561 matches
-
DE ORFANĂ Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 592 din 14 august 2012 Toate Articolele Autorului Basarabie moldavă, Mă dor doruri de prăpăd Și mi-e inima bolnavă De când văd că nu te văd. Ți-au înfipt în răni țărușii Din Hotin până-n Buceag Și ți-au tăvălit beți rușii Trupul tău curat și drag. Basarabie fecioară Siluită în pustiu, Dorurile mă omoară De când știu că nu te știu. De la Prut și de la Nistru Basarabii plâng și strâng În mormântul
VIOL DE ORFANĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 592 din 14 august 2012 by http://confluente.ro/Viol_de_orfana_romeo_tarhon_1344960225.html [Corola-blog/BlogPost/355054_a_356383]
-
cheamași să dăm seama,Când și cocosul obosi de cucurăgit?”... IV. DANIELA POPESCU - VERSURI (3), de Daniela Popescu, publicat în Ediția nr. 1895 din 09 martie 2016. ÎNTRE ANOTIMPURI Ascut fierul de plug fără recolta în zare Împletesc funii pentru țărușii din brazda, Chiar dacă-i furtună de țurțuri peste ogoare Și ochii-n zadar așteaptă ploaie să cadă. Opritu-s-a-nghețul în pași grăbiți către casă, Răzvrătitele amurguri cad la masa tăcerii; Zadarnic se tot pleacă grâul sub coasă, Căci musca foamea din
DANIELA POPESCU by http://confluente.ro/articole/daniela_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
-n matcă, înghețul adoarme la mal. La ceasul-răscruce doar cocsul mai cânta. Din pod, pește vatra, cade bătrânul caval. Piere stafia, născând o zână din sluta. Citește mai mult ÎNTRE ANOTIMPURIAscut fierul de plug fără recolta în zareîmpletesc funii pentru țărușii din brazda,Chiar dacă-i furtună de țurțuri peste ogoareși ochii-n zadar așteaptă ploaie să cadă.Opritu-s-a-nghețul în pași grăbiți către casă,Răzvrătitele amurguri cad la masa tăcerii;Zadarnic se tot pleacă grâul sub coasă,Căci musca foamea din glie
DANIELA POPESCU by http://confluente.ro/articole/daniela_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
o poartă: Limba noastră-i plâns și cântec/ De aici pân-la izvoare,/ Tot ce bucură și doare/ Și în suflet freamăt are -/ Este limba noastră sfântă.// În poezia Frământări, pe aceeași tema, poeta ridică glasul: Nu bateți în cuvinte un țăruș din lemn. Poeziile Nonconformism sau Sfâșietor (In memoria mamei mele Ana) închinate mamei aflată în mâinile sale în momentul trecerii pragului mare al vieții, sunt tulburătoare, încărcate de substanță, cu sensuri mărturisite sau dezvăluite din subtext, dureri izvorâte din adâncuri
Plasa unei iluzii, de Tatiana Dabija. Recenzie, de Elena Buică – Buni by http://revistaderecenzii.ro/plasa-unei-iluzii-de-tatiana-dabija-recenzie-de-elena-buica-buni/ [Corola-blog/BlogPost/339353_a_340682]
-
ocupau de toată partea de organizare. Vinu-l aduceau de pe Târnave și mâncarea o adunau din sat, iar fetele o găteau. Atunci vedeau feciorii, care și la ce se pricepe fiecare dintre fetele prezente. Fiecare fecior avea numele scris pe trei țăruși: pe unul scria țuică, pe altul, vinși pe al treilea, bere. Cei trei țăruși reprezentau nota de plată pentru fiecare flăcău, acolo însemna ce și cât a băut, iar plata se făcea de Sfântul Ion, când se terminau sărbătorile... „Spiritul
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
din sat, iar fetele o găteau. Atunci vedeau feciorii, care și la ce se pricepe fiecare dintre fetele prezente. Fiecare fecior avea numele scris pe trei țăruși: pe unul scria țuică, pe altul, vinși pe al treilea, bere. Cei trei țăruși reprezentau nota de plată pentru fiecare flăcău, acolo însemna ce și cât a băut, iar plata se făcea de Sfântul Ion, când se terminau sărbătorile... „Spiritul Crăciunului, atmosfera aceea de sărbătoare de la Sebeșul de Sus, cu obiceiurile și tradițiile sale
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
albanizați această țară. Băgați viteză, că vă trece anul Si s-a scurtat și s-a-nvechit ciolanul. Și ce vă pot eu spune la plecare Decât lozinca lui Fănuș cel mare: Nenorociților, se rupe șnurul, “La muncă, la bătut țăruși cu curul!” de Adrian Păunescu Referință Bibliografică: DIN CAMPANIA EJECTMORALĂ - pamflet / Florin T. Roman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2166, Anul VI, 05 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florin T. Roman : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
PAMFLET de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1480948790.html [Corola-blog/BlogPost/376926_a_378255]
-
gros la bază și mai subțire la vârf, în jurul căruia se va clădi stogul. După ce ridică cu greu acel prepeleac înalt și greu, omul umplu marginile gropii cu pământ și pietricele, ca prepeleacul să stea drept. Ba mai bătu trei țăruși, care să sprijine mai bine prepeleacul. Împrejurul prepeleacului, așternu fel de fel de răzlogi, mai mari, mai mici, ca un cerc, pe care se va așeza fânul în stog. Când termină cu așezarea așternutului pentru stog, omul plecă să aducă
OMUL ŞI CÂINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 by http://confluente.ro/viorel_darie_1497351552.html [Corola-blog/BlogPost/376863_a_378192]
-
albanizați această țară. Băgați viteză, că vă trece anul și s-a scurtat și s-a-nvechit ciolanul. Și ce vă pot eu spune la plecare decât lozinca lui Fănuș cel mare : Nenorociților, se rupe șnurul, " La muncă, la bătut țăruși cu curul" Referință Bibliografică: INDEMNUL MARELUI ADRIAN PAUNESCU / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 259, Anul I, 16 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Stan Virgil : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
INDEMNUL MARELUI ADRIAN PAUNESCU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Indemnul_marelui_adrian_paunescu.html [Corola-blog/BlogPost/348128_a_349457]
-
Pe cei vii nici n-o să-i doară, / Cu condiția să moară.”/ Legea 18, privitoare la retrocedarea proprietăților funciare, a creat mari nemulțumiri și discordii: „Se vorbește-n dosul ușii, / Că prin țară sunt zâzănii, / Intr-un loc se bat țărușii, / În alt loc se bat țăranii.”/ Apariția noii categorii sociale a patronilor, de după `89 , mai avidă și lacomă, n-a scăpat de înțepăturile critice ale autorului, în catrenul „Ce sunt patronii”: „Pe treapta-aceasta de privatizare, / Patronu-i o invenție oportună
RECENZIE DE CARTE, DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_de_emil_ist_al_florin_tene_1375685246.html [Corola-blog/BlogPost/362528_a_363857]
-
amoniu, care era în pericol de a exploda și a distruge Galațiul și Brăila. Unul din filmele ''Dracula'' în care se spunea că sicriul domnitorului, devenit vampir, urmărit de niște englezi cu trenul, pentru a-l ucide prin înfigerea unui țăruș în inimă, din Anglia a plecat la Varna, apoi a ajuns la Galați pe mare, iar de acolo a plecat înapoi în Transilvania cu o căruță de țigani. ''Meta Tempesta'' s-a filmat la Galați, mai precis la ruinele de la
DESPRE BRAND-URILE GALATIULUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Despre_brand_urile_galatiului_pompiliu_comsa_1342964242.html [Corola-blog/BlogPost/366641_a_367970]
-
care devenise strigoi pentru că neamurile nu l-au priveghiat creștinește. O pisică neagră a trecut pe sub masa pe care era așezat și aștepta liniștit să fie dus la locul de pe urmă și nimeni nu i-a înfipt în inimă un țăruș ascuțit astfel încât să rămână un mort liniștit și cumsecade.Eram o copiliță în claseleprimare când zvonul acesta cu repeziciunea unui fulger traversa satul prin toate punctele cardinale și fiecare adăuga câte un amănunt minunându-se apoi de amploarea cu care
FAPT DIVERS de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1457683061.html [Corola-blog/BlogPost/385112_a_386441]
-
mai înaintată ni se aprinde mai tare setea să bem apă din fântâna noastră. Își mai doresc întoarcerea cei care nu-și pot potrivi pasul în ritmul vieții în care au intrat. Mentalitățile cu care au venit îi priponesc de țărușii de acasă. „Nu știu canadienii să se distreze, n-au cârciumi la tot pasul ca la noi, nu poți să agăți sau să faci glume cu o femeie, nu poți să te îmbeți mai zdravăn, păi ce viață e și
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU ELENA BUICĂ (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1427562855.html [Corola-blog/BlogPost/353453_a_354782]
-
orice craca, buștean retezat are cercuri concentrice după care se numără anii. În toate limbile cuvintele pentru craca, ramura derivă de la ”soare”. Căutați pe Google branch, Wiktionary la traduceri. Iată numai câteva exemple: surcea, surcel cf. sur “soare” (surus “par, țăruș”), pola “ramură” în galiciana cf. Apolo, sanga în tagalog: sngi “soare” în khasi, India; gally în ungurește cf. ghali soare în klatskanie, Oregon; sal în monguoră: ”sal” soare în gări, India; dal în turcă și indiană față de hadali soare în
ETIMOLOGIA CUVANTULUI CRACIUN de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1402387520.html [Corola-blog/BlogPost/359976_a_361305]
-
Pe cei vii nici n-o să-i doară, / Cu condiția să moară.”/ Legea 18, privitoare la retrocedarea proprietăților funciare, a creat mari nemulțumiri și discordii: „Se vorbește-n dosul ușii, / Că prin țară sunt zâzănii, / Intr-un loc se bat țărușii, / În alt loc se bat țăranii.”/ Apariția noii categorii sociale a patronilor, de după `89 , mai avidă și lacomă, n-a scăpat de înțepăturile critice ale autorului, în catrenul „Ce sunt patronii”: „Pe treapta-aceasta de privatizare, / Patronu-i o invenție oportună
PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/Prefata_al_florin_tene_1345636858.html [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]
-
acestora de a fi fost pavăză dar și un instrument de “îmblânzire” a celor din vest, care contestau tendințele centralizatoare (citește și acaparatoare) ale rezidențiabililor din “D.C.”... Mai jos, pe o peluză în pantă, împrejmuit de un gard ciudat din țăruși albi se află cimitirul pentru animale (Pet Cemetery), inițial locul unde erau îngropate doar animalele armatei. Se pare că civilii din oraș au violat acest spațiu și au găsit loc de îngropăciune și pentru patrupedele lor canine atât de îndragite
GOLDEN GATE ŞI COYOŢII OCEANULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 by http://confluente.ro/Golden_gate_si_coyotii_oceanului.html [Corola-blog/BlogPost/367254_a_368583]
-
Articolele Autorului La Săliște Pe un tăpșan Între culmi Gelanu' a găsit un craniu de cal, Și l-a luat. Ca niște colopuri Se lăsau în iarbă Dealurile peste care alergam Paul Balint La 1.93 înălțime, Slab ca un țăruș, Mânca la masă 3 porții, Și mai cerea una Cu noi, handbaliștii, Erau fetele de la handbal, Și baschetbalistele, În seara de adio i-am cerut Nicoletei pantofii mărimea 39 și am intrat în ei, deși purtam 43, doar călcâiele mi-
LA SĂLIŞTE de JIANU LIVIU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 by http://confluente.ro/La_saliste_jianu_liviu_1340083653.html [Corola-blog/BlogPost/357195_a_358524]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > STARE Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 374 din 09 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului răstignit între două ierni, arunc timpul în țărușul fără vârf al primăverii. în gând întorc bumeranguri grele. umbrele lor sunt măștile umbrelor. genunchii sunt amorțiți de orgoliu. privesc piruetele lor. vor să prindă pământul într-un cerc. nordul și sudul refuză scena tragico-comică a perfecțiunii... Referință Bibliografică: stare
STARE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Stare.html [Corola-blog/BlogPost/361807_a_363136]
-
poate că străbunii noștri nu trebuiau să aștepte sosirea bulgarilor ca să rostească pită și pitar, cum ne "învață" DEX-ul. De ce noi spunem "Țara" și nu "Tara"?... Poate pentru că în limba noastră, anumite noțiuni delimitate (frecvent ascuțite), conțin litera Ț: țărușul înfipt în pământ pentru a delimita o țarină de alta, țeapa și ținta (cui), dar și țelul înalt, sau sunetul ascuțit ca un țârâit. Avem tărâm și țărm, unul cu sens general și altul ca delimitare a mării. De la Herodot
DE LA TARA LA TARTARIA de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/camelia_tripon_1422689151.html [Corola-blog/BlogPost/347877_a_349206]
-
răpuse, Frânturi de umbre terne, s-or ridica în coate Și-n ochi îți vor săpa râu de-ntrebări nespuse. Din teamă, nepăsare sau poate chiar din vină, Vei implora ninsori pizmașe peste gânduri, Dar ne-nțeles vor crește printre țăruși și tină, Cruci vii plimbându-și dorul, pe umeri, printre ziduri. Târziu, după negări și amânări deșarte, Când nesupuse clipe se învrăjbesc cu visuri, Cu suflet frânt de iele, în ropote de noapte, Prezumțiilor caută-vei zadarnice răspunsuri. Arar, câte
INES VANDA POPA by http://confluente.ro/articole/ines_vanda_popa/canal [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
de uitări răpuse,Frânturi de umbre terne, s-or ridica în coateși-n ochi îți vor săpa râu de-ntrebări nespuse. Din teamă, nepăsare sau poate chiar din vină,Vei implora ninsori pizmașe peste gânduri,Dar ne-nțeles vor crește printre țăruși și tină,Cruci vii plimbându-și dorul, pe umeri, printre ziduri.Târziu, după negări și amânări deșarte,Când nesupuse clipe se învrăjbesc cu visuri,Cu suflet frânt de iele, în ropote de noapte,Prezumțiilor caută-vei zadarnice răspunsuri.Arar, câte
INES VANDA POPA by http://confluente.ro/articole/ines_vanda_popa/canal [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
vârf de aripă îi cade pescărușului în lumină. declară pace cu forma lui reală. continuă călătoria deasupra oceanului de vise. lumea în care trăiesc are glas de clopot spart. are un aspect de grafic neterminat în care s-a înfipt țărușul minciunii. fericirea e ascunsă sub umbrela de iarbă amară. în iarbă, melcul a adormit. tremură cochilia încă nevândută. melcul își continuă călătoria tulburat numai de apa încropită și de focul artificial al căutărilor omului cu haosul unei logici numai de
CĂLĂTORIA MELCULUI (POATE TREI ŞI POATE PATRU) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Calatoria_melcului_poate_trei_si_poa_anne_marie_bejliu_1357108279.html [Corola-blog/BlogPost/348776_a_350105]
-
pădure Cei mai tineri ulmi și brazi Nu aduni, ci mai mult scazi Ce nu pot alții să-ți fure I-am iubit pe-aceia singuri Care știu să-și facă vad Și dintre strămoși, pe Glad Ce-a bătut țăruș în ringuri! Referință Bibliografică: Destinul ca un zid / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 381, Anul II, 16 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
DESTINUL CA UN ZID de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Destinul_ca_un_zid_ion_untaru_1326705455.html [Corola-blog/BlogPost/362107_a_363436]
-
satul vecin și au trebuit să se descurce singuri cu resturile cocoșului și cu ulcelele de vin rece scos de la beci de gazdă, dar cine avea timp să observe aceste mici neajunsuri, acum când se muncea cu încordare la schimbarea țărușilor bătuți ieri, cu unii mai mari, muncă mult îngreunată de ruperea cozii teslei și folosirea ca unealtă de bază a unui târnăcop împrumutat de la un vecin. Oricum, în faptul serii, se odihneau stând liniștiți la masă, cu stacanele în față
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420477231.html [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
răpuse, Frânturi de umbre terne, s-or ridică în coate Și-n ochi îți vor sapă rău de-ntrebări nespuse. Din teama, nepăsare sau poate chiar din vina, Vei implora ninsori pizmașe peste gânduri, Dar ne-nțeles vor crește printre țăruși și țină, Cruci vii plimbându-și dorul, pe umeri, printre ziduri. Târziu, după negari și amânări deșarte, Cănd nesupuse clipe se învrăjbesc cu visuri, Cu suflet frânt de iele, în ropote de noapte, Prezumțiilor caută-vei zădarnice răspunsuri. Arar, câte
VIS RĂNIT de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/ines_vanda_popa_1435729900.html [Corola-blog/BlogPost/369791_a_371120]