133 matches
-
aduce ființă în ființă: "Și știind că rostul meu sfârșește-n leat/ când farmecele tale toate tălmăcite'n steme/ vor crește în safirul de poeme/ făptura ta cea mai frumoasă, - împăcat/ voiu spune-atunce: Doamne, ceasul a sunat/ să risipești și țărna mea în vreme." (Ciclu încheiat). E singura, mare, putere a uneltelor: să facă. Și marea lor slăbiciune, să se epuizeze făcînd. De aceea uneltele mor. Întoarcerea poetului e un recviem pentru ele.
Tendințe by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7649_a_8974]
-
seci se vânzolesc fără de ținte, Cele cu miez se-nclină spre pământ. Deci cele seci zburau așa-n neștire Și cine știe unde ajungeau, Se vânturau ca într-o amăgire Și fără rost, în van se-mprăștiau. Dar arătura, caldă, primitoare, În țărna ei sfios le învelea; La primăvară porni-vor către soare Și astfel fiecare destinu-și împlinea. Strânsese o căruță de cuvinte Și arunca acum cu ele-n vânt; Acele seci se vânzoleau fără de ținte, Cele cu miez se-ndreptau spre pământ
Rătăcind pe vechile cărări by Mihai Hăisan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91699_a_92979]
-
În joc cu piatra cîte-un val și-arată solzii de pe pântec. Între slavă și veninuri mă-ncearcă boală ca un cântec. [1929] * SEARĂ MEDITERANEANĂ Faruri ghicite pe mare dau semn. Viespii se-nchid în cristale de lemn. Se strânge în țărnă de nu știu ce chin, ca o mână crispată, amarnicul spin. Adie sud cald prin urnele sparte, prin sângele meu, prin fluier departe. Din Hades cântând privighetorile vin, s-așază pe masă 'ntre pîne și vin. [1931] * HOTAR Calea Lactee abia ghicită se
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
Poate nu iubim îndeajuns viața? Ați observat că numai moartea ne trezește simțămintele? Cât de mult ne iubim prietenii ce tocmai ne-au părăsit, nu-i așa? Cât de mult ne admirăm dascălii care-au amuțit, cu gura plină de țărnă? Omagiul se lasă rostit atunci în chipul cel mai firesc, omagiul pe care l-au așteptat poate de la noi întreaga lor viață. Dar știți de ce suntem întotdeauna mai drepți și mai generoși cu morții? Pentru o pricină foarte simplă! Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
al doilea război mondial. Pârâul Trestioara oferea apă pentru animale, păsări, irigații, spălat rufe, iar pânza freatică prin izvoare asigura apă potabilă ; a fost folosit și ca sursă de energie pentru mori de apă sau mecanice la Lișman (Șoca), Guriță, Țărnă, Petrică Boroiană și Moara lui Haim de lângă Herdea. Chiar moara electrică actuală a lui Vasile Boroiană, de lângă Căminul Cultural este tot lângă pârâu. În evul mediu, bucovinenii din zona de munte care nu aveau pământ veneau vara pe Valea Siretului
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
nouă își taie pintre stânci... Să știți că-n astă noapte de ciumă or, să moară Mulți oameni... Astăzi firea descarcă bogăția-i De ape pe o cale cu totul nefirească Și secetă urma-va... iar seceta cloci-va În țărna cea uscată ouăle de locuste... Căci lumei acestia și legilor din fire De li se naște-un dușman e semn că firea toată E-n neorânduială, că din încheieturi Ceasornicul ieșit-a al lumei noastre-ntregi. MARIA Cumplită prevestire mai
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de Sfânta Cruce. Adaogi flori de gălbenele și cicoare care curăță fața fetelor de rămâne ca coala. Brusturul îi bun și la buboaie. Dacă te doare inima sau ai pecingine, pui cataplasmă cu floare de corovatic ; uite-o, colo, în țărna malului cum stă galbenă și dreaptă ca o lumânărică. Pestrița asta e măsălariță, faci fum ca să cadă viermii din măsele. Și iarba de cositor e bună de usturime la stomag ori pentru soroc. Când te-năduși în chept, fac fum
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
visată. Indiferent ce, numai să faci un proiect beton și să ți-l aprobe comisia. Nu mai este ca acum 5-6 ani, cu Sapardu’, când primeai fonduri numai dacă te declarai țăran cu acte în regulă, dețineai un petec de țărnă și vroiai să te dezvolți pe tarla. Atunci aș fi făcut și io celebra afacere cu melci. Mici și simpatici, privindu-mă dragăstos cu cei patru ochi și încelindu-mă cu balele lor ca un libidou patologic. Iar eu să-i
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
bunici la morminte! Să puie și prin case! Vă urez drum bun, o primăvară frumoasă și să fie pace în țară, să-l văd și eu pe Ilie al meu, să vină și să-mi deschidă ușa cât mai este țărna asta! Mergeți sănătoși !” Măicuța Natalia ne-a condus de data aceasta pe străduță până la colțul cimitirului, rămânând acolo să ne petreacă cu privirea, hăt până departe, și de fiecare dată când întorceam capul măicuța era tot acolo, ne făcea semn
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
mai ajungea ușor acasă. Eu îi spuneam: nu mai bea, măi! Da’ când am să beau, când am să mor?> Apoi acuma ce i-am spus: hai, moșnege, acasă și ai să bei vin! Da’ de unde să mai vină? Din țărnă să mai vină? Mă luați cu vorba și cu povestitul și mai uit de icoană și de vama aceea. Nici măcar n-am văzut-o bine, icoana, și mi-au luat-o! Eu v-am mai spus, n-au avut părinții
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
i-a spus „proasto, te faci de râs, marș și te culcă...” și mama m-a lăsat să stau chiar lângă sicriu și-am văzut cum au bătut cuiele în sicriu, avea un ciocan mare, am aruncat și eu cu țărnă când l-au coborât pe frânghii în groapă. Și bunica mi-a zis să nu spun la nimenea că l-am găsit spânzurat în magazie, că nu mai vrea popa să-l îngroape și nu-i mai face slujbă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
le dau de-o mastică, de-o țuică. Vin și eu mai târziu, femeie, mai am o treabă. Câinele a răgușit urlând, e zbârlit tot, acum scâncește doar și-i tremură pielea pe el. Scurmă cu labele din față în țărnă. Nu l-a recunoscut, și-a arătat colții. - Taci, prostule, terminăm acuș, acuș... uite niște carne... Hai, măi cărăbuș, n-o mai adulmeca și tu, ia și mănâncă, înghite tot, terminăm povestea. Cască botu’... Mă muști? Lasă că n-oi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
am stare sub pământ, Nici sunt mort, nici cu viață Nici sunt foc și nici gheață, Nici în groapă nu pot fi, Nici afar‐ nu pot ieși; Căci m ‐ ai blăstămat măicuță, Pentru scumpa ta Lenuță, Pământul nu mă primească, Țărna să nu mă iubească Lutu‐afar‐ să mă izbească; Lutu‐afară m‐a izbit, Țărna m‐ a batjocorit, Pământul m‐a prigonit!... Mamă, dacă‐mi vrei tu bine, Fă‐ l acuma pentru mine și‐mi dezleagă blăstămul, Că‐ mi apasă
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
gheață, Nici în groapă nu pot fi, Nici afar‐ nu pot ieși; Căci m ‐ ai blăstămat măicuță, Pentru scumpa ta Lenuță, Pământul nu mă primească, Țărna să nu mă iubească Lutu‐afar‐ să mă izbească; Lutu‐afară m‐a izbit, Țărna m‐ a batjocorit, Pământul m‐a prigonit!... Mamă, dacă‐mi vrei tu bine, Fă‐ l acuma pentru mine și‐mi dezleagă blăstămul, Că‐ mi apasă sufletul” ! Lena din suflet ofta, Gânduri grele o mustra și ea, biata, cuvânta: “Dragul meu
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
o mustra și ea, biata, cuvânta: “Dragul meu! Să fii iertat și de blăstăm dezlegat. Însă... fie blăstămat Pământul, că nu m‐ascultă, Bată‐ l Jalea mea cea multă, și nu te mai lasă‐afară, Bată‐ l Jalea mea amară!” Țărna‐atuncea tremura, Lutul mânios urla; Pământul se despica: « Nu‐i destul c‐ ai blăstămat Pe‐un copil nevinovat, Acum mă blăstemi pe mine, Blăstămu‐ te eu pe tine! Căci n‐ai inimă de mamă Nu ți‐ e sufletul de seamă
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
blăstemi pe mine, Blăstămu‐ te eu pe tine! Căci n‐ai inimă de mamă Nu ți‐ e sufletul de seamă, Nici ești vrednică sub soare Să mori cum tot omul moare, Ci pământul prin urgie Să te înghită de vie! » Țărna‐n laturi se‐ mprăștia Pământul se deschidea; Lena din mormânt zicea: ‐“Blestemată să fiu eu, Vai pentru blăstămul meu! și ca mine pe vecie Fie blăstămată, fie Orice mamă s‐ar afla Pe copil a‐și blăstăma! Fie dânsa blăstămată
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
tăcere Înregistrează anul de‐osândă și durere. Să‐ și rostuiască prin sudoarea frunții pâinea, Din răsărit apus să stăpânească lumea. A plâns și a căzut pe jos, de zeci de ori, Pân ′ a deprins ca să se cațere de nori. și țărnă din pământul reavăn a mâncat Pân ′ dreptul de‐a trăi pe lume‐a câștigat. școala, i‐a fost pădurea și boabele de grâu; Cântarea după păsări și apa din pârâu. Ea se ruga la soare, la ploaie, ca la zei
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
s‐a anunțat decesul său într‐ un spital la Chișnău după un accident de mașină când se întorcea de la o mare manifestare culturală închinată lui Eminescu). BUZELE MAMEI Iar buzele tale sunt, mamă, O rană tăcută, mereu, Mereu presurată cu țărna Mormântului tatălui meu. O, buzele ce sărutară Al tatei mormânt Mai mult ca pre dânsul, Pre tata‐n Puținii lui ani pre pământ. Acuma când nu te poți, mamă, De sarea din șale pleca, Cine ridică mormântul Spre gura uscată
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
forte, ca o sărutare pe care ar fi dat-o Wotan Endei. Preoții au continuat multă vreme cântecele lor tânguitoare și nepotrivite pentru bătrânul Pandele. Ar fi fost mai bine, în loc de flori, să dea drumul unui butoi de vin pe țărna răscolită și, în preajmă, să se întindă un praznic monstru unde să se ghiftuiască mosafirii, căci boierului nu-i plăcea să plece nimeni de la el flămând. Să se aducă haita de vânătoare care să se bată netulburată pe sub masă după
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
Din târguri, municipii, cotune, un popor De-același curat sânge, se scoală să ia parte La zi de sărbătoare, la rugăciune-n cor. Cu-a națiunii cruce, de secoli ferecată, Ca pelerin sosește la noua Golgota Unde eroul zace și țărna-i fu uitată. Tăcere!... Este ora acum a ne ruga. {EminescuOpIV 55} "Mărire ție Doamne! O Iehova mărire! Ce verși în noi durerea ca balsamul ceresc, Să curăți moliciunea, nedemnă moștenire, La pragul casei tale, palat dumnezeesc". Virtutea românească, virtutea
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
nutrește din acea dulce gură, De-un zâmbet, de o vorbă ce mi-o arunci de milă - Să te iubesc atâta, nu e păcat copilă? Pe maică-mea sărmana atâta n-am iubit-o Și totuși când pe dânsa cu țărnă-a coperit-o Părea că lumea-i neagră, că inima îmi crapă 70Și aș fi vrut cu dânsa ca să mă pue-n groapă... Când clopotul sunat-au, plângea a lui aramă Și rătăcit la minte strigam: unde ești mamă? Priveam în fundul gropii
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ale grâului pe care soarele, mărinimos, Îl cocea În cădura și lumina sa, dar Învingător, cu flori de maci sălbateci și sângerii, cu care lanul era decorat din loc În loc, fluturâdu-le victorios deasupra capului cu păr transpirat și plin de țărnă. Studia vreme Îndelungată, urmărind cu atenție și curiozitate sporită, câte un gândăcel fricos, preocupat de cine-știe-ce probleme familiale sau o furnicuță cu povara grea În spate, așezând În drumul acestora, palma sa de copil și Înfiorându se ori de câte ori furnicile i
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
scoți la capăt gardul sau te apucă celălalt an cu el așa?”. Părintele îi zise că nu putea face nimic, era sărbătoare, Sfântul Chiril. Preoteasa se supără pe el și îi zise: „Mata, părinte, când auzi de sărbătoare, îți joacă țărna sub picioare! Hai, apucă-te de treabă, că în fiecare zi e sărbătoare, dacă te potrivești. Nu e așa mare aceasta, se poate de lucrat!”. El, ca să nu facă supărare, se apucase de lucru. „Ce credeți, fraților, că mă lăsase
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
te prindă vremea Pus la punct cu conștiința. Echilibrul act organic Când se împlinește viața Chiar de unde crezi că-i trainic De-acolo se rupe ața. Am trudit stors de sudoare Și de oboseală frânt Drept răsplată la plecare Primești țărnă pe mormânt. După ce-ai băut otravă Și-ai rămas spuzit pe gură, Mori, că n-ai trăit degeaba, Ai lăsat în urmă dâră. Iași, 23 IV 1983 Și tot cugetări Dacă vezi că n-ai talent Lasă-te de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
pentru micuța Mihaela care, la doar trei anișori, a rămas fără mamă, fără sprijin. Aveam impresia că ea înțelegea totul, ea plângea, cred că ea suferea cel mai mult, fiind un copil, care vedea cum mama sa este astupată cu țărnă! Ce putea să știe ea despre nedreptatea vieții, cu ce a fost vinovată ea, cu ce am fost vinovate noi, ca să avem o asemenea tragedie? Nu a fost ușor mult timp, (acest timp este și timpul prezent), doar amintirea acelui
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]