep ploi și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cîrcîie* în baltă. Cînd asudă fereștile. Cînd se umezește sarea. Cînd se varsă solnița cu sare. Cînd se tîrăsc rîmele pe pămînt. Cînd se scutură oile mereu. Cînd umblă furnicile pe drum. Cînd ies furnicile din cuiburile lor și cară țărnă. Cînd furnicile fac mușuroaie mici pe lîngă drumuri. Cînd purecii mănîncă tare pe cineva. Cînd arde zgura de pe fundul ceaunului. Cînd se văd scîntei pe fundul ceaunului. Cînd arde ceaunul vara. Cînd oalele dau în foc. Cînd ard pirostiile pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Halios la joc să iasă singuri. Luară ei o minge profirie Frumos lucrată de Polib știutul Și unul o svârlea până la nouri Plecându-se ‘napoi. Cellalt pe urmă, Sărind, o tot prindea din sboru-i lesne, ‘Nainte de căderea ei pe țărnă. La expoziția Olimpiada în monumente ale istoriei și culturii, deschisă în 1980, în cadrul Muzeului Arheologic din Odessa (Ucraina), este expusă o vază din secolul III î.Ch. pe care este înfățișată o scenă dintr-un joc cu mingea, asemănător cu
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
război! "Vae soli! Vae victis!" filozofează totuși Țamblac. Vae, boier Țamblac! Vae! Cerșesc milă! Dar lor le-a fost milă când mi-au secerat atâta tinerețe în floare?! Mă uit la plaiurile Moldovei 'nălbite cu vitejii mei ce stau cu țărna-n gură și mă cuprinde o jale sfâșietoare. Unde sunt flăcăii mei frumoși și veseli, și isteți, și viteji?... Să plătească! Să plătească! Ce-au cătat în țara mea?! se dezlănțuie Ștefan înverșunat. Noi n-am făcut alta decât să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
buzunar și-mi dădea câte o mână de bani zicând: "poate îți vor prinde bine". Dar a murit și el foarte degrabă, cam prin 1905, că-i plăcea să bea. Bunul Dumnezeu să-i ierte toate păcatele, să-i fie țărna ușoară și amintirea veșnică, lui Vasile Rotărescu care a fost un suflet foarte bun. Când eram mic de țâță, mama mă lasă la Tasia, soția lui Grigore Chetreanu, țiganca din Râșca, dar eu nu vream să sug că avea o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Doamnă de mare frumuseță și foarte bună la inimă. Tare se mai îndămânau oamenii cu ei ! Și nouă, Saie Marcus și cu doamna Sura, ne-au făcut numai bine și nici un rău. Dumnezeu să le ierte păcatele, să le fie țărna ușoară și amintirea veșnică, că de mult îs plecați amândoi pe calea veșniciei. Mi-am pus în gând să mă duc la concurs la Școala normală la Iași, cu un elev din Cotu Băii, care trăiește și azi Vasile Lupașcu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Moruz a fost un învățător și un om foarte bun și cinstit, a trăit în comuna Avrămeni, județul Dorohoi. A murit în județul Dorohoi, orașul Dorohoi, în vârstă de 89 de ani. Dumnezeu să-i ierte păcatele, să-i fie țărna ușoară și amintirea veșnică ! Că a fost un om foarte bun și cât a trăit a făcut numai bine. A luptat la Mărășești cu gradul de căpitan. Deci a fost cineva. Și a fost de mare modestie. I-a murit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
povești foarte frumoase, cu zmei și paralei. Noi copiii i-am zis: Moneiu, că nu puteam zice moșu. El ne-a dat și pământ și casă și sufletu bun fără pereche. Dumnezeu să-i ierte toate păcatele, să-i fie țărna ușoară și amintirea veșnică a lui Vasile Sofroni Iftimie, căruia oamenii îi mai ziceau Ciobănosu, că era foarte bărbătos. Când am venit acasă de Crăciun, am găsit pe bunica Ancuța, mama mamei mele, foarte slăbită și cu un chic de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
1965 când a închis frumoșii ei ochi pe veșnicie. Soțul ei a murit mai înainte. Au fost doi feciori preoți, unul învățător și unul factor poștal. Au trăit în satul Oprișeni. Dumnezeu să le ierte păcatele și să le fie țărna ușoară și amintirea veșnică! Cine a fost Vasile Călugărescu din Rădășeni? A fost un flăcău foarte frumos, blond, înalt și mustecios și cu 3 ani mai în vârstă ca mine. A fost negustor de mere. Cumpăra mere și le vindea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
-și facă nevoile. Și cum era beat, 2 copii răi l-au omorât și i-au luat 70 de bani din curea că atâta avea. A fost om bisericos și mare naționalist. Dumnezeu să-i ierte păcatele, să-i fie țărna ușoară și amintirea veșnică lui Vasile Călugărescu din Rădășenii cei vestiți! În toamna anului 1906, s-a făcut Expoziția Jubiliară, 40 de ani de domnie a Regelui Carol I. Am fost și noi din Baea, 30 de țărani sub conducerea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
muriți Altă limbă-armonioasă Și-n lumina ei cea vie Ca ea nu găsim. Dulce vietuiți! Saltă inima-n plăcere, De ce limba românească Când o ascultăm Să n-o cultivăm? Și pe buze-aduce miere Au voiți ca să roșească Când o cuvântăm Țărna ce călcăm? Românașul o iubește Limba,țara,vorbe sfinte Ca sufletul său, La strămoși erau; Vorbiți, scrieți românește Vorbiți, scrieți românește, Pentru Dumnezeu! Pentru Dumnezeu! Vocabular: armonioasă: (aici) melodică, melodioasă, muzicală, sonoră, unduioasă; țărnă: pământ sfărâmat mărunt; stratul de la suprafață
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
voiți ca să roșească Când o cuvântăm Țărna ce călcăm? Românașul o iubește Limba,țara,vorbe sfinte Ca sufletul său, La strămoși erau; Vorbiți, scrieți românește Vorbiți, scrieți românește, Pentru Dumnezeu! Pentru Dumnezeu! Vocabular: armonioasă: (aici) melodică, melodioasă, muzicală, sonoră, unduioasă; țărnă: pământ sfărâmat mărunt; stratul de la suprafață (s pământului. 1.Scrie însușiri ale limbii române găsite în poezie. 2.Alcătuiți enunțuri cu cuvintele: armonioasă, românașul, strămoși, țărna. 3. Găsește perechile de cuvinte cu înțeles opus. 4.Compune cel puțin trei expresii
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
scrieți românește, Pentru Dumnezeu! Pentru Dumnezeu! Vocabular: armonioasă: (aici) melodică, melodioasă, muzicală, sonoră, unduioasă; țărnă: pământ sfărâmat mărunt; stratul de la suprafață (s pământului. 1.Scrie însușiri ale limbii române găsite în poezie. 2.Alcătuiți enunțuri cu cuvintele: armonioasă, românașul, strămoși, țărna. 3. Găsește perechile de cuvinte cu înțeles opus. 4.Compune cel puțin trei expresii despre limba românească. 5. Interpretează cântecul „Limba românească”! ALEXE MATEEVICI Alexei Mateevici (n. 27 martie 1888, Căinari d. 24 august 1917, Chișinău) este unul din cei
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
mai fost nimic din el! Copil ca tine sunt și eu, A încercat să-l mai învie Și-mi place să mă joc și mie Suflându-i aripile-n vânt, Și milă trebuie să-ți fie Dar a căzut în țărnă frânt De spaima și de plânsul meu! Și-nțepenit pentru vecie!... De ce să vrei să mă omori? Scârbit de fapta ta cea rea Că am și eu părinți ca tine, Degeaba plângi, acum, copile, Și-ar plânge mama după mine Ci
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
odihnă; un pahar; pagubă; piscină; pîrîu; a planta; primejdie; problemă; probleme; pusă; rahat; rău; rece; rîu; România; a săpa; săpată; săpun; sări; scară; scurtă; singur; spaimă; strașnic; străzi; străzile României; stricăciune; acolo unde se strică mașina; supărare; șanțuri; tristețe; tunel; țărnă; ură; veșnicie (1); 769/157/63/94/0 gros: subțire (142); mare (98); copac (31); gras (20); haină (18); mult (18); lapte (16); lat (15); frig (14); obraz (12); slab (12); lemn (11); puternic (10); pulover (9); cald (8); fular
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
roșu; Sahara; la sat; sărăcie; scame; schimbător; scîrbos; scrum; scump; senin; sentiment; singurătate; spală; spăl; de spălat; spulbere; statut; strălucitor; străzi vechi; substantiv; substanță; sufla; sufocare; supărată; sur; și; șlefuit; ștergere; tablă; taină; televizor; trage; de tras pe nas; tu; țărnă; uliță; umed; uscat; uscăciune; usturător; de usturoi; ușor; vară; veche; viață; vulcan; în zadar; zahăr(1); 791/221/69/152/0 prag: ușă (168); casă (124); obstacol (38); treaptă (34); trecere (28); lemn (26); înalt (18); etapă (14); intrare (13
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mai neînsemnată călcare a conștiinței-l revoltau." - vine limpede din experiența sa directă, personală. A lui C. Minuseanu, alias C. Stere, e și marea admirație pentru "rigorismul" moral, precum și atașamentul ce-și găsește expresie în creștineasca urare finală: "Fie-ți țărna ușoară, prietene!" Dintre personajele romanului În preajma revoluției, numai Boleslaw Stadnicki are caracteristici comune cu L. A. Sawicki. Tovarășul de detenție al lui Vania Răutu la Minusinsk 12, ni se spune în capitolul XVI al volumului al V-lea (Nostalgii), era "fost
Începuturile Publicistice ale lui Constantin Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9082_a_10407]
-
apa fui vărsat afară, Și oasele mi să rășchirară. Inema-n zgău mi să veștezește, Ca o ceară cînd să răstopește. Mi-i vîrtutea ca hîrbul de sacă, Limba-n gingini lipită să-neacă. Și m-ai lăsat, Doamne-n țărna morțîi, Și cînii mă-ncongiură cu toții” (Ps.21). În astfel de versuri, care prefigurează mari piese ale poeziei românești din secolul XX, expresivitatea stilului atinge cote înalte. Decasilabul este majoritar față de ceilalți metri la nivelul întregii Psaltiri în versuri, el întrunește
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
de răzbunare, crede parlamentarul. Comunicatul ANI constituie o aberație, chiar o imbecilitate juridică, urmând să-l contest pe cale legală și, totodată, să formulez plângere penală pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și calomnie împotriva inspectorului de integritate Alina Loredana Țărnă și a președintelui ANI, Horea Georgescu”, transmite într-un comunicat Valer Marian. ANI îl acuză pe fostul membru PSD că a deținut funcția de parlamentar concomitent cu funcția de administrator a două societăți comerciale, SC Nord Vest Press SRL (19
Reacția lui Valer Marian, după ce ANI l-a declarat incompatibil by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/35954_a_37279]
-
muiam ciucălău-n motorină s-aprindem focul/ aduceam de toate cu remorca/ grâul ne încolțea în urechi/ mâncam hultoane grase până vomam și sufletul din noi/ ne pârlea un soare ca de pe stemă la prășit/ tălpile crăpate ne erau pline de țărnă/ bârfeam la disfăcat de păpușoi și râdeam/ cu râsul acela pe care nu-l mai puteam râde/ când bunicu purta basca cu țumburuc/ coșeriul era plin/ cerul era senin/ iar busola arăta întotdeauna la est de vest” (p. 26). Că
Patru debuturi by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5074_a_6399]
-
mine, luase proporții colosale înaintea obrazului meu. Cartușa părea a fi fost prea tare încărcată, căci violența șocului, mărit poate prin apropierea animalului, mă trîntește la pămînt, dinaintea picioarelor acestuia. în același moment mă găsesc învelit într-un nor de țărnă, produs prin întoarcerea trupului său colosal, și credeam că trecuse peste mine fără a mă fi atins cu picioarele sale." Repezindu-se pe urmele animalului, vînătorul îl regăsește doborît la o mică distanță: "Un plumb pe după ureche îi scurtă agonia
Epistolă către Odobescu (VI) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7999_a_9324]
-
Mama, care începe astfel: "Mîhnită ca o păcătoasă trecu prin viață biata mamă Legînd în salbă zile negre ce n-aveau preț, nici strălucire Culese din copacul vremei, străină de milostivire, Amarul rod al vieții, putred, ce-n gust de țărnă se destramă." și se termină revenitor: "Și tot ca ție-n vremi, pe suflet tristețea pururi mi-e stăpînă Cînd leg în salbă zile negre ce n-au nici preț, nici strălucire Smulg din copacul vremii, dornic, cînd umbra-ți
Poezia cehă și Lucian Blaga by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11704_a_13029]
-
jele cumplită viață, Cum să trece și să rupe, ca cum am fi o ață. Tînăr și bătrîn, împăratul și săracul, Părintele și fiiul, rude ș-alalt statul, In dzi ce nu gîndește, moartea îl înghite, Viilor rămași otrăvite dă cuțite. Țărna tiranul, țărna țăranul astrucă, Izbînda, dreptatea, în ce-l află-l giudecă” (Partea a IV-a). Există și pasaje scrise cu intenție comică, deși scriitorului Cantemir această vocație îi cam lipsea. Să mai adăugăm numeroasele sentenții, variațiile stilistice pe temă
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
viață, Cum să trece și să rupe, ca cum am fi o ață. Tînăr și bătrîn, împăratul și săracul, Părintele și fiiul, rude ș-alalt statul, In dzi ce nu gîndește, moartea îl înghite, Viilor rămași otrăvite dă cuțite. Țărna tiranul, țărna țăranul astrucă, Izbînda, dreptatea, în ce-l află-l giudecă” (Partea a IV-a). Există și pasaje scrise cu intenție comică, deși scriitorului Cantemir această vocație îi cam lipsea. Să mai adăugăm numeroasele sentenții, variațiile stilistice pe temă dată, totul
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]